REZUMAT

În aceasta lucrare sunt prezentate rezultatele unui studiu privind cunoasterea trasaturilor de personalitate în vederea întelegerii dinamicii derularii relatiilor interpersonale în grupul miltar. Au fost evidentiate acele trasaturi de personalitate, care influenteaza anumite aspecte ale structurii informale a grupului cât si gradul de coeziune al acestuia.
(cuvinte cheie: grup militar, relatie interpersonala, atractie si respingere, trasatura de personalitate, profil psihologic)

1. Problematica retelei relatiilor interpersonale în grupul militar

Ca nuclee de baza în structura organismului militar, microgrupurile militare (colective militare primare – grupa, pluton) sunt cele în interiorul carora au loc totalitatea raporturilor formale si informale si aici se asigura nemijlocit formarea calitatilor morale si de lupta.

Astfel, trebuie tinut seama de faptul ca militarul, în cadrul grupului, este dublu solicitat, pe de-o parte de tehnica si conditiile de activitate si pe de alta parte, din punct de vedere social si psihologic, datorita interactiunilor sale cu ceilalti militari.

Climatul psihosocial, ca rezultat, în plan subiectiv, al interactiunii dintre membrii unui grup, conditioneaza randamentul militarilor în diferite conditii de desfasurare a activitatii. Un climat psihosocial favorabil creaza fiecarui membru sentimentul de securitate si de sprijin.

Procesul de formare a coeziunii grupului, a transformarii lui în colectiv, nu trebuie uitat ca depinde si de calitatile persoanelor ce-l alcatuiesc. Ne referim la acele caracteristici psihotemperamentale, caracteriale si atitudinale care sunt creatoare de interrelatii si promotoare de relatii interindividuale.

Comandantul de subunitate trebuie sa cunoasca ce relatii si de ce natura sunt ele între membrii acesteia, atât în cazul relatiilor pe orizontala cât si pentru cele pe verticala. Trebuie sa fie informati cu privire la persoanele mai agreate, populare sau din contra la cele mai putin agreate, izolate, sa cunoasca motivele acestor atitudini si cum reactioneaza colectivul la o apreciere sau alta.

Sunt trasaturi psihice si particularitati ale personalitatii a caror întelegere din punct de vedere psihologic faciliteaza derularea relatiilor de grup, evitând conflictele si starile tensionale, care duc de regula la diminuarea coeziunii colectivitatii.

În acest sens, cunoasterea relatiilor interpersonale este impusa de faptul ca în cadrul grupului informal, accentul cade nu atât pe statut si functii, cât pe oameni si pe calitatile lor.

De asemenea, în analiza relatiilor interpersonale, trebuie sa se tina seama de dinamica ce le caracterizeaza, de transformarile bruste sau treptate ce au loc la nivelul lor. Trebuie stabilite, de asemenea, conditiile în care se produc aceste schimbari si factorii psihologici si sociali care contribuie la modificarea relatiei interpersonale.
Caracterul dinamic si contradictoriu al comportamentului interpersonal determina relatii diferentiate între membrii unui grup. Altfel spus, un individ nu manifesta exact acelasi tip de comportament în raport cu fiecare dintre ceilalti membrii. Apar de asemenea situatii, în care unul si acelasi subiect poate manifesta comportamente diferite fata de aceeasi persoana. Este important de stiut, care trasaturi de personalitate determina într-o masura mai mare sau mai mica, stabilitatea relatiilor interpersonale în timp. Pornind de la aceste premise, ne punem întrebarea, care trasaturi de personalitate predispun la o dinamica mai mare a relatiilor interpersonale stabilite cu ceilalti?

Motivatia, care a stat la baza alegerii acestei teme pentru cercetare, provine tocmai din nevoia cunoasterii acelor trasaturi psihice si particularitati ale personalitatii, care influenteaza relatiile interpersonale, în vedere interventiei în cazul producerii unor dereglaje la nivelul retelei de relatii interpersonale. Cunoscând anumiti factori de personalitate, putem face predictii cu privire la modul de relationare al persoanei în grup? Cercetarea urmareste sa dea un raspuns la acesta întrebare, în acet fel, putându-se cunoaste mai bine fiecare membru al grupului cât si grupul, ca personalitate distincta.

2. Metodologia cercetarii

2.1. Obiectivele cercetarii
1.evidentierea modului în care trasaturile de personalitate influenteaza atât locul ocupat de o persoana în grup cât si tipurile de relatii interpersonale, ce au loc în grupul militar;
2.stabilirea unor trasaturi de personalitate, tinându-se seama de maniera, în care acestea influenteaza dinamica relatiilor interpersonale;
3.relevarea dimensiunii influentei solicitarilor din diferite arme si specializari, asupra retelei de relatii interpersonale existente în grupul mic (grupa, pluton).
4.demonstrarea importantei cunoasterii gradului de coeziune, a climatului psihosocial precum si importanta acestuia pentru o buna desfasurare a activitatii militarilor.
2.2. Ipotezele cercetarii
-data fiind complexitatea tipurilor de personalitate si individualitate, presupunem ca trasaturile de personalitate au o influenta majora asupra sistemului de relatii interpersonale al militarului (locul ocupat de acesta în cadrul structurii informale a grupului) ;
-multitudinea de tipuri grupale specifice cerintelor active la nivelul diverselor forme de activitati militare de ordin operational ne face sa presupunem, ca solicitarile si conditiile specifice fiecarei arme influenteaza relatiile interpersonale existente în grupul mic (grupa, pluton).

2.3. Esantionul cercetarii
Am folosit un lot alcatuit din 40 de subiecti, structurat în doua plutoane, apartinând armelor infanterie (22 subiecti) si artilerie (18 subiecti).
Media de vârsta a lotului ce apartine plutonului de infanterie este de 28,59 ani, subiectii având vârsta cuprinsa în intervalul 24-32 ani. Vârsta subiectilor, ce apartin plutonului de artilerie variaza între 24 si 36 ani, cu o medie situata în jurul valorii de 28,94 ani.

2.4. Instrumentele si metodele psihologice folosite în acest studiu experimental sunt:
- testul de inteligenta D-70;
- inventarul de personalitate California (C.P.I.),
- testul sociometric.
În testul sociometric, folosit trei criterii pentru alegere sau respingere: criteriul "misiune", criteriu-timpul liber- si criteriul "lider"
Facând o apropiere între teoria relatiilor interpersonale si teoria motivelor, am introdus în test un evantai de motive, cu ajutorul carora subiectii sa-si motiveze optiunile facute (de exemplu motive care genereaza alegerile: disciplinat, munceste pentru grupa, participa la activitatile de grup calm,responsabil etc. si motive care genereaza respingerile: "N- este numarul total de membrii ai grupului.

3. Prezentarea si analiza rezultatelor la probele aplicate

3.1 Analiza datelor obtinute din testul sociometric
Pe baza matricilor sociometrice alcatuite pentru fiecare criteriu în parte si separat pe fiecare pluton, am calculat indicii de statut preferential (Isp) cu ajutorul carora am acordat ranguri în sens descrescator subiectilor de la cel cu Isp-ul cel mai mare la cel cu Isp-ul cel mai mic (vezi tabelul nr.1 si nr.2).

 

Tabelul nr.1 Plutonul infanterie

sp= indicele de statut preferenţial

Tabelul nr.2 Pluton artilerie

* Isp= indicele de statut preferential
* * ND2- liderul formal al plutonului de artilerie

La plutonul de infanterie, pe baza analizei sociomatricilor corespunzatoare fiecarui criteriu s-au constatat urmatoarele: alegerile pentru "misiune" au conturat doua subgrupuri, cu lideri diferiti, la criteriul "timp liber", alegeriile au dus la formarea unei triade, ceea ce potenteaza o coeziune mai mare a grupului respectiv. S-a obsevat de asemenea, ca liderul formal nu a primit nici o alegere la acest criteriu, cu toate ca la criteriul "lider" apare o coincidenta între liderul formal si cel informal.
În cazul plutonului de artilerie, pe baza analizei sociomatricilor se constata o suprapunere, aproape perfecta, între structura formala si cea informala a grupului.
În cercetarea efectuata asupra celor doua plutoane, a fost calculat si indicele de coeziune al grupului, specific pentru fiecare criteriu utilizat în testul sociometric utilizat (vezi tabelul nr.3).

Tabelul nr.3 Indicele de coeziune al grupului
 

Icg* = indicele de coeziune al grupului

Se observa valori reduse ale indicelui de coeziune în cazul ambelor plutoane, la criteriile misiune si timp liber, încadrându-se în categoria grupurilor cu o coeziune slaba. La nivelul plutonului de infanterie, indicele de coeziune la criteriul "lider-, fiind aproape de zero, descrie grupul, la nivelul coeziunii, ca fiind cu o instabilitate preferentiala maxima sau cu o indiferenta preferentiala maxima. Comparativ pe plutoane, artileria prezinta o coeziune ceva mai mare, dar bineînteles acesta valoare o situeaza tot în categoria grupurilor cu o slaba coeziune. Aceasta mica diferenta între cele doua plutoane se datoreaza într-o oarecare masura participarii liderului formal la dinamica relatiilor interpersonale si a aproprierii mai mari a retelei de relatii informale de cea formala.

3.2. Elemente de clasificare a subiectilor
Pentru analiza datelor brute obtinute s-au utilizat de asemenea o serie de metode si procedee statistice. Pentru realizarea corelatiilor bivariate de tip Pearson cât si pentru crearea unor modele de regresie liniara bivariata, pornindu-se de la formula de calcul a indicelui de statut preferential (Isp= (p-n) / (N-1)) subiectii au fost clasificati în patru categorii, acordâdu-li-se în mod formal note pentru participare la dinamica relatiilor (vezi tabelele de la anexa nr.3), astfel:
- subiecti care au primit numai alegeri (4 = "numai alegeri") ;
- subiecti care au primit si alegeri si respingeri, indiferent de numarul acestora (3= "alegeri si respingeri") ;
- subiecti indiferenti, care nu au primit nici o alegere si nici o respingere (2= "indiferenta") ;
- subiecti care au primit numai respingeri (1="numai respingeri").
Clasificarea subiectilor în cele patru categorii, în functie de tipul de relatii preferentiale, ne permite sa vorbim de fapt, despre locul ocupat de acesta în grup, prin calcularea indicelui de statut preferential.
Subiectii care primesc numai alegeri vor avea întotodeauna un indice de statut preferential cu o valoare pozitiva (acestora li s-a acordat nota 4), în timp ce prezenta în exclusivitate a respingerilor va determina un indice de statut preferential cu valoare negativa (acordându-li-se numai nota 1). Aceste situatii potenteaza ocuparea unuia dintre primele locuri sau din contra locurile de la sfârsitul clasamentului, la nivel de grup.
În cazul persoanelor, care nu primesc nici o respingere si nici o alegere, indicele de statut preferential va avea valoarea zero, ceea ce-l va situa într-o zona de indiferenta, el neparticipând efectiv la realizarea retelei de relatii informale a grupului (nota 2).
O situatie mai complexa este cea a subiectilor care au primit atât alegeri cât si respingeri, deoarece aici apar trei situatii (pornind de la formula de calcul a indicelului de statut preferential: Isp= (p-n) / (N-1)) :
- p>n – numarul de alegeri primite este mai mare decât cel al respingerilor. În acest caz, Isp-ul va avea o valoare pozitiva.
- n<p – numarul alegerilor primite este mai mic decât cel al respingerilor. În aceasta situatie, Isp-ul va avea o valoare negativa.
- n=p – numarul de alegeri primite este egal cu cel al respingerilor. Isp-ul va avea valoarea zero.
Pentru ca acesti subiecti joaca un rol în dinamica retelei de relatii informale a grupului, li se acorda nota 3.

3.3 Analiza locului ocupat de subiect în grup raportat la trasaturile de personalitate ale acestuia
S-a folosit matricea coeficientilor de corelatie Pearson, prin care au fost evidentiate corelatiile înalt semnificative la pragurile de p = 0,05 (*) si respectiv p = 0,01 (**) între tipurile de relatiile preferentiale manifestate pentru o persoana de catre ceilalti membrii ai grupului (notele pentru participarea la dinamica relatiilor interpersonale din grup), pe de-o parte si notele brute si cele standard obtinute la inventarul de personalitate C.P.I. de catre persoana care a primit preferintele sau respingerile, pe de alta parte, corelatiile realizându-se la nivelul întregului lot al cercetarii (ambele plutoane supuse cercetarii). În tabelul de corelatii prezentat în cele ce urmeaza au fost extrase numai corelatiile semnificative.

Tabelul nr.4 Corelatii semnificative între scale CPI si notele pentru participarea la dinamica relatiilor interpersonale din grup
 

** corelatii semnificative la p = 0,01 *corelatii semnificative la p = 0,05

Au rezultat corelatii pozitive între notele pentru participarea la dinamica relatiilor în grup, corespunzatoare fiecarui criteriu utilizat, ceea ce demonstreaza ca acestea se influenteaza reciproc, printr-o legatura directa si de asemenea evidentiaza faptul ca la toate cele trei criterii, militarul ocupa relativ aceeasi pozitie, la nivelul grupului.

Militarii care au primit numai alegeri în vederea executarii unor misiuni de lupta sunt preferati, de asemenea, si ca lideri de grup. Indicii de statut preferential obtinuti (notele pentru participare sunt stabilite, dupa cum am explicat, în raport de formula indicelui de statut preferential) la criteriul "timp liber" coreleaza cu cei obtinuti la celelalte doua criterii, fapt ce ne permite sa concluzionam ca, alegerile au la baza latura afectiva a relatiei, indiferent daca este vorba de un criteriu obiectiv, social (misiunea, liderul) sau de unul afectiv, subiectiv (timp liber).

Din analiza matricei coeficientului de corelatie Pearson se poate observa ca sunt preferate ca lider în grup, persoanele dominatoare, puternice si ambitioase, responsabile, stabile, ferme, hotarâte dar si competente, optimiste, în detrimentul celor indiferente, iresponsabile, anxioase, impulsive. De asemenea, liderii apar ca fiind întreprinzatori, deschisi si cu încredere în sine, adaptabili si imaginativi. Cei respinsi apar ca fiind conservatori, pasivi, supusi si tensionati.

Pentru misiune sunt preferati cei energici, echilibrati, sinceri si care traiesc sentimentul de multumire de sine.
Corelatia negativa cu scala "responsabilitate" evidentiaza faptul ca, în relatia de prietenie nu primeaza responsabilitatea si eficienta. De asemenea, corelatie negativa este si între notele de participare (timp liber) si scala "autocontrol", fapt ce determina o situatie paradoxala. Ne punem întrebarea cum pot fii preferate persoanele impulsive, iritabile, centrate pe sine si nerealiste într-o relatie de prietenie? Pentru a obtine raspunsul la aceasta întrebare vom continua analiza statistica în scopul explicarii substratului acestui paradox.
Analiza matricei coeficientilor de corelatie Pearson surprinde faptul ca nu exista nici o corelatie semnificativa a nivelului de inteligenta cu notele de participare, acesta corelând cu anumite trasaturi de personalitate care însa nu fac obiectul cercetarii noastre.

3.4. Valorizarea rezultatelor
Profile psihologice antinomice conturate pe baza motivarii alegerilor si a respingerilor
Exprimarea alegerilor si a respingerilor a fost argumentata de fiecare membru al grupului folosind lista de motive prezentata în anexa nr.1 Cu ajutorul acesteia si tinând seama de valorile indicilor de statut preferential calculati pentru fiecare membru al grupului, am încercat, pentru fiecare criteriu folosit de testul sociometric, crearea a doua profiluri antinomice. Nefiind sesizate diferente la nivelul fiecarui pluton investigat, în ceea ce privesc profilurile militarilor alesi si a celor respinsi, am conturat un profil unic pentru ambele arme.

Subiectul ales pentru misiune se caracterizeaza prin: inteligenta, initiativa si perseverenta în tratarea problemelor, prin dorinta de a accepta responsabilitatea si de a ocupa pozitii care confera dominanta si controlul acestora. Este o persoana echilibrata, calma, puternica, sigura pe sine în situatiile limita (de lupta).
Este un tip matur, cooperant si sociabil, vesel si sincer în relatiile cu ceilalti, fiind unul dintre preferatii grupului. În cadrul grupului pune accent pe relatiile interpersonale, fiind un altruist în raporturile cu ceilalti dar si obiectiv în aprecieri; este preocupat în permanenta de facilitarea raporturilor interpersonale pozitive absolut necesare în situatiile de lupta (limita). Da dovada de calm si optimism în rezolvarea problemelor.
Subiectul respins ca partener în desfasurarea misiunii de lupta se caracterizeaza prin lentoare în gândire si noncreativitate, pesimism si iresponsabilitate în tratarea problemelor grupului. Este un tip lenes, pasiv si dezorganizat în activitati.

La nivelul grupului, apar doua tipuri de persoane respinse în alegerile facute: * tipul respins-retras, care este tacut, indiferent, si egoist în relatiile cu ceilalti. Este o persoana pasiva, iresponsabila, evitând participarea la activitatile comune ale grupului.; * tipul retras-impulsiv, care în relatiile interpersonale dispune de un autocontrol redus, este indisciplinat, ascuns, încercând sa apara într-o lumina favorabila în fata celorlalti si permanent preocupat de crearea si mentinerea unor situatii si stari tensionale.
Subiectul ales ca lider se caracterizeaza prin inteligenta, creativitate si obiectivitate în aprecieri. Are o mare capacitate de adaptare la situatii noi, neprevazute si o mare capacitate si rapiditate în luarea deciziilor. Este echilibrat si sigur pe sine, responsabil si bun organizator al activitatii.

La nivelul relatiilor de grup, trebuie sa fie cooperant, prietenos si sincer.
Subiectul respins ca lider este în general o persoana iresponsabila în desfasurarea activitatii, este greoi în gândire si noncreativ. Apar si aici doua tipuri de respinsi: * tipul respins-emotiv, este caracterizat ca fiind tacut, retras, mai tot timpul abatut. Introvert si pesimist, traieste puternic emotia pe care o resimte la nivel comportamental; * tipul respins-aventuros manifesta individualism, completat de un simt critic accentuat. Nu manifesta echilibru emotional-afectiv, actionând sub impulsul momentului, fiind deficitar în ceea ce priveste capacitatea sa de analiza si decizie.
Se observa, ca profilul militarului preferat la criteriul "misiune- coincide cu profilul militarului preferat pentru a fii "lider". Se remarca astfel, o serie de trasaturi care sa confere o anumita siguranta afectiva în desfasurarea activitatii de lupta propriu-zisa, alaturi de dimensiuni de personalitate, care pot asigura un climat psihosocial afectiv pozitiv.

Relatiile afective de atractie sau de respingere ce exista în grupul militar, au la baza o serie de trasaturi de personalitate ale celor implicati, nefiind diferite, prea mult, de cele ce se nasc în viata civila. Vorbim de fapt despre reteaua de relatii informale existenta într-un grup militar mic (pluton), retea ce influenteaza gradul de coeziune si climatul psihosocial al grupului. Relatiile afective de atractie cât si de respingere se nasc pe baza cunoasterii reciproce profunde si presupune din partea actorilor acestor tipuri de relatii o serie de trasaturi de personalitate subliniate si de testul sociometric.
Subiectii alesi pentru petrecerea timpului liber se caracterizeaza ca fiind echilibrati si siguri pe sine. La nivelul relatiilor de grup sunt prietenosi si comunicativi, veseli si cu simtul umorului. Obiectivitatea în aprecieri, cât si organizarea activitatii apar ca o amprenta pusa de mediul institutionalizat asupra acestor relatii interpersonale de atractie.

Militarii respinsi pentru petrecerea timpului liber, deci în relatiile de prietenie, sunt împartiti în doua tipuri: * tipul respins-nesociabil, caracterizat ca fiind individualist si egoist, retras, tacut si neprietenos, displacându-i relatiile interpersonale; * tipul respins-agresiv care nu manifesta un bun control al sferei afectiv-emotionale, evidentiindu-se în plan comportamental ca fiind impulsiv si necontrolat, urmarind în permanenta sa tensioneze relatiile de grup.
Pornind de la ipoteza nula, conform careia, între alesi si respinsi, la nivelul factorilor de personalitate exista diferente datorate întâmplarii si nu diferente reale, am realizat o analiza comparativa între rezultatele obtinute de acestia, folosind diferentele de medii.
Cea mai semnificativa diferenta între trasaturile alesilor si cele ale respinsilor, pentru criteriul "misiune" este la nivelul dimensiunii "bunastare personala", în favoarea celor care au primit numai alegeri (cu o diferenta de medii de 2,33) la un p=0,05, fapt ce reprezinta o alegere clara a persoanelor echilibrate, multumite de sine, sincere, energice si relaxate, contrastând cu membrii grupului respinsi, care sunt caracterizati ca fiind defensivi, pasivi, anxiosi si agitati, conventionali si superficiali. Astfel, bunastarea personala a fiecaruia ar putea fi privita ca un criteriu ce sta la baza realizarii relatiilor interpersonale, ca un factor implicat în dinamica acestora. La celelalte scale nu au fost înregistrate diferente semnificative între persoanele care au primit numai alegeri si cele care au primit numai respingeri.

Am extins analiza prin utilizarea unui alt procedeu statistic si anume modelul de regresie liniara bivariata, care ajuta la gasirea unor predictori ai pozitiei ocupata de subiect în cadrul grupului. Predictia cercetarii de fata, o reprezinta faptul ca indicele de statut preferential (rangat dupa cum am aratat deja), ca variabila dependenta, este influentat de anumiti factori de personalitate (dimensiuni din C.P.I.). Trebuie sa tinem seama însa, si de faptul ca predictia este de tip probabilist, nu una exacta sau precisa, deoarece exista si alte cauze multiple carora nu le putem cunoaste variatia (de exemplu: istoria grupului, solicitarile armei etc.).
Astfel, din totalul posibil al modelelor de regresie liniara bivariata, le-am retinut atentiei, numai pe acelea care sunt reprezentative si argumenteaza existenta legaturilor deja stabilite în cercetare, dintre diferite variabile.
"Bunastarea personala" apare ca un predictor important în alegerile si respingerile exprimate pentru criteriul "misiune- (vezi tabelul nr.5)

Tabelul nr.5 Modelul predictiv al "misiunii" în functie de "bunastarea personala"
 

Modelul explica semnificativ, mai multa variatie decât cea datorata altor factori neprevazuti sau necontrolati.
Figura nr.1 prezinta o curba de distributie normala, dar atât aceasta cât si figura nr.2 pun în evidenta faptul ca acest model pare a fii mai bun pentru predictie în cazul celor cu mai multe alegeri, a celor care ocupa o pozitie centrala în cadrul grupului

Asadar sunt alesi (preferati) ca parteneri în desfasurarea misiunii, persoanele echilibrate, energice, sincere si multumite de sine.
În tabelul nr.6 se regasesc datele statistice, care sa argumenteze ideea conform careia, "responsabilitatea" apare ca predictor important pentru alegerile si respingerile exprimate la criteriul "timp liber"
 

Tabelul nr.6 Modelul predictiv al "timpului liber" în functie de "responsabilitate"
 

În figurile nr.3 si nr.4, observam ca distributia curbei este normala, modelul regresiei liniare pentru aceasta variabila independenta fiind totusi un bun predictor mai ales pentru persoanele care au primit din partea celorlalti membrii mai multe alegeri la criteriul "timp liber" si care ocupa o pozitie centrala în grup. Astfel, putem afirma, ca persoanele alese sunt responsabile, serioase si stabile, eficiente si capabile, iar cele care au primit numai respingeri, nu sunt, neaparat iresponsabile, imature, necontrolate sau lenese.
 

Valoarea de bun predictor a "autocontrolului" pentru variabila dependenta "timp liber" reiese din datele statistice prezentate în tabelul nr.7

Tabelul nr.7 Modelul predictiv al "timpului liber- în functie de "autocontrol-
 

Acest model are tendinta de a supraestima realitatea pentru persoanele care au primit numai respingeri si de a o subestima pentru cei care au primit numai alegeri (vezi figurile nr.5 si nr.6). Astfel, nu toate persoanele care sunt respinse la acest criteriu, sunt impulsive si iritabile, centrate pe sine si nerealiste. În acceasi ordine de idei, un militar calm, precaut si demn de încredere, meticulos si constincios nu ocupa întotdeauna un loc central în grup (nefiind ales întotdeauna pentru petrecerea timpului liber).

În ceea ce priveste "criteriul lider", am retinut doua modele de regresie liniara bivariata, conform carora "dominanta" si "acceptarea de sine" reprezinta predictori importanti pentru trasaturile de personalitate ale militarilor care au primit numai alegeri, ocupând o pozitie centrala în grup si ale celor care au primit numai respingeri, fiind izolati.
În tabelul nr.8 sunt cuprinse datele care stau la baza afirmatiilor de mai sus, pentru predictorul "dominanta". Astfel, persoana preferata pentru a fii lider, trebuie sa fie ambitioasa si responsabila, dominanta si puternica, severa si hotarâta, metodica si competenta. Sunt nedoriti ca lider, militarii indiferenti si iresponsabili, neimplicati afectiv în activitatea grupului, impulsivi si anxiosi.

Tabelul nr.8 Modelul predictiv al "liderului" în functie de "dominanta"
 

Din figurile nr.7 si nr.8 se desprinde aceeasi concluzie, care valideaza valoarea predictiva a acestui model, pentru toate alegerile si respingerile manifestate în cadrul grupului.

Tabelul nr.9 prezinta datele justificative pentru "acceptarea de sine" ca predictor în alegerile si respingerile liderului.

Tabelul nr.9 Modelul predictiv al "liderului" în functie de "acceptarea de sine"
 

Modelul acestei variabile dependente pune în evidenta importanta
ca predictor a acceptarii de sine, pentru toate relatiile preferentiale aparute în cadrul grupului. Asadar, liderii apar ca fiind persoane independente, întreprinzatoare si adaptabile, rafinate si imaginative, încrezatoare în fortele proprii. Cei respinsi sunt indiferenti si pasivi, neimplicati în activitatile comune ale grupului, conservatori si conventionali, tensionati si cu tendinta indirecta de a tensiona relatiile grupului.
Figurile nr.9 si nr.10 întaresc ideea, ca "acceptarea de sine- reprezinta un bun predictor atât pentru persoanele care au primit numai respingeri cât si pentru cele care au primit numai alegeri.
 

3.Concluzii si propuneri

Ca urmare a interpretarii rezultatelor obtinute la testele utilizate în cercetare, s-a constatat o confirmare a primei ipoteze de lucru, conform careia trasaturile de personalitate au o influenta majora asupra sistemului de relatii interpersonale al militarului, determinând locul ocupat de acesta în cadrul grupului.

Cea de-a doua ipoteza de lucru nu s-a confirmat, neconstatându-se diferente reale între cele doua plutoane ce apartin unor arme diferite. Este posibil, ca infirmarea acesteia sa se datoreze faptului ca, între cele doua arme alese nu exista diferente foarte mari la nivelul solicitarilor. În aceasta ordine de idei, cercetarea va continua asupra altor plutoane, din arme diferite a caror solicitari sa fie foarte diferite.

Au fost evidentiate o seama de trasaturi de personalitate care pot capata valoare de predictori atât în anticiparea modului de derulare al unei relatii cât si în stabilirea locului pe care îl ocupa o persoana în cadrul unui grup. Astfel, diferentele semnificative si reale, care nu sunt datorate întâmplarii si care apar între militarii ce sunt alesi si ocupa implicit, o pozitie centrala în grup si cei respinsi/izolati se regasesc la nivelul "bunastarii personale-. Modelul de regresie liniara bivariata restrânge si mai mult aria de informatie si astfel, ne limitam la afirmatia conform careia, cu siguranta, militarii care sunt caracterizati prin "bunastare personala- sunt alesi/preferati ca parteneri în desfasurarea misiunilor speciale (persoane echilibrate, energice, sincere si multumite de sine).

Urmând acelasi mod de analiza si sinteza a rezultatelor, în ceea ce priveste alegerile si respingerile pentru petrecerea timpului liber, concluzionam ca, "responsabilitatea- si "autocontrolul- sunt singurele trasaturi de personalitate, care ar putea capata valoare de predictori în stabilirea pozitiei ocupate de un militar în grup.
si în aceasta situatie, putem concluziona ca, o persoana ce manifesta "responsabilitate- si "autocontrol- va fi preferata în relatiile de prietenie. Trebuie precizat totusi faptul ca, în cazul autocontrolului se înregistreza deocamdata o situatie neclara, modelul de regresie liniara bivariata supraestimând realitatea în cazul persoanelor care au primit numai respingeri si o subestimare în cazul celor numai cu alegeri. Astfel spus, nu toate persoanele care sunt respinse la acest criteriu, sunt impulsive si iritabile, centrate pe sine si nerealiste. În aceeasi ordine de idei, un militar calm, precaut si demn de încredere, meticulos si constiincios nu ocupa întotdeauna un loc central în grup (nefiind ales întotdeauna pentru petrecerea timpului liber.)
Pentru criteriul "lider-, au aparut ca reprezentative în relatiile preferentiale, "dominanta- si "acceptarea de sine-, ambele având o importanta valoare predictiva atât pentru cei numai cu alegeri cât si pentru cei numai cu respingeri.

Deci, o persoana care manifesta "dominanta- si "acceptare de sine - va fi preferata pentru pozitia de lider. Liderul apare ca fiind independent, ambitios si responsabil, dominator, puternic si încrezator în fortele proprii, sever si hotarât, metodic si competent, cu o imaginatie dezvoltata. Militarul nedorit ca lider, este indiferent, pasiv si iresponsabil, neimplicat afectiv în activitatea grupului, impulsiv si anxios, tensionat si cu tendinta permanenta de a tensiona si relatiile din grup.
Alegerile si respingerile se realizeaza în baza dimensiunii afective a relatiei, indiferent daca este vorba despre un criteriu obiectiv, social (criteriul "misiune- si criteriul "lider-) sau unul afectiv (criteriul "timp liber-).
În cazul preferintelor, ca partener pentru misiune sau ca lider al grupului, se constata ca un accent important se pune pe un grad ridicat de eficienta interpersonala (data de scalele "dominanta-, "acceptare de sine- si "bunastare personala-), în timp ce în relatiile de prietenie primeaza sistemul propriu de valori, maturitatea interpersonala (data de scalele "responsabilitate- si "autocontrol-) nefiind o conditie care sa stea la baza nasterii acestui tip de relatie.

Asa cum am mentionat în lucrare, relatiile prefentiale, indiferent de criteriul utilizat nu sunt dependente de inteligenta, ca aptitudine generala.

Consideram de asemenea, ca testul sociometric împreuna cu lista de motive care genereaza alegerile si respingerile, alaturi de Inventarul de Personalitate California, pot constitui elementul de pornire în crearea unei metodologii de cunoastere a persoanelor care nu sunt în conformitate cu exigentele grupului din care fac parte si sunt respinse, neagreate de ceilalti si care, ca urmare a acestei situatii pot devenii conflictuale, periclitând randamentul activitatii la nivelul grupului si producând un dezechilibru al climatului socioafectiv al colectivitatii. Cu ajutorul unei astfel de metodologii i se pot semnala psihologului de unitate eventualele persoane –problema (din punct de vedere al aspectului mentionat anterior), în felul acesta putându-se interveni asupra subiectului în cauza.

De asemenea, în cadrul metodologiilor de selectie elaborate pentru cadre militare cât si pentru militari angajati pe baza de contract, semnalarea unor accentuari la nivelul diferitelor trasaturi de personalitate, pot atrage dupa sine concluzii referitoare la modul de relationare al persoanei respective. În acest fel, se vor putea configura instrumente si metode conceptual-explicative pentru studiul interdependentei dintre relatiile interpersonale si trasaturile de personalitate.

***

Bibliografie

1 Aradavoaice, Gh., "Coeziunea colectivelor ostasesti-, Ed. Militara, Bucuresti, 1986
2 Golu, M., "Fundamentele Psihologiei-, Ed. Fundatiei de Mâine, Bucuresti, 2000
3 Lungu, O., "Ghid introductiv pentru SPSS 10.0-, Seria Psihologie experimentala si aplicata, Iasi
4 Minulescu, M., "Chestionare de personalitate în evaluarea psihologica-, Ed. Garell Publishing House, bucuresti, 1996
5 Neculau, A., "Psihologie sociala-, Ed. Polirom, Iasi, 1996
6 Rosca, M., "Metode de psihodiagnostic-, E.D.P., Bucuresti, 1976
7 Sîntion, F., "Aplicatii practice de psihologie militara-, Ed. Militara, Bucuresti, 1983
8 schiopu, U., "Introducere în psihodiagnostic-, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 1976
9 Zamfir, C.; Vlasceanu, L., "Dictionar de sociologie-, Ed. Babel, Bucuresti, 1998
10 Zlate, M., "Eul si personalitatea-, Ed. Trei, Bucuresti, 199

* Sectia de Psihologie a S.M.G.(U.M. 02515 PH)