Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

 Aceasta pagina isi propune sa va familiarizeze cu Slovacia, una dintre cele mai frumoase tari din centrul Europei. Speram ca aceasta pagina sa vina in ajutorul tuturor slovacilor din Romania dar si elevilor care studiaza limba slovaca.

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 


Inapoi la cuprins
 

Cantecele populare
= Ludovna piesne


Cantecul a avut un rol important in viata de zi cu zi a oamenilor din mediul rural, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii. Orice fel de prilej instiga omul sa cante, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente deveneau prilej de bucurie sau de alinare a sufletului.
Prima consemnare a unui text popular se face abia in secolul al 14-lea, intr-un Codex Franciscan, sub denumirea; “Maria matko, rac prositi za to” (= Mama Maria, roaga-te pentru asta). Acest cantec s-a pastrat drept colind popular pana in zilele noastre.
Alte consemnari au avut loc in secolul al 17-lea, in Vietorisov Kodex (1660-1670) si in culegerea Annei Szirman Keczer.
Personalitate marcanta in cadrul folclorului slovac este Jan Kollar, cel care s-a ocupat pentru intaia oara de productiile populare, editand, dealtfel, o impresionanta culegere de cantece din popor, sub titlul “Narodne Spievanky” (= Cantece Populare) - 1834, insotite de un studiu vast.
Ne aflam intr-o perioada cand, in Europa Centrala, era in voga activitatea de culegere a cantecelor populare.
Tot in spatiul central european, activeaza si marele muzicolog maghiar, Bella Bartok, care a imbogatit patrimoniul cultural cu peste 3000 de cantece slovace, peste 3000 de cantece romanesti, si cam tot atatea maghiare, ceea ce demonstreaza influentarea culturala reciproca.
Din secolul 15-16, apar cantecele populare orasenesti.


Lubostne piesne (= cantecele de dragoste)

Sunt cantecele care exprima cel mai nobil sentiment – iubirea. Acestea sun cantate frecvent, cu scopul de a exprima fie o iubire fericita, fie una trecatoare, fidelitatea sau infidelitatea, jocurile amoroase sau certurile iubitilor. De obicei, melodia este lenta. Astfel de pise sunt: “Laska, Boze Laska”, “Trencianske Hodiny”, “Na Kosickej Turni”, “Pridi Janik Premileny”, “Vyrastla Lipka”, “Zieck Ma Vlcky, Ziecte”.

Zaletnicke piesne

Reprezinta un subgen al cantecelor de dragoste, fiind piese cantate de baieti pentru a face curte fetelor. Cele mai cunoscute sunt: “Pridi Janik Premileny Pridi K Nam”, “Pridi Ty Suhaj Ho, Pridi Nam”, “Anioka Dusicka Nebasly”.

Uspavanky piesne

Sunt cantece materne pline de iubire pentru copii mici, avand o tonalitate dulce si sensibila. Din punct de veere textual, sunt compuse din versuri simple, adeseori continand cuvinte onomatopeice. Drept exemplu stau “ Hajaj Buvaj” si “Spi Dieta, Spi”.

Valasske piesne (= cantece pastoresti)

Este un gen mult dezvoltat in perioada medievala, cu un substrat carpato-valah. Aceste cantece fac cunoscuta viata grea de la stana a oierilor, fiind cantata, mai ales, perioada plecarii acestora in ziua de Sf. Gheorghe si revenirea lor abia toamna. Unul dintre cele mai cunoscute este “Ja Som Baca Velmy Stary” (=Sunt Baci Foarte Batran). Acordurile sunt lente si expun coborarea acestuia,de la stana, in sat. Este utilizata fuyara (= fluierul). Alt exemplu ar fi “Po Valazsky Od Zeme” sau “Pokapala Na Salasi Slanina” (= A Fost Furata Slanina De La Stana), unul dintre cantecele celebre, ce poate fi incadrat atat in categoria celor pastoresti, cat si a celor haiducesti.

Zbojnicke piesne (= cantece haiducesti)

Sunt cantecele cele mai indragite,cu un ton elogios, care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi. Vatra arzanda de pe piscurile inalte este un simbol, intrucat oamenii se strangeau in jurul ei, unde cantau si dansau. Uneori, cantecele dunt pline de dramatism. Astfel, sunt “Hej Hore, Haj Doluhaj”, “Tri Dni Ma Nahanali” (= Trei Zile Ma Fugareau), “Muzel By To Chlap Byt”, “Ide Furman Dolinou”.

Travnice piesne (=cantecele de munca ale fetelor)

Erau piesele cantate, intr-un ritm foarte lent,de un grup de fete atunci cand coseau fanul sau cand se intorceau de la cosit. Cunoscute sunt “Hrabne, Ze Len Hrabne”, “Zalo Dievca”, “Zalo Travu” (cantata inca din secolele 15-16, cand, la familiile bogate din Banat, veneau slovaci sa munceasca).

Banicke piesne (= cantece mineresti)

Mai ales in perioada medievala, mineritul era o meserie foarte practicata. In Slovacia ia fiinta prima Academie de Minerit din lume.

Pltnické piesne (= cantecele plutasilor)

Printre acestea sunt si cantecele taietorilor de lemne (Drevorubacske piesne), cele ale dantelarilor (Cipkarske piesne), ale dogarilor (Dbnarske piesne), sau ale sarmarilor (Drobarske piesne). Vasele din lut, intarite cu sarma, erau foarte practice si des folosite in perioada Evului Mediu, iar sarmarii din Slovacia erau cei mai renumiti din Europa. Muzeul Sarmarilor este situat langa Zilina, intr-un castel medieval, si consta in expuneri de diferite forme si marimi, reprezentand in sarma forme florale si antropomorfe.

Historické piesne a balady (= cantecele istorice si baladele)

Ca si in folcloristica romana, in slovaca, acest tip de cantece reprezinta varianta populara a cantecului epic. Se distinge o oarecare asemanare cu balada, desi nu de dimensiuni foarte mari, urmand evolutia unui sir de actiuni. Ele fac referire la unele episoade din istoria slovaca, cu deosebire, la cele in care apare figura lui Matei Corvin, considerat de slovaci un domnitor intelept, bun si iubitor, care apara pe cel nevoias, mustra pe cel rau. Este cel care pune bazele, recrutand numerosi tineri, unei garzi personale, asa-numita “Companie Neagra”. Este posibil ca aceste cantece inchinate lui Matei Corvin sa fi provenit chiar din randul acestor soldati. S-au pastrat si cantece despre cetatile de pe teritoriu, cum ar fi Cetatea Muráni, Budín, sau Sighet.
Alta tema importanta in cantecele istorice este lupta impotriva turcilor, tema care revine si in balade populare vechi. Balada populara reprezinta un gen literar aparut relativ tarziu in Europa, in perioada secolelor 13-14. In Slovacia, apare si mai tarziu, in secolele 17-18. Meseriasii, care mergeau din oras in oras, sunt cei care poarta tema si melodicitatea baladelor in toata Europa Centrala. Singura diferenta este forma lingvistica pe care o imbraca balada. Folclorul slovac a fost mult raspandit in zona Carpato-Dunareana. Diferenta interetnica, din punct de vedere textual, a fost prima oara dezbatuta de Orest Želinsky. El imparte motivele predominante in baladele acestei zone in: - motivul transformarii miraculoase si al intalnirii cu mortii
- motivul ranirii, omorului sau sinuciderii
- motivul razboiului si consecintele acestuia
- motivul iubirii si al aventurii.

Subiecte in balade: - dispute intre rude sau iubiti
- plecarea definitiva a sotului in razboi
- intrarea in Iad a fetei pacatoase
- inscenarea mortii iubitului sau sotului
- testarea fidelitatii, s.a.

Obradové piesne (= cantecele rituale)

Sunt piesele cantate pe toata perioada anului, cu prilejul fiecarei sarbatori. Cantece rituale vesele se pot auzi in perioada carnavalului de iarna, Fašiangy, ca de exemplu Turice. Primavara este intampinata prin alungarea Morenei. Ritualul consta in arderea, la marginea satului, a unei papusi din paie, in acordurile piesei “Hoja duncha hoj”, dupa care urmeaza aprinderea vetrelor (“Janske veitry-ohnie”), iar apoi se canta “Vajano, Vajano”. Alte astfel de cantece sunt si cele din timpul secerisului, de Sfantul Dimitrie, cand ciobanii coboara din munti. Mai sunt si cantecele rituale de nunta, botez, inmormantare (bocetele), cat si cele legate de sarbatori crestine, precum urarile de Craciun, de Anul Nou, de Boboteaza (sarbatoarea celor trei magi), sau cantecul specific nordului, cu ocazia sarbatorii legate de cultul fierului a Sfintei Lucia, urare care are un ton umoristic.

Coordonator sectiune: Madalina Marcu | Gavrila Bogdan + Asociatia Studentilor din Facultatea de Limbi Straine | Contact

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania