Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

 NOTA pentru REFERATE si ESEURI: Articolele prezentate in aceasta sectiune de referate au scop strict didactic. Ele sunt elaborate de profesori, elevi sau studenti care s-au documentat atent pentru elaborarea lor. Prezenta sectiunii de REFERATE in cadrul site-ului are un rol enciclopedic. Pagina de referate interzice strict predarea acestor materiale pentru orele de curs in gimnaziu, liceu sau facultate!

 

 
 
 
 
 + Click:  Grupuri | Newsletter | Portal | Ziare,Radio/TV | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa

 

 

 

 

  < Inapoi la Cuprins Referate

Referat trimis de : Dorofeev Anton | ADAUGA UN REFERAT! - APASA AICI!

 

DIGESTIA LA NIVELUL INTESTINULUI SUBTIRE


Miscarile de la nivelul intestinului subtire sunt: contractii de amestec si contractii propulsive. Totusi, miscarile intestinului subtire determina, īn proportii diferite, atāt amestec, cāt si propulsie.

Contractiile de amestec (contractiile segmentare). Cānd o portiune a intestinului subtire este destinsa de chim, īntinderea peretilor intestinali determina aparitia īn lungul intestinului a unor contractii concentrice localizate, separate prin anumite intervale. Latimea unui asemenea inel de contractie este de aproximativ 1 cm, astfel īncāt fiecare set de contractii determina segmentarea intestinului subtire, īmpartindu-1 īn segmente spatiate. Cānd un set de contractii segmentare se relaxeaza, īncepe un nou set, dar aceste contractii apar īn punctele situate la jumatatea distantei dintre contractiile precedente. Aceste contractii fragmenteaza chimul de 8 - 12 ori pe minut, īn felul acesta determinānd amestecarea progresiva a particulelor alimentare solide cu secretiile din intestinul subtire. Frecventa maxima a contractiilor segmentare ale intestinului subtire este determinata de frecventa undelor lente din peretele intestinal (12 pe minut īn duoden si jejun proximal, 8 - 9 īn ileonul terminal).

Miscarile de propulsie. Chimul este propulsat la acest nivel de undele peristaltice, care apar īn orice parte a intestinului subtire si se deplaseaza īn directie anala cu o viteza de 0,5 - 2 cm/secunda, mult mai rapid īn intestinul proximal si mai lent īn intestinul terminal. Totusi, ele sunt īn mod normal foarte slabe si de obicei se sting dupa ce traverseaza 3-5 cm, astfel īncāt deplasarea chimului se face cu aproximativ 1 cm/secunda, ceea ce īnseamna ca timpul necesar chimului pentru a trece de la pilor pāna la valva ileocecala este de 3 - 5 ore.

Secretia biliara. Bila este necesara pentru digestia si absorbtia lipidelor si pentru "unor substante insolubile īn apa cum sunt colesterolul si bilirubina (fig. 111). Este formata de catre hepatocite si celulele ductale ce marginesc duetele biliare, īn cantitate de 250 - 1100 ml/zi. Este secretata continuu si depozitata īn vezica biliara īn timpul perioadelor nterdigestive. Se elibereaza īn duoden īn timpul perioadelor digestive numai dupa ce himul a declansat secretia de colecistokinina, care produce relaxarea sfincterului Oddi si contractia vezicii biliare.

Secretiile intestinului subtire contin: 1. Mucus, cu rol de protectie a mucoasei intestinale īmpotriva agresiunii HC1, secretat de glandele Briinner din duoden si de celule speciale, aflate īn epiteliul intestinal si īn criptele Lieberkiihn. 2. Enzime asociate cu microvilii celulelor epīteliale intestinale, care nu sunt secretate īn lumenul intestinal: peptidaze, dizaharidaze (īn numar de patru: maltaza, izomaltaza, zaharaza si lactaza) si lipaza; ele īsi exercita rolurile īn timpul procesului de absorbtie intestinala. 3. Apa si electroliti secretati de celulele epiteliale intestinale.

Absorbtia intestinala se realizeaza prin mai multe mecanisme, īn functie de substanta absorbita.

Glucidele. Cele trei glucide majore ale dietei sunt dizaharidele - sucroza si lactoza - si polizaharidul amidon, fie sub forma de amilopectina, fie sub forma de amiloza. Celuloza un alt polizaharid vegetal, prezent īn dieta īn cantitati mari, nu poate fi digerat, deoarece īn tractul gastrointestinal uman nu exista enzime care sa o digere. Aportul de glucide este de 250 - 800 g/zi, care reprezinta 50 - 60% din dieta. Pentru a fi absorbite din tractul gastrointestinal, glucidele trebuie digerate pāna la stadiul de monozaharide. Digestia amidonului, īnceputa īn cavitatea bucala, sub actiunea a amilazei salivare, are loc īn cea mai mare parte īn intestinul subtire, sub actiunea a amilazei pancreatice (care degradeaza glucidele pāna la stadiul de oligozaharide) si sub actiunea dizaharidazelor (maltaza, sucraza, lactaza) de la nivelul marginii īn perie a celulelor epiteliale intestinale (care transforma oligozaharidele īn monozaharide).

Produsii finali ai digestiei glucidelor sunt: fructoza, glucoza si galactoza. Glucoza si galactoza se absorb printr-un mecanism comun, un sistem de transport activ Na-de-pendent (cotransport). Fructoza se absoarbe prin difuziune facilitata. Dupa ce au fost absorbite īn enterocite, monozaharidele sunt transportate prin membrana bazolaterala a acestora prin difuziune facilitata; apoi, difuzeaza din interstitiul intestinal īn capilarele din vilozitatile intestinale. Absorbtia glucidelor nu este reglata. Intestinul poate absorbi peste 5 kg sucroza zilnic.

Proteinele. Dieta proteica zilnica necasara unui adult este de 0,5 - 0,7 g/kg corp. Proteinele ajunse īn intestin provin din doua surse: endogena (30 - 40 g/zi, sunt proteine secretorii si componentele proteice ale celulelor descuamate) si exogena (proteinele din dieta). Pentru a fi absorbite, proteinele trebuie transformate īn polipeptide mici si aminoacizi.

Practic, toata cantitatea de proteine din intestin este absorbita: orice proteina ce apare īn scaun provine din detritusuri celulare sau din bacteriile din colon.

Lipidele. Aportul zilnic de lipide variaza īntre 25 si 160 g. Spre deosebire de glucide si de proteine, lipidele se absorb din tractul gastro-intestinal prin difuziune pasiva. Pentru a putea fi absorbite, ele trebuie sa devina solubile īn apa. Pentru solubilizarea lipidelor sunt necesare sarurile biliare. īnainte de a fi digerate, lipidele trebuie emulsionate (transformate īn picaturi cu diametru sub un micron) de catre acizii biliari si lecitina.

Produsii digestiei lipidice (monogliceride, colesterol) trebuie sa formeze micelii cu sarurile biliare pentru a putea fi absorbiti. Miceliile sunt agregate sferice mici, cu diametrul de 5 nm, ce contin 20 - 30 molecule de saruri biliare si lipide. Sarurile biliare se gasesc la exteriorul miceliilor, iar partile hidrofobe ale monogliceridelor si lipofosfatidelor catre interior; īn mijloc se gasesc colesterolul si vitaminele liposolubile.

Lipidele, colesterolul si vitaminele liposolubile sunt preluate rapid din micelii īn momentul īn care acestea vin īn contact cu microvilii. Factorul ce limiteaza absorbtia lipidelor este migrarea miceliilor din continutul intestinal la suprafata microvililor. Lipidele prezente īn scaun provin din flora intestinala.

Aproape toate lipidele digerate sunt absorbite pāna la nivelul portiunii mijlocii a jejunului, cea mai mare parte a absorbtiei facāndu-se īn duoden.

Vitaminele si mineralele. Vitaminele liposolubile (A, D, K, E) intra īn alcatuirea miceliilor si se absorb īmpreuna cu celelalte lipide īn intestinul proximal. Vitaminele hidrosolubile se absorb prin transport facilitat sau prin sistem de transport activ Na-depen-dent, proximal, īn intestinul subtire. Calciul se absoarbe cu ajutorul unui transportor leg: de membrana celulara si activat de vitamina D. Fierul se absoarbe īn jejun si ileon. Fe2+ se absoarbe mai usor decāt Fe3+. Vitamina C stimuleaza absorbtia fierului,

Rolurile principale ale colonului sunt absorbtia apei si a electrolitilor (jumatate-proximala) si depozitarea materiilor fecale pāna la eliminarea lor (jumatatea distala). Datoria acestor roluri, miscarile de la nivelul colonului sunt lente. Miscarile de la nivelul colonul. sunt de doua tipuri: de amestec (haustratiile) si propulsive (īn masa).

Miscarile de amestec (haustratiile). īntr-o maniera similara cu a miscarilor de segmentare ale intestinului subtire, la nivelul colonului apar contractii circulare mar Concomitent, musculatura longitudinala a colonului, agregata īn trei benzi longitudini e denumite tenii, se contracta si ea. Aceste contractii combinate ale musculaturii circulare si longitudinale determina proiectia īn afara a zonelor nestimulate ale peretelui colic, sub forma unor saci, denumiti haustre.

De obicei, aceste contractii, odata initiate, ating maximum de intensitate īn aproximativ 30 de secunde si dispar īn urmatoarele 60 de secunde. De asemenea, cīnd apar, ele se deplaseaza lent īn directie anala, īn timpul perioadei lor de contractie determinānd o propulsie minora a continutului colic. Dupa alte cāteva minute, apar noi contractii haustrale īn arii īnvecinate. Īn felul acesta, continutul colic este progresiv īmpins spre colonul sigmoid. Īn cursul acestei progresii, tot materialul fecal este expus gradat la suprafata colonului, iar substantele dizolvate si apa sunt progresiv absorbite. Astfel din cei 1500 ml de chim, doar 80 - 200 ml se pierd prin fecale.

Miscarile propulsive (miscarile īn masa). Unde peristaltice identice cu cele īntālnite īn intestinul subtire pot fi cu greu observate īn colon. īn schimb, propulsia rezulta īn principal prin contractii haustrale īn directie anala, deja discutate, si miscari īn masa.
In colonul transvers si sigmoid, miscarile īn masa au īndeosebi rol propulsiv. Aceste miscari apar de obicei de cāteva ori pe zi; cele mai numeroase dureaza aproximativ 15 minute īn prima ora de la micul dejun. O miscare īn masa este un tip de peristaltism modificat, caracterizat prin urmatoarea secventa de evenimente: īn primul rānd, apare un inel constrictiv īntr-un punct destins sau iritat al colonului, de cele mai multe ori īn colonul transvers, apoi, rapid, 20 cm sau mai mult din colonul distal fata de acest punct se contracta īn bloc, asemanator unei mase unice, fortānd materiile fecale continute īn acel segment sa se deplaseze īn josul colonului.

Forta acestor contractii se dezvolta progresiv timp de aproximativ 30 secunde, iar relaxarea se produce īn urmatoarele 2-3 minute, dupa care pot aparea alte contractii de acest gen tot mai distal fata de cele precedente, deplasāndu-se īn continuare de-a lungul colonului.

Toate aceste serii de miscari īn masa dureaza īntre 10 minute si o jumatate de ora. Daca defecatia nu apare īn acest timp, un nou set de miscari īn masa nu apare decāt dupa o jumatate de zi sau chiar īn ziua urmatoare.

Iritatia colonului poate, de asemenea, initia miscari intense īn masa. De exemplu, cānd o persoana prezinta o stare ulceroasa a colonului (colita ulceroasa), aceasta are frecvent miscari īn masa ce persista aproape tot timpul. De asemenea, miscarile īn masa pot fi initiate si prin stimularea intensa a sistemului nervos parasimpatic.

Absorbtia si secretia la nivelul colonului. Colonul nu poate absorbi mai mult de 2 - 3 1 de apa pe zi. Colonul absoarbe cea mai mare parte a sodiului si clorului care nu au fost absorbite īn intestinul subtire. Potasiul este secretat de catre colon. Aceste procese sunt controlate de catre aldosteron.

Exista trei surse de gaz intestinal: īnghitit, format sub actiunea bacteriilor īn ileon si colon si difuzat din torentul sangvin. La nivelul colonului se produc zilnic 7-10 1 de gaze, mai ales prin degradarea produsilor de digestie ce au ajuns la acest nivel. Componentele principale sunt: CO2, CH4, H2, N2 . Cu exceptia N2 , celelalte pot difuza prin mucoasa colonului, astfel īncāt volumul eliminat este de 600 ml/zi.

Defecatia reprezinta procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin. Unele miscari īn masa propulseaza fecalele īn rect, initiind dorinta de defecatie. Ulterior se produce contractia musculaturii netede a colonului distal si a rectului, propulsānd fecalele īn canalul anal. Urmeaza relaxarea sfincterelor anale intern si extern (ultimul continānd fibre musculare striate aflate sub control voluntar).

Evacuarea fecalelor este favorizata suplimentar de cresterea presiunii intraabdomi-nale prin contractia diafragmului si a muschilor abdominali. Defecatia implica deci activitate reflexa, dar si voluntara. īn mod normal, defecatia este initata de reflexe de defecatie. unul dintre aceste reflexe este un reflex intrinsec, mediat prin sistemul nervos local, enteric. Cānd materiile fecale dilata rectul se declanseaza reflexul rectosfincterian (realizat de plexul mienteric) prin care se relaxeaza sfincterul anal intern, se contracta sfincterul anal extern si este declansata senzatia iminenta de defecatie. Totusi, reflexul intrinsec al defecatiei este foarte slab; pentru a fi eficient, el trebuie īntarit printr-un reflex parasimpatic de defecatie ce implica segmentele sacrale ale maduvei spinarii.
 

 

  



NOTA IMPORTANTA:
ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.

   Daca referatele nu sunt de ajuns, va recomandam pagina de download gratuit, unde veti gasi prezentari PowerPoint, programe executabile, programe pentru bacalaureat, teze nationale, etc. 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania