Principiul aplicarii prioritare

Conform dreptului international, tratatele trebuie sa fie aplicate de statele care sunt parti la ele. Orice act sau comportament care are ca efect incalcarea unei obligatii conventionale constituie deci un act ilicit.

Dar dreptul international nu obliga statele sa asigure în cadrul ordinii interne, aplicarea prioritara a regulilor internationale asupra surselor izvoarelor lor de drept. Se regaseste aici principiul autonomiei.

Anumite state prevad în constitutia lor preminenta regulilor internationale (sau cel putin a anumitor reguli) asupra regulilor interne (cu exceptia Constitutiei). Dar altele nu contin astfel de prevederi. în statele dualiste, sursele de drept international neavand valoare juridica prin ele insele în dreptul intern, locul lor în ierarhia interna nu depinde decat de cel al actului care le introduce.

In ordinea juridica comunitara, în schimb, toate subiectele de drept sunt tinute de un principiu al aplicarii prioritare al dreptului comunitar asupra dreptului statelor membre. Acest principiu are ca fundament sistemul comunitar insusi.¹

Pentru a da acestui principiu cea mai mare efectivitate posibila, Curtea a definit ea însasi si a impus puterilor publice nationale si în special tribunalelor, consecintele care rezulta din aplicarea principiului.

Progresiv, jurisdictiile nationale au acceptat toate consecintele principiului aplicarii prioritare, cu exceptia problemei incompatibilitatii eventuale între dreptul comunitar si Constitutie.
 

¹ Philippe Manin – op. cit., pagina 317

Material elaborat de Oana