REZUMAT

Lucrarea de fata prezinta rezultatele unui studiu realizat pe militari care executa misiuni speciale în afara granitelor tarii privind rezistenta la stres si oboseala precum si variatii ale atentiei, ca aptitudine speciala, în conditii de maxima solicitare psihica. Se stie ca activitatea in mediul militar necesita un numar mare de aptitudini, între care atentia ocupa un loc important. Mai mult, misiunile de lupta, prin specificul si complexitatea lor, sunt contextele cele mai favorabile aparitiei stresului iar un nivel ridicat de stres poate determina comportamente dezadaptative cu efecte negative si în plan profesional.


Cuvinte cheie: stres dirijat, test psihologic, experiment, performanta, variatii ale atentie, structura de personalitate, aptitudini speciale

I. Consideratii teoretice

Imaginarea unor situatii experimentale prin care subiectii sa sufere un stres psihic "dirijat" a fost preocuparea multor cercetatori care si-au propus analizarea unor fapte multiple ale interactiunii complexe dintre agentul stresant si organismul agresionat.

Cercetatorii care au creat modele experimentale pentru stresul psihic au aplicat o schema relativ simpla: sarcina data (sau autoimpusa) subiectului + aptitudini cerute subiectului (inclusiv cele de a accepta usor o situatie mai putin placuta sau obisnuita) = reactii ale acestuia privind îndeplinirea sarcinii (performanta obtinuta) + reactii ale subiectului la performanta (esec sau succes).

Pe parcursul rezolvarii sarcinii se pot investiga parametrii cei mai diversi: markeri umorali si comportamentali ai stresului psihic (spre a verifica taria adaptarii la stres), starea unui organ sau aparat.

Între subiect si sarcina se situeaza semnificatia adaptarii la stres, conferita anticipativ de rezonanta afectiva (placuta - neplacuta), aceasta la rândul ei, în baza unei evaluari initiale ce se poate reajusta pe parcurs. Îndeplinirea sarcinii poate sa parcurga curba lui Nixon, o curba asemanatoare legii lui Starling referitoare la forta contractiei miocardice în raport cu gradul de alungire a fibrelor musculare, adica sa exprime o proportionalitate între gradul activarii psihofiziologice (motivatie sustinuta, tensiune emotionala crescuta, mobilizatoare) si nivelul performantei, pâna la un optim al acesteia, dupa care urmeaza declinul ei datorat motivatiei excesive si tensiunii emotionale foarte crescute pe o durata neobisnuita, cu aparitia oboselii. În ambele situatii, de optimum si de pessimum ale performantei se înregistreaza aparitia stresului psihic.

Literatura de specialitate prezinta o clasificare a testelor inductoare de stres psihic:
- stresuri "cognitive": pot fi determinate de experimente de calcul mintal, de solicitare a atentiei, memorizare,etc, inclusiv cele efectuate în conditii de factori perturbanti;
- stresuri "afective": cele în care adaptarea la stres "tinteste" în special sfera afectiva a subiectului, sarcina constând în "a suporta" o situatie cu rezonanta afectiva penibila.
- stresuri "volitionale" : testul de privatiune de somn în care subiectul este determinat sa efectueze o sarcina oarecare în conditii lipsite de relaxare, fumat sau de indigestia de stimulente (Iamandescu, 1995).

Atentia este o aptitudine nu foarte clar definita. Ea este descrisa mai bine ca stare de atentie: persoana întelege clar si percepe cu precizie ceea ce vrea sa înteleaga. Energia sa este concentrata, focalizata pe punctul esential. De aici putem trage concluzia ca exista o aptitudine sau o functie psihica, care corespunde acestei stari de atentie. De asemenea, tipul de atentie (concentrata, distributiva,selectiva etc) este puternic legat de personalitate. Ceea ce testam prin testele de atentie nu este atentia ca atare, ci tipuri de sarcini în care subiectul trebuie sa fie atent pentru a reusi sa le rezolve (Minulescu, 2003).

Un test de inducere a SP trebuie sa implice o sarcina relativ simpla, dar dificil de efectuat prin intensitate si durata si o lipsa de antrenament a subiectului la sarcina respeciva (Iamandescu, 1995).

În studiul de fata am ales pentru testarea variatiilor atentiei în conditii de solicitare psihica un test de atentie distributiva (Praga) care implica o sarcina simpla, dar dificila prin intensitate si timp limitat.

Pentru a surprinde rezistenta la oboseala am utilizat un test de atentie concentrata care presupune un calcul numeric elementar, dar care solicita mult activitatea psihica prin numarul mare de itemi ce trebuie rezolvati corect într-un timp scurt.

Stresul psihic provocat de rezolvarea sarcinilor prin probele amintite a fost evaluat prin intermediul "Inventarului de stres al lui J.Melgosa".

Surprinderea acelor trasaturi de personalitate, care pot favoriza modificarile atentiei în conditii de puternica solicitare psihica, a fost realizata cu ajutorul chestionarului de personalitate Freiburg.

II. Metodologia cercetarii

La baza studiului realizat privind rezistenta la stres si oboseala precum si variatii ale atentiei, ca aptitudine speciala, în conditii de maxima solicitare psihica au stat urmatoarele obiective:
1. Surprinderea variatiilor atentiei în conditii de solicitare psihica maxima la combatantii care executa misiuni în afara granitelor tarii.
2. Evidentierea acelor trasaturilor de personalitate care sunt responsabile de aparitia unor modificari la nivelul diferitelor forme ale atentiei.

Ipoteze de lucru:
1. Presupunem ca pe parcursul rezolvarii unei sarcini impuse (prin test),atentia distributiva înregistreaza o crestere a performantei la începutul implicarii subiectului dupa care se constata o diminuare a performantei spre sfârsit, datorita aparitiei SP, ca urmare a timpului limitat de rezolvare, cresterii tensiunii emotionale, motivatiei crescute si aparitia oboselii.
2. Presupunem ca variatiile atentiei pe parcursul rezolvarii sarcinii se datoreaza anumitor trasaturi de personalitate.
3. Presupunem ca rezolvarea unei sarcini solicitante din punct de vedere psihic ce implica un nivel ridicat al atentiei concentrate, necesita o rezistenta crescuta la oboseala si monotonie.

Lotul cercetarii:
Lotul supus cercetarii este alcatuit dintr-un numar de 120 militara care executa misiuni în afara granitelor tarii, dintr-o unitate operativa a M.Ap.N.

Lotul este eterogen din punctul de vedere al vârstei, pregatirii scolare si starii civile. În lotul total de 120 de militari sunt cuprinsi: ofiteri, subofiteri, militari profesionisti (tabelul nr.1):
 

Valid	Frecvency	Percent
Ofiţeri	58	45,3
Subofiţeri	18	18,4
Mac	24	36,3
Total	120	100

Subiectii au vârste cuprinse între 22 si 43 de ani, cu o medie de vârsta de 29,22 ani.

III. Metode si tehnici de cercetare

1. Testul de atentie distributiva "Praga" a fost elaborat de catre Institutul Politehnic din Praga. Acesta a fost preluat si adaptat pe populatia româneasca de catre prof. dr. C. Bontila.

Solicita concentrarea atentiei subiectului pe mai multe sarcini (cercetari recente pledeaza în favoarea existentei reale a distributivitatii, subiectul neputându-se canaliza decât pe realizarea unei singure sarcini; vorbim de concentrarea subiectului pe mai multe sarcini în cazul în care doua actiuni sunt verigi ale unei activitati unitare supraordonate, cum este proba de atentie distributiva "Praga") si apreciaza rezistenta acestuia la oboseala psihica. Pentru a masura rezistenta la oboseala si solicitare psihica maxima, Bontila propune aplicarea testului astfel: 4 min subiectul lucreaza, 1 min pauza, dupa care iar 4 minute lucreaza iar un minut pauza, si se repeta înca de doua ori. Se înregistreaza patru perioade de lucru si se compara randamentele obtinute de subiect în cele patru etape.

2. Testul de atentie concentrata "Kraepelin" a fost elaborat de binecunoscutul psihiatru Kraepelin.
Solicita concentrarea atentiei subiectului si apreciaza rapiditatea gândirii, rezistenta la oboseala si monotonie în conditiile unui efort intelectual minim. A fost aplicat pe un timp standard de 10 minute. Se masoara randamentul subiectului în perioada de timp data si viteza de lucru.

3. Inventarul de personalitate F.P.I. elaborat de H.Selg, Y.Fahrenberg si R.Hampel este un chestionar multifazic construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic si unul extras din nosologia psihiatrica. El se poate utiliza atât în domeniul clinic cât si în cel neclinic. Chestionarul a fost adaptat si etalonat pe populatie specifica tarii noastre.

Prin dimensiunile sale si parametrii pe care-i vizeaza chestionarul evidentiaza atât aspecte ale personalitatii normale, cât si aspecte patologice. Totusi el este alcatuit astfel încât sa poata diagnostica, în primul rând, persoanele sanatoase, fara tulburari psihosomatice. Numai scorurile mari la scalele clinice justifica atentia speciala fata de subiectii în cauza, pentru a li se recomanda un examen de stricta personalitate.

Acest inventar de personalitate contine 212 itemi grupati în 12 scale. Prin cele 12 scale, chestionarul F.P.I. pune în evidenta urmatoarele însusiri de personalitate: NERVOZITATEA, AGRESIVITATEA, DEPRESIVITATEA, EXCITABILITATEA, SOCIABILITATEA, CALMUL, TEHDINtA DE DOMINARE, INHIBItIA, FIREA DESCHISa, EXTRAVERSIA-INTROVERSIA, LABILITATEA EMOtIONALa sI MASCULINITATEA-FEMINITATEA.

4. Inventarul pentru evaluarea nivelului de stres este preluat din lucrarea "Fara stress", apartinând lui Julian Melgosa, publicata de Editura "Viata si Sanatatea" în anul 2000.si a fost situat în contextul vietii normale si obisnuite, excluzând situatiile exceptionale, cum ar fi: o catastrofa naturala, o epidemie, sau poate chiar un razboi, dar cu adaptarile corespunzatoare poate fi aplicat cu rezultate foarte bune si în situatii limita. Proba a fost adaptata, experimentata si etalonata pe populatia militara începând cu anul 2002.

Cuprinde 96 de itemi ce se refera la :
"1. Stil de viata " ( 1-16 )
"2. Mediu " ( 17-32 )
"3. Simptome" ( 33-48 )
"4. Slujba/ocupatie ( 49-64 )
"5. Relatii interpersonale ( 65-80 )
"6. Personalitate ( 81-96 )

Inventarul masoara nivelul de stres, iar, prin punctajul obtinut de subiect, acesta este încadrat în una din cele cinci zone dupa cum urmeaza:
Zona 1: indica un nivelul de stres primejdios de scazut.
Zona 2 : presupune un nivel scazut de stres.
Zona 3 : aceasta este zona normala a stresului.
Zona 4 : stresul din aceasta zona este considerat ridicat.
Zona 5 : aceasta zona este considerata primejdioasa.
Nota: Probele utilizate în cercetare au fost adaptate, experimentate si etalonate pe populatia militara.

III. Analiza si interpretarea rezultatelor

Pentru demonstrarea primei ipoteze s-au comparat randamentele obtinute de subiecti în cele patru etape de aplicare a testului Praga. S-au folosit ca indicatori statistici media, modul si abaterea standard precum si distributia de frecventa (tabelul nr.2, si figurile 1,2,3,4).
 

indici statistici	t1	t2	t3	t4
media	24,55	21,60	21,02	16,47
ab.std.	6,50	4,72	6,10	5,21
modul	20	22	18	17

Din analiza datelor prelucrate si a distributiilor de frecventa se constata un optimum al performantei la primii 2 timpi (unde media este24,55 si respectiv 21,60, cei mai multi subiecti rezolvând în primul timp 20 itemi corecti iar în al doilea timp 22 ), dupa care se înregistreaza un pessimum al acesteia în timpii 3 si 4. În timpul 3, media grupului este de 21,02 iar modul 18 iar în timpul 4 media grupului si modul scad la 16,47 i respectiv 17. Corelatia semnificativa (r =.434 *) pozitiva la un p=0,05 între notele brute obtinute de subiecti în timpul 4 cu notele brute obtinute la scala care surprinde factorii de personalitate din chestionarul de stres Melgrosa demonstreaza existenta unei relatii directe între modificarile atentiei distributive si instalarea unei stari de stres. Aparitia stresului psihic se datoreaza pe de o parte, presiunii exercitate de timpul limitat de rezolvare a sarcinii, iar pe de alta parte motivatiei excesive, tensiunii emotionale foarte crescute si aparitiei oboselii. Depasirea de catre subiect a optimului motivational conduce la o supramotivare în vederea obtinerii de rezultate corecte, datorata cresterii nivelului de semnificatie si a valorii importantei rezolvarii sarcinii în timpul 4.

Aparitia stresului psihic implica stari de anxietate, duce la diminuarea controlului în sfera emotionala ceea ce determina o superficialitate în realizarea sarcinii si o scadere a performantei.

Ipoteza a doua, care stipuleaza ca variatiile atentiei distributive pe parcursul rezolvarii sarcinii se datoreaza anumitor trasaturi de personalitate, a fost confirmata, pe de o parte de corelatiile pozitive semnificative la un p=0,05 între nota bruta a timpului 4 obtinuta de subiecti la testul Praga cu scalele agresivitate (r=.412*) si masculinitate (r=.467*) din chestionarul F.P.I., iar pe de alta parte cu notele brute ale scalei personalitate (r=.434*) din chestionarul de stres Melgrosa.

Din datele statistice prezentate rezulta ca o variatie semnificativa a atentiei distributive apare cu preponderenta la persoanele caracterizate ca fiind timide, neîncrezatoare în fortele proprii si inhibate. Aceste persoane prezinta toleranta scazuta la frustrare, manifestata prin tendinte agresive, nestapânire. Imaturitate afectiv-emotionala se transpune în plan comportamental prin neliniste, nestapânire, exacerbare. Pe fondul acestor accentuari ale personalitatii, aparitia motivatiei excesive pentru finalizarea sarcinii atrage dupa sine instalarea unei stari de stres psihic.

Corelatia pozitiva semnificativa între notele brute obtinute la timpul 4 din testul Praga si notele brute obtinute la scala personalitate accentueaza rolul anumitor trasaturi de personalitate în modul de manifestare a atentiei distributive.

Am calculat si coeficientii de regresie pentru a întari ideea ca variatia variabilei independente, în cazul nostru "atentie distributiva - timp 4" se rasfrânge asupra variabilei dependente "personalitate". Astfel, pragul de semnificatie fiind foarte mic, p=0,01 ne confirma ca anumite trasaturi de personalitate (anxietatea si rezistenta scazuta la frustrare) reprezinta predictori valizi ai variatiei atentiei distributive (tabelul nr.3).
 

Tabelul nr.3  Model Summary

ANOVA

a  Predictors: (Constant), praga timp 4

b  Dependent Variable: nota bruta P

 

Coefficients

a Dependent Variable: nota bruta P

Pentru demonstrarea celei de-a treia ipoteze care stipuleaza ca rezolvarea unei sarcini ce implica un nivel ridicat al atentiei concentrate, necesita o rezistenta crescuta la oboseala si monotonie în conditii de solicitare psihica maxima, am calculat media grupului si abaterea standard, modul si valorile maxime si minime realizate într-o unitate de timp data (tabelul nr.4, figura nr.5). Se constata ca, din totalul de 536 de itemi ai testului Kraepelin, media realizata de grup a fost 308,96, de unde rezulta ca puterea de concentrare, rezistenta la monotonie si oboseala în conditii de solicitare maxima este ridicata. Acest aspect se datoreaza si faptului ca, esantionul supus cercetarii noastre face parte din grupurile operative ale armatei, grupuri foarte bine pregatite din punct de vedere fizic, psihic si profesional. Valoarea modului de 261 ne indica faptul ca cei mai multi subiecti au rezolvat corect mai mult de jumatate din test, fapt ce întareste ipoteza existentei unei rezistente psihice ridicate a grupului evaluat la monotonie, oboseala si solicitare psihica ridicata precum si o capacitate de manifestarea a atentiei concentrate peste valoarea mediei.

Tabelul nr.4

Statistics

nota bruta Kraepelin

.

Din analiza matricei coeficientilor de corelatie Pearson (tabelul nr.5) se pot desprinde legaturi directe între atentia concentrata (surprinsa prin testul Kraepelin) si factorii determinanti ai stresului (chestionarul de stres Melgrosa).

                person corelation                 Tabelul nr.5

                       * signifiant 0.05

Corelatia (r=.564**) la un prag de p=0,05 dintre notele brute obtinute la Kraepelin si notele brute ale scalei "mediu", evidentiaza faptul ca un mediu ambiant favorabil, curat, luminos, linistit si ordonat favorizeaza manifestarea atentiei concentrate la un nivel ridicat. Conditiile ambientale si relationale reprezinta premise ale rezolvarii cu succes a sarcinilor ce solicita un grad ridicat de atentie concentrata.

S-a înregistrat, de asemenea, o corelatie semnificativa (r=.488*) la un p=0,05 între notele brute obtinute la Kraepelin si scala "slujba/ocupatie" din chestionarul Melgrosa.

Aceasta corelatie subliniaza necesitatea satisfactiei profesionale la locul de munca, care devine un factor important pentru importanta rezolvarii unei sarcini prin solicitarea atentiei concentrate. Încrederea în sine, competenta, aprecierea sefului, programul regulat la locul de munca sunt factori care diminueaza sansele aparitiei stresului si sustine utilizarea atentiei concentrate la un nivel optim, functional.

Notele brute de la Kraepelin coreleaza semnificativ la un p=0,05 si cu notele brute de la scala "relatii interpersonale"(r=.431*). Concluzia pe care o putem desprinde analizând aceasta corelatie este ca, si de sfera relatiilor interpersonale depinde modul de manifestarea a atentiei concentrate în sarcina sau activitate. Altruismul, sociabilitatea si încrederea în ceilalti imprima sferei relationale un aspect pozitiv, care la rândul sau permite exploatarea capaciatii subiectului de a se concentra pe realizarea sarcinii. Perceptia interpersonala, ca dimensiune a relatiilor interpersonale, daca se manifesta în sens negativ, poate duce la aparitia stresului psihologic care la rândul sau poate degenera în tulburari la nivelul atentiei concentrate.

Ca si la atentia distributiva, atentia concentrata este influentata de scala"personalitate" (corelatia r=.494*, p=0,05). Starea generala de buna dispozitie, optimismul si calmul sunt dimensiuni ale personalitatii responsabile cu manifestarea atentiei concentrate la un nivel ridicat. Anxietatea si lipsa tolerantei la frustrare duc la instalarea stresului psihologic care produce perturbari ale constantei si puterii de concentrare a atentiei.

IV. Concluzii

Studiul prezentat reprezinta o radiografie a unor modificari (variatii) ale atentiei, ca aptitudine speciala, în conditii de solicitare psihica maxima prin inducerea unui stres provocat de rezolvarea unor sarcini simple dar în aceleasi timp si dificile prin intensitate si timp limitat la militari care trebuie sa faca fata unor situatii limita în misiunile din afara granitelor tarii. Dat fiind faptul ca, misiunile de lupta angreneaza combatantul la multiple situatii generatoare de stres, consideram ca acesta trebuie sa dovedeasca, pe lânga o structura de personalitate echilibrata si o rezistenta psihica maxima la oboseala, monotonie si stres.
Experimentul realizat constituie un demers practico-aplicativ care se dovedeste a fi util, atât în testarea rezistentei psihice a individului, cât si în aprecierea gradului de manifestare a unor aptitudini si comportamente pe care situatiile limita le solicita.


BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA

1.Aradavoaice Ghe. - Stressul psihic în lupta, Ed. A.I.S.M., Bucuresti, 1993;
2. Baban A. - Stress si personalitate - Ed. Dacia, Cluj - Napoca, 1998;
3. Floru R. - Stressul psihic - Ed. stiintifica, Bucuresti, 1974;
4.Iamandescu I. Br. - Stressul psihic din perspectiva psihologica si psihosomatica - Ed. INFOMedica, Bucuresti, 2002;
5.Melgosa J. - Fara stress - Ed. Viata si Sanatate, Bucuresti, 2000;
6. Minulescu, M. - Teorie si practica în psihodiagnoza - Ed. Fundatiei România de Mâine, Bucuresti,2003;
7. Lungu, O. - Ghid introductiv pentru SPSS 10.0, Seria Psihologie Experimentala si Aplicata.

* Sectia de Psihologie a Statului Major General
** Centrul Militar al Sectorului 3