Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

 Aceasta pagina isi propune sa va familiarizeze cu Slovacia, una dintre cele mai frumoase tari din centrul Europei. Speram ca aceasta pagina sa vina in ajutorul tuturor slovacilor din Romania dar si elevilor care studiaza limba slovaca.

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 


Inapoi la cuprins
 

Poezia umanista latina

Latinská humanistická poésia


In aceasta perioada, poezia apare atat in limba latina, cat si in cea slovacizata si, prin structura si continutul ei, demonstreaza o predilectie a scriitorilor acestei categorii pentru literatura antica. Pe langa ideile antice filosofice, poetii impruta si tipul de versificatie cultivat in antichitate. Poetii slovaci preiau simbolurile mitologice antice si le aseaza in distihuri elegiace, sau in versuri ocazionale de lauda pentru prieteni, scritori, mecenati. In ultima instanta, sunt creatorii unor versuri inspirate din natura, sau cu referiri la evenimentele social-politice ale vremii. Asfel, apar poeme elegiace, ode si epigrame de tip clasic.

Temele predominante vizeaza:
• relatia autoritate statala-supusii sai
• autoritate statala inzestrata cu principii ideale de conducere si coordonare a vietii publice
• lupta impotriva turcilor
• pacea
• dorinta de cunoastere

Poezia umanista se inscrie in circuitul general al preocuparilor lirice europene, intrucat poetii pun accent pe rolul individului in viata cotidiana.
Exista scrieri in care versul este simplu instrument de factura filosofica. In randul acestor scrieri se incadreaza si cele ale lui Martin Rakovskỳ, primul poet slovac de limba latina. A studiat in Slovacia, dupa care a urmat ciclurile superioare la Wittenberg si pe cele universitare la Praga, unde intra in contact cu filosofia miscarii reformatoare si a celei husite. Dupa terminarea studiilor, obtine functia de notar, in Cehia, si de secretar al Cancelariei Regale Maghiare.
Scrierile umaniste sunt caracterizate prin lungimea titlului care li se atribuie, din care se cunoaste subiectul ce urmeaza sa fie dezbatut. Opera lui Martin Rakovskỳ se defineste prin titluri ca:
• “Elegii si epigrame pentru cativa nobili invatati si mecenati” – a circulat in manuscris, mai intai, dupa care a cunoscut un mare tiraj
– cuprinde: - poeme ocazionale inchinate prietenilor
- versuri lamentabile (elegii) cu privire la starea economico-sociala de pe teritoriul Ungariei, ca urmare a navalirilor otomane
Mai tarziu cu doi ani, publica “Descrierea orasului ceh Lomnica” (1558) – “ Opis českeho mesta Loumna”, in care este prezentat oraselul in care el a functionat ca referend al scolii din localitate. Cartea atrage atentia asupra importantei procesului instruirii maselor si a insusirii stiintelor umaniste: Gramatica si Literatura.
In 1560, apare cea mai importanta carte a lui Rakovskỳ, “ Carte despre structurile statale si cauzele schimbarii acestora”, publicata la Viena si dedicata imparatului Maximillian II (1530 – 1576). Autorul il descrie ca pe un sef de stat liberal, un ganditor cu orizonturi largi, care accepta punctele de vedere ale aristocratiei europene, adaptate la conditiile statului ungar. Cartea cuprinde doua parti:
• partea I - prezinta impartirea populatiei dupa modelul lansat de Aristotel in lucrarea sa “Politica”, in tarani, meseriasi, negustori, lucratori salariati, magistrati, mici mosieri, demnitari. Fiecarei categorii, autorul ii consacra un numar de versuri, prin care evidentiaza rolul fiecareia in dezvoltarea societatii. O deosebita importanta acorda categoriei taranilor, carora populatia ar trebui sa le multumeasca pentru asigurarea hranei. Tot in ton elogios vorbeste despre meseriasi, care asigura progresul tehnologiei. Regreta ca aceste doua categorii, importante in dezvoltarea societatii, nu primesc atentia cuvenita si sunt tinute in ignoranta si conditii precare.

• partea a II-a - prezinta cauzele schimbarii statale:
1. neintelegerea oamenilor de rand a legilor impuse de autoritatea statala.
2. schimbarea permanenta a legilor civice si ale naturii – “Nimic nu e vesnic, totul se schimba treptat. Materia si miscarea sunt elemente de baza a tot ce exista in Univers”.
3. izbucnirea rascoalelor, cauza a inegalitatilor dintre straturile sociale si a protestului impotriva tendintei nemarginite de imbogatire a unor reprezentanti ai acestor straturi sociale.
4. forta divina, ale carei legi nu sunt prevazute, si nici intelese de oamenii de rand. Acest punct de vedere constituie neintelegerea criticii marxist-socializante, care vedea in spusele lui Rakovskỳ partea cea mai reactionara a gandirii filosofice.
Ulterior anilor ’90, cand intervin schimbari de nivel european, s-a concluzionat ca nu numai Rakovskỳ a considerat ca forta divina reprezinta punctul de sprijin in analiza unor stari emotionale ale individului in antichitate, dar si multi alti scriitori ai perioadei secolului al 16-lea.
In 1574, apare la Leipzig o alta lucrare a lui Rakovskỳ, “Despre autoritatea laica” (“ De magistratum politico”), ce evidentiaza portretul ideal al unui conducator destinat sa coordoneze un stat centralizat. Cartea prezinta trei parti:
1. “Euterpe” – considera ca autoritatea este rolul fortei divine, motiv pentru care fiecare individ trebuie sa i se supuna. Aluzia vizeaza nobilii maghiari si slovaci, care impotriveau Curtii Regale.
2. “Clio” – este o sinteza a istoriei omenirii, vizand mai ales monarhia si marii demnitari. Inspirat de istoria antica, autorul urmeaza modelul impartirii lumii de catre poetul Ovidiu, care diviza societatea in civilizatia de aur, argint, arama si fier. Atrage atentia asupra fiecarei epoci, conchizand ca, de la epoca civilizatiei de aur pana la cea de fier, omenirea a trecut prin mai multe stadii, din ce in ce mai grele, ce au dus la inrautatirea lor fizica si morala.
3. “Thalia” – prezinta adevarata intentie a autorului, facand o enumerare a calitatilor necesare unui bun conducator. Lauda sa o primeste Maximilian II, pentru intelepciune, curaj, blandete, spirit moral si autoritar.

Cartile lui Rakovskỳ frizeaza optimismul si increderea in autoritate. Purtand nume din taramul mitologic, cartea amintita anterior incearca sa atraga atentia asupra necesitatii individului de a-si insusi regulile de conduita impuse de autoritati. Cartea cuprinde, de asemenea, multe maxime similare modelului antic, fiecare ascunzand o tema preferata: cutezanta, educatie, bunatate.
Fratii lui Rakovskỳ, Matej si Mikulaš, au scris, de asemenea, lucrari cu tenta umanista, in versuri, dar mai slabe din punct de vedere artistic si tematic.

Ján Kalinka este un alt scriitor al epocii umaniste. A studiat in Wittenberg si este renumit prin lucrarea cronica “Meletemata”, ce cuprinde o serie de povestiri, cu numeroase referiri istorice.
Un alt poet umanist slovac este Jakob Jakobeus, un calugar excomunicat din Cehia in Slovacia. Cu doi ani inainte de a se stabili la Bratislava (1626), Jakobeus se afla la Amsterdam, unde publica si cartea “Tablou al schimbarilor bisericilor protestante cehe”, ce este dedicata unui prieten slovac. Ideea propagata de aceasta carte este cea a ideologiei protestante, ai carei reprezentanti erau foarte persecutati in acea vreme. Nobilii maghiari cunosteau persecutia autoritatilor habsburgice. Lui Gheorghe Rakoci i se inchina o brosura, sub numele “Vise frenetice”, dar, totusi, cea mai importanta lucrarea a sa este “Despre lupta pragheza” (1620), in care se atrage atentia ca revolta pragheza a fost infranta chiar de catre marea nobilime (1620). Pentru evolutia poeziei si pentru dezvoltarea ideii de nationalitate a slovacilor, cea mai importanta scriere o reprezinta “Gentis Slavonicae lacrimae” (‘Suspinele si lacrimile poporului Slovac’), aparuta in 1642 la Levoča. Este un poem alcatuit dupa structura poeticii antice, o compozitie elegiaca, in inceputul careia sunt invocate muzele din Helicon, rugate de poet sa evoce tristul destin al natiunii slovace. Din punct de vedere compozitional, este scris in hexametru si abunda in simboluri antice si mitologice. Poemul este o paralela a mitului despre Niobe. Imaginea poporul slovac este asociata cu Mama Niobe, deoarece, asemenea unei mame, poporul slovac a rabdat ani in sir in formula unui conglomerat, numit de el natio. Adevarata lui intentie este de a sublinia ideea de natiune a unui conglomerat demografic, din randul caruia s-au desprins grupari intelectuale.
Poezia latina era accesibila unui numar restrans de cititori, mai mult intelectualilor. Ulterior textele au fost traduse in slovaca cehizata. Astfel, poezia latina a devenit intaiul capitol al liricii vechi slovace.


Eposul istoric

O alta categorie lirica a acestei perioade este “cantecul istoric” (‘historické spivy’), scris si raspandit in limba ceha, uneori slovacizata. Temele acestei productii de structura epica sunt referitoare la evenimentele istorice ale secolelor 16-17, apogeul fiind atins in perioada Barocului (sec. al 18-lea). Trei motive pentru care cantecul istoric este important:
1. sunt unicele opere literare laice cu tematica istorica in epoca Renasterii
2. se renunta la limba latina si se adopta ceha, chiar slovacizata
3. din punct de vedere estetic, sunt folosite comparatii metaforice si numeroase locutiuni verbale si adjectivale. Simbolurile desprinse din aceste comparatii metaforice sunt asociate cu simbolurile antice, raportate la fapte concrete, ce reprezinta baza cronicilor viitoare. Se poate vorbi de versul popular, care se retinea cel mai usor.

Cantecele istorice au suferit numeroase modificari. Fiind expuse in targuri, au capatat denumirea de “cantece de iarmaroc”. Au o structura eroica, centralizata asupra unui personaj eroic, ale carui actiuni sunt elogiate, sau chiar deplanse.

Primul cantec istoric (1549) este “Cantec despre Castelo Muravskin” (‘Piesen o Zamku Muravskem’), in care se descrie expeditia lui Ferdinand I impotriva cavalerului Matej Bazald. Autorul poemului este Martin Bošňak, adeptul actiunilor intreprinse de Bazald, pe care il lauda ca fiind unul dintre eroii slavi ce a cutezat a se revolta impotriva neajunsurilor vremii respective.

Stilul cronicaresc al poemului este accentuat in versurile finale, in care se afirma faptul ca insusi autorul a fost prezent la evenimentele din 1549.

Alte cantece istorice sunt “Cantecul despre cetatea Jager” (‘O Jagri’), al lui Adam Komodicki; “Cantecul despre Tompiere” (‘O Tompiere’); “Cantecul despre cetatea Sighet” (‘O Sigoti’), al lui Nikulaš Zvínsky, care povesteste si despre actul de tradare, in urma caruia s-a patruns in cetate si au fost omorati peste 500 de locuitori. Este, de asemenea, relatata povestea cutremuratoare a unei femei, al carei sot planuieste s-o ucida, pentru a nu cade in mainile haremurilor. Insa, femeia se travesteste in barbat si moare eroic in lupta.

Toate aceste cantece prezinta evenimente istorice concrete, lupte pentru apararea cetatilor impotriva incursiunilor turcilor. Structura naratiunii poetice este asemanatoare, cu puternice accente baladesti.

Din realitatile vremii a fost inspirat cantecul “Alžbeta Batonova v Čachticiach”, povestea unei sotii de grof (=nobil maghiar), despre care se spune ca, pentru a-si pastra frumusetea, se scalda in sangele tinerelor virgine. Caracterul popular baladesc este dat de referirile facute la evenimentele epocii. O referire importanta in acest cantec se face la Juraj Janošik, declarat erou national al slovacilor. Un alt erou amintit in cuprinsul acestui cantec este Janko, care se inroleaza in lupta impotriva turcilor si a carui iubita cade prada cotropitorilor, motiv pentru care isi doreste sa moara alaturi de ea. In descrierea acestui moment, criticii literari au descifrat o influenta a poeziei cavaleresti de sorginte europeana, in care eroul isi inchina viata unui ideal fie general, fie mai restrans, cum ar fi salvarea unei vieti omenesti, fapt pentru care acest gen literar se inscrie in grupa cantecelor eroice. Tema principala o constituie, insa, lupta impotriva cotropitorilor, din care se deduc fapte si realitati ale vremii, ceea ce confera caracterul de cronica.

Lirica religioasa/spirituala (Duchovná lyrika)

Poezia religioasa/spirituala este una dintre cele mai vechi forme poetice culte la slovaci si una dintre cele mai vechi forme de manifestare a limbii nationale in formele literaturii culte. Strans legata de textele religioase, spre deosebire de cantecul istoric, lirica spirituala nu are nici o legatura cu asa-zisele particularitati laice intalnite in textele istorice. Insotita de melodie, lirica spirituala este cantata de credinciosi in cadrul slujbelor religioase si are ca forma de expresie nu numai ceha slovacizata, cat si latina. In perioada husita (sec. al 15-lea), majoritatea versurilor sunt transmise numai in ceha slovacizata. Inabusirea miscarii husite atrage dupa sine interzicerea de catre catolici a acestui gen liric. In Slovacia, lirica religioasa cunoaste apogeul in secolul al 17-lea. Limba nationala a fost, pentru prima data, transmisa prin intermediul acestui gen liric. O alta importanta o are abundenta datelor concrete existente in Slovacia.
Rugaciuni, psalmi si imnuri cuprind ideile si punctele de vedere ale autorilor lor, care nu coincid intotdeauna cu punctele de vedere teologice. Poezia religioasa poarta vizibil amprenta personalitatii creatorilor ei.
Ján Silván (1493 – 1573) a trait mult timp in Moravia si Boemia si este autorul unei vaste opere de natura religioasa. Prima lui carte este “Písne nové na sedm žalmú kajícícha jine žalmy” (‘Cantece noi la cei sapte psalmi pentru pocainta si alti psalmi’ – Praga, 1571). Poezia “Zadarnicie stiu si vad peste tot” atrage atentia asupra inegalitatilor dintre straturile sociale, iar in esenta, constituie o rugaciune adresata fortei divine, pe care o implora “sa indrepte nedreptatile extinse intre oameni”. Poet renascentist, considera ca “forta divina” va asigura celor obiditi un trai decent. Versurile sunt simple, insotite de o melodie usor cantabila, si au un caracter subiectiv. Dovada sta si poezia “Cine iubeste fara speranta”, in care sunt amintite si sentimentele strict personale, unele chiar mai intime. Lirica erotica va cunoaste multi autori.
Eliaš Lani (1570 – 1618) lanseaza idei contradictorii. Pe langa textele lirice condtituite sub forma unor rugaciuni, creeaza si versuri subiective de tip baroc, caracterizate prin pesimism, pasivitate si fatalism. Poezia “De ce e inima mea trista?” este un argument adus motivelor pentru care autorul se simte debusolat si considera ca “isi va gasi linistea si pacea numai in viata de dincolo de moarte”.
Pe langa autorii citati, au existat mai multi autori anonimi de poezii spirituale.

Lirica de dragoste (Lubostňá lyrika)

Pe langa poezia umanista si cantecul istoric, un alt gen de poezie cu un caracter laic este poezia de dragoste, descoperita in sec. al 20-lea. Manualele aparute inainte de anii ’60 nu atesta insa existenta acestui gen. Literatura slovaca a Renasterii capata prin aceasta o noua semnificatie. Poemele erotice apartin liricii laice. Versurile au un caracter intim, personalizat, si sunt departe de textele liricii spirituale. Sunt scrise numai in ceha slovacizata, care insa difera de cea a textelor istorice, cu elemente lexicale si dialectale ale limbii slovace. Intrucat structura lor poetica se aseamana cu structura stilistica a cantecelor galante de curtoazie, lirica erotica prezinta o punte de legatura intre lirica slovaca a Renasterii si lirica galanta europeana.
Lucrul cel mai important pentru creatia de dragoste este ca aceasta depaseste conventionalitatea canoanelor moralei crestine si capata un accentuat caracter laic.
Desi autorii nu sunt cunoscuti, se stie ca este vorba de poeti cu darul fabulatiei, deosebit de locvace, care isi exprima sentimentele prin sute de versuri.
Ján Mišianik este cel care a descoperit aceste poeme de dragoste, cat si alte texte nesemnate, prin al caror continut se intelegea ca ar fi produsul unor poeti consacrati, activanti ai unei scoli conduse de poetul Valentin Palasši.
Teme ale textelor lirice de dragoste:
- tema infidelitatii – particularitate a poeziei trubadurilor
- intriga amoroasa – generata de conflicte familiale, situatia materiala, rivali platiti
Unul dintre primele texte de acest gen este “Intelege-ma tu, iubita mea!”, ce reprezinta un monolog anonim al poetului, care sufera in urma despartirii de iubita sa si careia nu ii poate dovedi dragostea ce i-o poarta.

“Tu esti totul pe lume
Dar frumusetea, virtutea si puritatea ta
Imi pricinuiesc mari suferinte”.

Suferinta pricinuita de despartirea de iubita duce la invocarea fortei divine, pe care poetul o implora sa inlature discordia dintre cei doi. Un exemplu in acest sens este poezia “Doamne, deplange-mi amaraciunea”, in care, de aceasta data, eroina este cea parasita si cea care spera in revenirea iubitului, caruia ii pregateste o primire cu “frunze aromate de lamai”. Din punct de vedere compozitional, rima este perfecta (1-3), iar emistihurile egale. Presupusa intoarcere a iubitului este specifica liricii de curtoazie. Ján Mišianik este cel care descopera existenta unor motive existente in cantecele trubadurilor sicilieni. Textul este important prin continutul laic personalizat, prin care se face aluzie la mijloace stilistice prezente in lirica europeana, in special in textele trubadurilor italieni.

“Il voi scalda in ape-mbalsamate
De roze, crini, salvii, si violete,
Pletele-am sa-i spal,
Sa i le ung
In aromat ulei
Si cand l-oi scalda, pe dalbe brate l-oi purta,
Pe pat de batist l-oi aseza
Si i-oi canta frumos
Povestea Elenei,
Cea iubita de Paris.”

(“Doamne, deplange-mi amaraciunea”)

“Am sadit flori” este o idila bucolica intre un tanar si o pastorita, care ii ofera primele placeri ale iubirii. Apare aici motivul castitatii, prin care se spune ca fata care-si pierde sau isi ofera cununa de trandafiri indica pierderea fecioriei. Motivul pierderii cununii este intalnit si in “Pán otec, pani matka” (“Domnul tata, doamna mama”). Apelativul ‘domn’/’doamna’ demonstreaza faptul ca, si in ziua de azi, copii se adreseaza parintilor cu pluralul politetii. Textul ofera o istorioara hazlie, pe care eroina o povesteste parintilor. Apare si motivul caprei, care, in lirica antica, reprezenta senzualitatea si desfatarea trupului, facandu-se astfel, intr-un context personalizat si erotic, referiri la simboluri erotice stravechi.
O veche compozitie din suita liricii erotice poarta titlul “Despre doi nobili unguri si fiica sultanului”, scrisa in 1560, ce prezinta povestea a doi nobili, Siládi si Hadmazi, care se indragostesc de o fiica de sultan. In unele manuale slovace, textul apartine categoriei cantecelor istorice, deoarece prezinta momente ale ocupatiei turcesti. In esenta, poemul este o poveste de dragoste in versuri, in care doi cavaleri intemnitati la Constantinopol sunt eliberati de fiica sultanului. Intriga amoroasa intervine cand fiecare din cei doi vrea sa o ia de sotie. Se provoaca un duel, in care Hadmazi este invins, si despre care se spune ca isi merita soarta, intrucat mai era casatorit.
Criticii literari au considerat poemul de factura istorica, prin structura prozodica a versului, si de natura erotica, prin continutul sau. Dintre cei care au studiat textul in original, Rudo Bŕtan a considerat ca Siládi ar fi fost cumnatul lui Iancu de Hunedoara, pentru ca ar fi cazut prizonier intr-o batalie cu turcii, in 1448, si, eliberat, se intoarce cu o turcoaica, alaturi de care se pare ca a trait momentele descrise de textul poemului.

Coordonator sectiune: Madalina Marcu | Gavrila Bogdan + Asociatia Studentilor din Facultatea de Limbi Straine | Contact

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania