Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

 NOTA pentru REFERATE si ESEURI: Articolele prezentate in aceasta sectiune de referate au scop strict didactic. Ele sunt elaborate de profesori, elevi sau studenti care s-au documentat atent pentru elaborarea lor. Prezenta sectiunii de REFERATE in cadrul site-ului are un rol enciclopedic. Pagina de referate interzice strict predarea acestor materiale pentru orele de curs in gimnaziu, liceu sau facultate!

 

 
 
 
 
 + Click:  Grupuri | Newsletter | Portal | Ziare,Radio/TV | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa

 

 

 

 

  < Inapoi la Cuprins Referate

Referat trimis de: Monica Diaconu ADAUGA UN REFERAT! - APASA AICI!

 

 Alexandru Macedonski

Noapte de decemvrie





Sub conducerea lui apare în 1880 revista “Literatorul”. Are volume de poezii dintre care amintim Excelsior, Poeme, Flori sacre. Are opere scrise în limba franceză. El este cunoscut în literatură mai ales ca poet al nopților și ca teoretician al simbolismului.
Poet al nopților. După modelul nopților lui Alfred de Musset, Macedonski publică un ciclu de 11 nopți cu temă variată. Dintre acestea “Noaptea de Aprilie” și “Noaptea de Septembrie” au ca temă dragostea. “Noaptea de Iunie” urmărește poziția jalnică a poetului în societate. În “Noaptea de Ianuarie” își exprimă solidaritatea cu cei ce suferă în chip demn “ridicând lupta vieții în frunți semețe de eroism”. În “Noaptea de Februarie” ia apărarea femeii decăzute. “Noaptea de Mai” este un imn dedicat naturii vindecătoare de nevroze” care comunică omului forța ei înnoitoare “Noaptea de Decemvrie”.

Noaptea de decemvrie


“Noaptea de decemvrie” s-a dezvoltat dintr-o legendă în proză intitulată “Meka și Meka”, publicată de Macedonski în “Românul” lui C. A. Rosetti din 13 ianuarie 1890. Legenda vorbește despre Mohamed - ben - Hassan, care îl sfătuiește înainte de moarte pe fiul său Ali să meargă la cetatea sfântă Meka pentru a obține iertarea păcatelor lui. Condiția pentru această era să nu se abată de la calea dreaptă. Ali străbate cu caravana în linie dreaptă pustiul și moare înainte de a pune piciorul în Cetatea Sfântă. În același timp Pocitan - ben - Pehlivan, un zdrențăros pornit odată cu el la drum și urmând o cale ocolită ajunge la Meka. Sensul pe care l-a extras Macedonski din această legendă este asemănător cu acela pe care Eminescu îl scotea în Luceafărul din basmul “Fata în grădina de aur”. Ca în orice poem romantic, planul real alternează în “Noaptea de decemvrie” cu cel fantastic, al visului. La început, vedem pe poetul de geniu “trăsnit de soartă” cuprins de un somn adânc în camera-i pustie cu focul stins, înconjurat de umbre, ca de nămeți:
“Pustie și albă e camera moartă…
Și focul sub vatră se stinse scrumit…—
Poetul, alături, trăsnit stă de soartă,
Cu nici o schinteie în ochiu-adormit…
Iar geniu-i mare e-aproape un mit…”
Se aud geamătul viscolului și urletele sinistre de lupi, realități externe, dar și
simboluri ale zbuciumului interior ale făpturii “de humă”. Deodată o flacără izbucnită
sub forma unui arhanghel de aur, inspirația, preface pe poet într-un prinț arab tânăr,
emir al Bagdadului, bogat, posesor de grămezi de argint și de aur, jaruri cu pietre
scumpe, arme de preț, cai repezi, palate și grădini parfumate de roze și crini:
“Și el e emirul, și are-n tezaur,
Movile înalte de-argint și aur,
Și jaruri de pietre cu flăcări de sori;
Hangiare-n tot locul, oțeluri cumplite —
În grajduri, cai repezi cu foc în copite,
Și-ochi împrejuru-i — ori spuză cu flori”.
Ca și poetul care a făptuit opere mărețe, bogatul emir nu este mulțumit de bogăția sa, el fiind chinuit de dorința gloriei. Pentru el atingerea absolutului înseamnă cetatea Meka:
“Spre Meka-l răpește credința-voința,
Cetatea prea sfântă îl cheamă în ea,
Îi cere simțirea, îi cere ființa,
Îi vrea frumusețea — tot sufletu-i vrea —
Din tălpi până-n creștet îi cere ființa”.
Conștient că idealul nu e ușor de atins, că cetatea sfântă Meka este despărțită de Bagdad printr-un deșert, metaforic numit “o mare aprinsă de soare”, emirul se pregătește totuși să-l străbată cu orice risc. În fruntea unei caravane de armăsari și cămile, emirul pleacă în zori salutat de auroră și condus de mulțime până la porțile orașului. La fântâna umbrită de curmali unde se oprește să bea apă, prințul zărește un om pocit, în zdrențe, dar cu o privire vicleană care îi mărturisește că se îndreaptă spre același loc. Emirul își pune întrebarea, dacă acest zdrențăros va ajunge la Meka. El care a renunțat la bogății pentru a merge la Meka este încrezător în forțele sale, își înțelege aspirațiile ca pe o chestiune de onoare și nu concepe să ocolească obstacolele la fel ca și Hyperion. Prințul alege drumul drept, ia pustiul în piept, îndură zile de-a rândul sub flăcări de soare setea pe care și-o potolește la razele oaze, ce îi ies în cale. În vreme ce însoțitorii mor câte 3-4 odată, caii și cămilele cad, apa și hrana scade, păsările de pradă dau târnale, cetatea riscată rămâne departe de orizont. Emirul rămâne în cele din urmă singur pe cămila ce șovăie, și are o clipă mirajul orașului sfânt și posedat de fata morgana năluca închipuirilor sale, se grăbește să ajungă la Meka. Acesta are ziduri albe, poame de aur, porți de topaze și turnuri de argint, dar regina trufașă a magiei, frumoasa Meka este, ca orice ideal de desăvârșire, ca perfecțiunea pentru artist, de neatins. Marea artă cere efort sau sacrificiu și poetul ce visează, emirul în drum spre cetatea sfântă, moare într-o încordare supremă, nu însă înainte de a-și vedea visul cu ochii, fie și numai sub forma de iluzii.
Poetul spune că succesul înțeles în chip vulgar este rezervat numai spiritelor
inferioare, ca acel zdrențăros care urmând drumul ocolit ajunge la Meka. Ca și Luceafărul lui Eminescu, “Noaptea de decemvrie” se termină cu izolarea poetului de lumea ostilă, din jurul său, incapabilă de a înțelege avântul creator, efortul artistului de a se desăvârși, de a atinge perfecțiunea.

În cadrul poeziei Macedonski folosește simbolul. Astfel arhanghelul de aur este simbolul inspirației, “elementul hotărâtor pentru opera unui artist. Frământările creatorului în timpul elaborării unei opere de artă are ca simbol vântul, crivățul, urletul lupilor. Emirul reprezintă credința nestrămutată într-un ideal, capacitatea omului de a rămâne fidel drumului ales. Meka este simbolul idealului. Omul pocit este simbolul omului comun, capabil de compromisuri. Drumul ocolit străbătut de omul pocit este simbolul eticii inferioare a omului comun. Poetul folosește epitete simple, duble și triple, asociații noi pe baza principiului corespondențelor, a întrepătrunderii senzațiilor de văz, auz și miros, vorbind, de exemplu de un viscol albastru. Alte elemente simboliste pe care le găsim în poezie sunt neologisme: tremol, monolit, solfi, blondețe, nume de pietre scumpe, topaze, alabastru. În deosebi refrenul și repetiția dau poemului o cadența melodioasă, un farmec muzical propriu. Poezia este scrisă în ritm amfibrahi și metru de 12 silabe. Poetul aduce inovații de ordin tehnic, în primul rând în dispoziția rimelor. Strofele sunt senarii (6 versuri) cu o rimă încrucișată și trei rime alăturate. Unele versuri au funcție de refren, altele sunt repetate cu mici schimbări obsedant.

În ultimii ani ai vieții Macedonski a compus un număr apreciabil de poezii cu forma fixă, rondeluri. Acestea sunt grupate în 5 cicluri: Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vânturi, Rondelurile rozelor, Rondelurile senei și Rondelurile de porțelan. Aceste cicluri au fost adunate și publicate postum în 1927 cu titlul “Poema rondelurilor”. Dintre aceste rondeluri putem aminti “Rondelul rozei ce înflorește” în care poetul exprimă emoția pe care i-o trezește înflorirea trandafirului. Macedonski se înseninează contemplând frumosul, simțind că natura îi oferă recompensă pentru suferințele vieții. El uită necazurile imobilizându-și existența prin artă:
“O roză-nflorește, suavă…
Ca nor risipit e necazul.
Puternic mă poartă extazul
Spre-o naltă și tainică slavă.”
O altă latură a activității lui Macedonski este aceea de teoretician al simbolismului. Pentru el ideea de poezie este egală cu spontaneitatea. În articolul “Poezia viitorul” sau “Despre logica poeziei” el consideră poezia în primul rând formă și muzică. Originea poeziei se află în misterul universal și se construiește după o logică proprie. El afirmă “arta versurilor este nici mai mult, nici mai puțin decât arta muzicii”. El pune în evidența capacitatea de sugestie a poeziei, suveranitatea emoției artistice. Macedonski este adept al instrumentalismului, la el apărând ideea de sinestezie. Macedonski a deschis orizontul liricii românești prin noi motive poetice, forme noi de poezie și specii noi.
 

 



NOTA IMPORTANTA:
ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.

   Daca referatele nu sunt de ajuns, va recomandam pagina de download gratuit, unde veti gasi prezentari PowerPoint, programe executabile, programe pentru bacalaureat, teze nationale, etc. 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania