Perspectivele Uniunii Europene

 

Charta drepturilor fundamentale

Structura Chartei

Drepturile sunt regrupate în jurul a 6 valori fundamentale: demnitate, libertate, egalitate, solidaritate, cetatenie si justitie. Principala preocupare a Conventiei a fost elaborarea unui text concis care sa poata fi înteles de toti, intrucât obiectivul primordial al chartei este, dupa concluziile presedintiei de la Cologne de a face mai transparente în ochii cetatenilor drepturile la care au acces în virtutea dreptului comunitar.

Continutul Chartei a fost repartizat în 3 categotii de drepturi si 54 de articole: drepturile si libertatile fundamentale precum si drepturile de procedura astfel cum sunt garantate de C.E.D.H. si astfel cum rezulta din tradittile constiutionale comune statelor membre (drepturi civile si politice), drepturile fundamentale rezervate cetatenilor U.E. si drepturile economice si sociale astfel cum au fost enuntate în Charta sociala europeana si în Charta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale muncitorilor.

Dupa cum se poate remarca, Conventia a avut drept baza de redactare C.E.D.H., Charta sociala europeana precum si Charta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale muncitorilor. Cu tote acestea Conventia a utilizat si alte instrumente precum jurisprudenta C.J.C.E. si articolele tratatelor. Astfel textul explicativ al Secretariatului Conventiei indica în mod clar sursa fiecarui articol.

Insa repartizarea continutului chartei în 3 categorii de drepturi a fost sursa de controverse inca de la inceput, în primul rând pentru ca linia de demarcatie între anumite drepturi este destul de greu de stabilit mai ales în ceea ce priveste drepturile cetatenilor. S-a subliniat de asemenea caracterul indivizibil al drepturilor civile si sociale, separarea acestora fiind datorata esential motivelor istorice. Consecinta acestor concluzii a fost tocmai faptul ca drepturile au fost regrupate în jurul celor sase valori fundamentale.

O alta controversa a fost generata de dispozitiile relative la drepturile sociale pentru ca daca drepturile civile si politice sunt considerate a fi fundamentale în toate tarile membre ale U.E., situatia nu este aceeasi în ceea ce priveste drepturile sociale. Aceasta întrucât anumite drepturi sociale pot fi imediat executorii pe când altele sunt numai "obiective de politica" sau "drepturi programatice" si necesita o interventie a statului, prin alocarea de resurse bugetare, posibilitatea lor de a fi aplicate este contestata si este foarte dificil de invocat în fata judecatorului.

Material elaborat de Oana