Premisele crearii Comunitatilor Europene

Europa în perioada interbelica

Primele indicii concrete ale dorintei de a crea o Europa unica au aparut între cele doua razboaie mondiale. Imediat dupa primul razboi mondial întreaga Europa zacea în ruine, bilantul fiind tragic: aproape 10 milioane de morti.
În timpul primului conflict mondial a avut loc si "revolutia din octombrie" din Rusia. În scopul mentinerii pacii popoarelor au fost împ.... Tratatul de la Versailles a marcat sfârsitul primului razboi mondial.
Pentru prima data Statele Unite ale Americii s-au implicat în mod decisiv în solutionarea problemelor existente pe plan european.
Liga Natiunilor a fost creata pentru solutionarea amiabila a eventualelor conflicte ce ar putea aparea în viitor¹.
Astfel, ca urmare a declinului politic al Europei problema organizarii ei începe sa fie limpede perceputa. Deja apare opozitia între doua conceptii diferite despre construirea Europei:
1) O simpla cooperare care sa menajeze suveranitatile statale existente.
2) O depasire a suveranitatii printr-un proces de unificare, de integrare a Europei, cum se va spune mai târziu.

1. Manifestul Pan Europa al contelui Kalergi

Pentru prima data proiectul unei Europe unite a dobândit contur precis gratie actiunii diplomatului (contele) COUDENHOVE - KALERGI sustinator al celei de-a doua conceptii asupra Europei - în mod deschis federalista.
Astfel în 1922 contele Kalergi a publicat la Viena manifestul "PAN EUROPA" în care afirma: "Problema Europei se reduce la doua cuvinte: unificare sau prabusire". În 1926 el reuneste la Viena Congresul constitutiv al Uniunii Pan Europene la care iau parte 2000 persoane.
Aceasta miscare s-a inspirat din modelul federal oferit de Statele Unite ale Americii².

2. Europa Communis

Mai putin cunoscut, danezul Heerfordt a publicat în 1924 un eseu intitulat "Europa communis" care continea o critica acerba a Societatii Natiunilor a carei slabiciune indica deja ca aceasta interzice realmente recursul la razboi, dar si o analiza detaliata a ceea ce ar putea fi institutiile unei Europe Communis, viitorul stat federal european³.
Heerfordt a prevazut în proiectul sau o adunare interparlamentara, un director al sefilor de stat dispunând de un drept de veto si un minister federal responsabil în fata Adunarii, un regim special pentru Agricultura si o perioada de tranzitie înainte de realizarea unei uniuni vamale.

3. Ideile federaliste ale lui Aristide Briand

Mai rasunatoare a fost initiativa lui Aristide Briand, ministrul francez de externe în anii 1929-1930. În septembrie 1929, Briand a rostit în fata celei de-a zecea sesiuni a Adunarii Societatii Natiunilor un discurs care desi a avut un mare impact asupra opiniei publice europene, era totusi destul de echivoc: "Ideea europeana care a obsedat imaginatia filozofilor si poetilor a progresat în spirite. Cred ca între popoarele care sunt grupate geografic asa cum sunt popoarele Europei trebuie sa existe un liant federal".
Asadar Briand, cu toate ca este un partizan al notiunii de federalism precizeaza de îndata ca "liantul federal nu va trebui sa atinga suveranitatea nici uneia dintre natiunile care ar putea face parte din aceasta asociatie".

4. Memorandum-ul privind Uniunea Federala Europeana

Echivocul existent în discursul lui Aristide Briand nu a fost înlaturat nici în memorandum-ul mai detaliat privind Uniunea Federala Europeana, redactat de secretarul general din ministerul afacerilor externe francez Alexis Lejer, si prezentat Adunarii Societatii Natiunior pe 1.05.1930. Nu se poate nega ca ideea unui federalism european, chiar lipsit de orice consecinta pe plan practic a ridicat foarte multe obiectii în plan guvernamental.
Dintre membrii Societatii Natiunilor doar Iugoslavia îsi manifesta adeziunea fata de proiect. De pe o pozitie conservatoare, Anglia s-a limitat doar la a reaminti legaturile sale speciale cu Commonwealth-ul.

În Germania alegerile din 09.1930 au constituit primele succese ale Partidului National Socialist al lui Hitler, deci pe plan european se releva înca o data existenta unor divizari si imposibilitatea constientizarii necesitatii de organizare a Europei.
Deci, regimurile dictatoriale si nationaliste care s-au instalat în Germania si Italia au fost total opuse acestui proiect care a esuat. Începând cu aceasta peioada cuvinte precum comunitate si piata unica sunt utilizate în discusuri; colaborarea franco-germana care astazi este o constanta a problematicii europene era considerata ca o conditie prealabila a unificarii europene⁴.

Din nefericire, criza economica din 1929 si instaurarea unor regimuri nationaliste în Italia si Germania au distrus în fasa toate proiectele de constituire a unei Europe unite. A trebuit asteptat sfârsitul celui de-al doilea razboi modial pentru a asista la reaparitia acestor proiecte stimulata de dorinta ardenta de a garanta pacea în Europa (trebuia data o consistenta cuvintelor de ordine "niciodata sa nu mai fie razboi").
Procesul de criza a Uniunii Europene nu a început, deci, cu adevarat, decât dupa al doilea razboi mondial. El prezinta multiple etape, dintre care unele negative.

¹Ion P. Filipescu, augustin Fuerea – Drept institutional comunitar european – Actami, Bucureşti 2000, pag. 9
²Droit institutionnel des Communautes europeennes et de l’Union Europeenne, A Pedone, Paris, 1996, pag.10
³Charles Zorgbibe – Histoire de la construction europeenne – Puf 1993, Paris, pag 37
⁴Philippe Maureau Defarges – droit institutionnel communautaire – Armand Colin, Paris, 1993, pagina 12
 

Material elaborat de Oana