Nigel Forde

The Law of Diminishing Departures

I make tea from the water that you boiled
Before you left; use your special cup.
I choose this book because you read it last.
The fire I’ve kept in for days: these flames
Are still the ones you saw. The milk jug? Stet,
Because you left it there. I fool myself
With charms, connections, that should make you real
But punch your absence into every act.

I keep things too long; candles I won’t burn,
Logs, ditto, saved for feasts or rainy days;
The chances are tomorrow could be worse.
And now it is. I’ve kept you long enough.
I study to enjoy the chilly space
That closes round my hand instead of yours,
And walk on grass to watch the rising moon
Because you might be watching too. Because.

Violeta Mitu

Nigel Forde

Legea despartirilor usoare

Imi fac ceaiul din apa pe care ai fiert-o
Inainte sa pleci; beau din ceasca ta preferata.
Aleg aceasta carte pentru ca e ultima pe care tu ai citit-o.
Focul arde neintrerupt de zile intregi: la flăcările acestea
Te-ai uitat si tu. Cana de lapte? Ramane,
Pentru ca tu ai lasat-o acolo. Ma pacalesc
Cu farmece, legaturi care să mi te aduca aici
Dar care marcheaza fiecare actiune cu absenta ta.

Pastrez prea mult un lucru; refuz sa ard lumanarile,
Tin bustenii pentru zile speciale sau ploioase;
Maine poate fi mai rau.
Azi deja este. Pe tine te-am pastrat destul in mintea mea.
Invat doar ca sa ma bucur de aerul rece
Ce impresoara mana mea si nu pe-a ta,
Si merg prin iarba, sa vad luna cand rasare
Pentru ca si tu poate o privesti. De aceea.