Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

 NOTA pentru REFERATE si ESEURI: Articolele prezentate in aceasta sectiune de referate au scop strict didactic. Ele sunt elaborate de profesori, elevi sau studenti care s-au documentat atent pentru elaborarea lor. Prezenta sectiunii de REFERATE in cadrul site-ului are un rol enciclopedic. Pagina de referate interzice strict predarea acestor materiale pentru orele de curs in gimnaziu, liceu sau facultate!

 

 
 
 
 
 + Click:  Grupuri | Newsletter | Portal | Ziare,Radio/TV | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa

 

 

 

 

  < Inapoi la Cuprins Referate

ADAUGA UN REFERAT! - APASA AICI!

 

Vasile Conta - Conceptia determinista


Filozofia lui Vasile Conta include ca o idee principala a sa ideea determinismului universal. Si in aceasta problema el s-a oprit asupra problemelor mai complexe, a caror cercetare a inceput sa fie realizata cu succes abia īn secolul XIX-lea, cum sunt cele psihice si sociale, spre a demonstra ceracterul lor legic . Militānd cu fermitate īn favoarea determinismului materialist, gānditorul romān a fost un adversar intransigent, al teoriilor indeterministe, īn special al teoriei liberului arbitru, care puneau la baza lumii vointa, indiferent cum era conceputa ca o forta oarba, inconstienta, ori ca o forta constienta naturala sau supranaturala. Īn conceptia sa asupra determinismului se manifesta clar doua tendinte ce corespund clar celor doua directii ale luptei duse de el īn aceasta problema: pe de o parte combate voluntarismmul indeterminist, iar pe de alta parte repudiaza "fatalismul religios", predeterminarea. Īmportriva teoriei liberului arbitru , Conta afirma ca toate fenomenele sunt conduse de legi imuabile "fatale" care exclud īntāmplarea si libertatea vointei; fatalismul religios īi opune o conceptie ce admite īntr-o oarecare masura libertatea de actiune a omului, bazata pe cunoasterea cauzalitatii problemelor.
Militānd in special īmpotriva indeterminismului, Conta releva de la īnceput legitatea fenomenelor lumii, afirmānd ca toate fenomenele de care se ocupa stiintele pozitive " sunt reulate de catre legi inflexibile" . Respingānd liberul-arbitru el exclude deplina libertate a vointei: "Prin urmare nu exista nimic din ceea ce s-a numit vointa libera, lumeasca sau dumnezeiasca ".
Desi Conta īsi īndreapta eforturile spre a demonstra legitatea fenomenelor psihice si a celor sociale, el urmareste īn primul rānd sa argumenteze ideea ca determinismul recunoscut īn domeniul fenomenelor fizice exista si īn celelalte domenii. Este evident ca facānd clasificarea legilor, el recunoaste specificul legitatii fenomenelor psihice si sociale dar nu asupra acestui specific īsi concentreaza atentia. Īn ultima instanta el se limiteaza la extinderea ideii determinismului asupra altor domenii, asa incāt, trasaturile determinismului sustinut de el sunt similare trasaturilor acelei conceptii care a aparut mai devrememe fiind conditionata de dezvoltarea mecanicii si fizicii. El are meritul de a fi adus argumente convingatoare īn sprijinul determinismului social. Deoarece el nu s-a preocupat de specificul legii societatii si a conceput necesitatea ca un lant neāntrerupt de cauze si efecte, Conta a ajuns inevitabil la un determinism metafizic, denumit de el, Fatalism. Īn conceptia sa , fatalism īnseamna o necesitate absoluta in fata careia vointa omului este neputincioasa, fiindu-i subordonata complet.
Filozofia materialist dialectica a folosit termenii obiectiv , obiectivitate, care exprima mult mai precis īnsusirile legilor de a fi proprii lucrurilor, de a nu putea fi desfiintate sau modificate de oameni.
Termenul de fatalism utilizat de Conta se apropie foarte mult de obiectivitate , obiectivism; el pastreatza īnsa o anumita nuanta metafizica imprimata de caracterul filozofiei materialiste, care l-a consacrat.
Notiunea de legi fatale se opune , īn conceptia lui liberului arbitru. Categoria de lege fatala este incompatibila īn filozifia sa cu notiunea de vointa libera sau dumnezeiasca, dar īn acelasi timp si cu īntāmplarea.
Pentru a dovedi determinismul fenomenelor psihice Conta le-a īmpartit īn doua mari grupe:
--- Procesele psihice care conditioneaza cunoasterea;
--- procesele psihice care determina comportarea omului.
Meritul lui īn analiza acestor probleme consta īn aceea ca a vazut determinismul proceselor psihice īn activitatea de reflectare ce se realizeaza cu ajutorul reflexelor, ca a dovedit cu date stiintifice caracterul legic al fenomenelor psihice. Orice actiune reflexa, fiind un fenomen curat fiziologic, atārna cu totul de cauze materiale adica de fortele naturale ale materiei.
"Si fiindca aceste legi sunt stapānite de legi fatale, urmeaza ca si actiunile reflexe iau nastere si se executeaza īn chip real."
Conta admite existenta unor reflexe despre care avem cunostinta si considera actiunile omului ca fiind mijlocite de constiinta, deosebite deci de miscarile corpurilor neānsufletite. Referindu-se la o piatra īmpinsa de un uragan ce se va rosotgoli de pe dealuri pāna ce se va aseza intr-o vale, sau la un loc adapostit si la un om surprins de un asemenea uragan, care va fugi si se va ascunde, dupa ce va chibzui poate īn deplina cunostinta, Conta insista doar asupra indentitatii miscarii corpurilor neānsufletite si a celor dotate cu constiinta, din punctul de vedere al actiunii cauzale, fara a rlevea specificul determinismuli la fiintele vii, la cele īnzestrate cu constiinta īn special( desi recunoaste acest specific).
Filozoful romān vede unilateral legatura organismului cu mediul, ca o legatura univoca: conditiile externe determina toate actiunile omului, chiar daca aceste actiuni sunt rezultatul uneia sau al mai multor cauze, chiar daca aceste cauze sunt cunoscute de om.
Conta afirma: " Din natura fatalismului rezulta ca, daca noi am cunoaste cu preciziune toate cauzele care au sa influenteze asupra cutarei persoane la cutare moment din viitor, am putea prezice asemenea cu preciziune , tot ce acea persoana are sa simta, sa gāndeasca si sa faca in acel moment, īntocmai cum putem prezice apropierea unei comete sau momentul fazelor lunii ori al eclipselor de soare si luna."
Īn cel de-al doilea grup al proceselor psihice , asa-numitele "procese determinative" Conta vede numai "determinari pe care le pecrepem " (vointa) si pe care nu le percepem (instinctul). Aceste procese reprezinta si ele o parte din lantul cauzelor si efectelor. "Fatalitatea " acestor doua procese este dovedita de Conta prin explicarea bazei lor fiziologice. Parerea lui este ca ceea ce sta la baza actiunilor si a fenomenelor psihice este actul reflex. Este adevarata ipoteza ca fenomenele exterioare sunt cauza determinista a psihicului, īn sensul ca psihicul le reflecta īn activitatea sa si afirmatia lui Conta ca " fiecare determinare este o simpla veriga īntru-un lant nesfārsit de cauze si efecte" pune īn evdenta unilateralitatea conceptiei sale. El nu considera relevant faptul ca aceste conditii externe determina actiunuile psihicului īnsa in mod mediat de conditiile interne, de "organizatiunile corporale" asa cum īnsusi afirma uneori. Deci psihicul nu este o simpla veriga īntru-un lant de cauze si efecte , ci o veriga care influenteaza cauza care īl determina.
Conta studiaza si problema determinismului social īntr-un capitol din "Teoria fatalismului" si atunci foloseste date din istorie, economie politica si unele statistici. Filozoful iesean priveste istoria īntr-un mod cu totul aparte,de ceilalti filozofi care privesc istoria cea pe stiinta cu rol educativ-moralizator.Conta o vede ca pe o stiinta care ne arata legatura dintre cauza si efect , o legatura de evolutie sau de " metamorfozare īntre faptele sociale ce se succed in curgerea vremii". Vasile Conta studiaza istoria cautānd legaturile dintre anumite "fapte sociale" .Īn tratarea acestei probleme, Conta a folosit unele ideii ale lui A. Compte si Th. Buckle.
Conta afirma ca si fenomenele sociale sunt supuse unor " legi naturale si imuabile", deci ele nu pot fi "aproximative si schimbatoare".
Pe baza unor studii statistice Conta a afirmat ca faptele sociale se gasesc in "raporturi fixe si necesare", atunci cānd se refera de exemplu la numarul casatoriilor si al delictelor , sau numarul falimentelor ce reprezinta cifre medii , aproape stabile , luate īn raport cu unele cauze ca " starea recoltei, repartitia bogatiei publice " si altele.
Īn studiile sale, Conta se foloseste de unele studii statistice ale lui A. Quételet (statistician belgian). Conta apeleaza si la cunostintele sale de economie politica. Studiind mersul economiei si fluctuatiile acesteia, Conta se refera la oerioadele de regres economic. El nu considera esential cautarea firmelor, a persoanelor fizice sau juridice care au determinat aparitia unei stari de regres, ci crede ca aceste stari sunt inevitabile , ele avānd un caracter periodic; considera ca acese stari sunt "efectul ordinar al unei cauze permanente" . De aceea Conta critica pe cei care arunca vina pe "cutare sau cutare casa comerciala imprudenta sau doloasa ".
Studiind tezele lui Conta despre evolutia economiei se pot oberva unele influente marxiste . Conta afirma ca ceea ce va face "un industrias" īn activitatea sa va fi doar sa īntreprinda lucruri impuse de o cauza exterioara. Conta afirma: "Un comerciant sau un industrias īsi bata zi si noapte capul ca sa faca pentru īntreprinderea lui cele mai bune combinatiuni ... si nu pune īn lucrare un plan decāt numai dupa o deliberare matura. Si , cu toate acestea , se gaseste la urma urmei ca libera sa determinare n-a facut decāt ceea ce trebuia pentru ca sa se īndeplineasca cutare fenomen periodic...". se completeaza astfel teza sa cu privire la determinismul social. Conta spune " Fatalitatea domnesta asupra fenomenelor sociale, īntocmai ca si asupra fenomenelor fizice si fiziologice". Analizānd mai profund se pot observa unele contradictii intre exemplele sale concrete si concluziile teoretice limitate, asa cum afirmau Marx si Quételet: "el a vazut dincolo de īntāmplarile aparente din viata sociala necesitatea interna a fenomenelor ce se repeta periodic. El nu a reusit īnsa, ca rgula sa explice aceasta necesitate."
Parcurgānd tezele lui Conta se poate ajunge pe o cale gresita aceea a predeterminarii , īnsa Conta respinge aceasta idee. El afirma: " Fatalismul meu nu are a face cu fatalismul oriental " . Conta respinge ipoteza ca o persoana (divina ) s-ar opune intentiilor noastre si ne-ar face sa actionam doar īntr-un anume sens. Fatalismul lui Conta "dovedeste ca īn lume nu sunt decāt cauze necesare, care dau nastere la efecte tot necesare. Orice miscare din lumea asta e nascuta dintr-o cauza anterioara si la rāndul sau , va cauza numaidecāt un efect."
Admitānd ca omul poate sa obtina rezultatul pe care īl doreste numai daca actioneaza, īnseamna ca el are libertatea vointei. Cu toate acetea Teoria fatalismului se ridica tocmai īmpotriva acestei libertati a vointei. Chiar un paragraf al acestei lucrari se intituleaza nu exista libertatea vointei. Se poate conchide ca Vasile conta nu īntelege libertatea deciziei ca liber-arbitru,ca actiune arbitrara care nu se supune derminismului ci ca o necesitate inteleasa (fara a o numi liber-arbitru). Se poate observa aici o anumita contradictie : referindu-se la omul urmarit de uragan, care se ascunde si isi sapa un bordei, deci care actioneaza dupa cum crede de cuviinta pentru a scapa de primejdie, Conta este de acord ca omul are libertatea de a actiona cum crede ca estre mai bine, deci are libertatea vointei.
Ca urmare a unor contradictii a tezelor sale, lui Conta i s-au adus unele critici, ceea ce l-a facut pe Conta sa revina asupra ideilor sale initiale.
Discutānd despre pozitivism, Conta critica pe reprezentantii acestui curent, care neaga legaturile cauzale īntre natura si societate. El se pronunta in favoarea legii cauzalitatii, baza a legitatii: "Notiunea lege se uneste cu principiul scos prin inductie din experienta noastra: "<<Aceeasi cauza produce īmtotdeauna acelasi efect>>."
Conta a analizat mai pe larg notiunea de legitate si a aparat-o, īmpotriva criticii pozitiviste. El este de parere ca legea reflecta numai legaturile esentiale si permanente. El este astel de acord cu afirmatiile pozitivistilor care sunt de parere ca legile nu pot fi cunoscute, datorita fluentei realitatii. De aceea Conta spune ca nu este necesar sa cunoastem toate cauzele fenomenelor pentru a le putea īntelege ci este strict necesara doar cunoasterea cauzelor lor principale. Gānditorul iesean considera ca miscarile si schimbarile permanente din natura nu pot īmpiedica cunoasterea fenomenelor; el este de parere ca desi fenomenele se schimba, cauzele si caracterele lor generale se mentin mai mult timp. Conta īsi argumenteaza teoria prin exemple din viata oamenilor si prin experiente de laborator.
Īn lucrarea "Īntāiele principii care alcatuiesc lumea", Conta revine asupra unor teze ale sale exprimate īn "Teoria fatalismului". El spune ca " nu toate legile sunt absolut trebuitoare ". Se refera astfel la o anumita elasticitate a materiei. Conta spune: " cu cāt forma materiei este mai complexa si , prin urmare, contine o cantitate mai mica de materie, cu atāt legile ei sunt mai putin exacte si īn acelasi timp mai putin generale."
Conform marelui gānditor romān, Vasile Conta, fenomenele lumii anorganice sunt conduse dupa legi foarte exacte si īn acelasi timp foarte generale, fenomenele biologice dupa legi mai putin exacte ( sub raport matematic ), iar cele psihologice dupa legi si mai putin exacte, cele mai inexacte fiind legile sociale.
Īn Teoria fatalismului, Conta se apropie de o īntelegere mai justa a acestora, renuntānd la conceptia determinista a lui Laplace care afirma ca toate fenomenele stau īn raporturi matematice exacte si pot fi calculate efectele lor cele mai īndepartate.
Pe baza informatiilor oferite de stiintele naturii, Conta realizeaza o clasificare a legilor īn functie de complexitatea formelor si de cantitatea de materie pe care o dirijeaza. Conform clasificarii lui , legile se īmpart īn:
1. Legi mecanice, fizice si chimice;
2. Legi biologice propriu-zise;
3. Legi psihologice;
4. Legi sociologice.
Se observa astfel o renuntare la ideea ca fatalitatea domneste
asupa fenomenelor si legilor societatii prin diferentierea lor īn functie de specificul lor, de gradul de complexitate si dupa forma de miscare a fenomenelor pe care le guverneaza.


Bibliografie:

"ISTORIA FILOZOFIEI ROMĀNESTI"- Editura Academiei R.S.R.,1972
"TEORIA FATALISMULUI", Vasile Conta.


 



NOTA IMPORTANTA:
ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.

   Daca referatele nu sunt de ajuns, va recomandam pagina de download gratuit, unde veti gasi prezentari PowerPoint, programe executabile, programe pentru bacalaureat, teze nationale, etc. 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania