Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

TIPUL COMPORTAMENTAL SI INTERACTIVISMUL, FACTORI DE INFLUENTA AI CLIMATULUI PSIHOSOCIAL ÎN STRUCTURILE MILITARE
Mihaela –Alina Mihalache*

 


Acest studiu îsi propune sa urmareasca directia de evolutie a relatiilor interpersonale în urma utilizarii unor metode activ – interactive în cadrul unor teme de instruire cu tematica de pregatire psihologica, si sa demonstreze eficienta unui mod de lucru activ- participativ pentru realizarea unui climat optim si creativ în organizatia militara.
Am avut în vedere de asemenea, observarea tipurilor comportamentale individuale si modul în care acestea îsi pun amprenta asupra relationarii la nivelul grupului.
Un alt aspect urmarit în lucrarea de fata a fost importanta si posibilitatile de diversificare a activitatii desfasurate de psiholog în structurile militare.



I. Organizatiile si importanta cooperarii în cadrul organizational

Daca fiecare dintre noi am fi invitati sa ne gândim la istoria vietii personale si sa desemnam într-un singur cuvânt contextul ce ne-a influentat si ne-a marcat întreaga existenta, raspunsurile ar fi in mod firesc foarte diferite de la o persoana la alta. Sursele acestei variatii ar fi de gasit atât în caracteristicile persoanei care formuleaza raspunsul, cât si în cristalizarile, formele sau procesele specifice contextului în care aceasta a trait sau traieste.


Persoana si mediul de viata sunt în strânsa relatie, iar mediul este eterogen si schimbator. Încercând sa gasim un singur cuvânt care sa caracterizeze contextul care ne marcheaza cel mai profund existenta, putem spune ca din multiplele alternative pentru viata noastra de astazi în societate, cel mai nimerit cuvînt ar fi organizatia.


Aproape tot ce ni s-a întamplat sau am înfaptuit de-a lungul vietii, a fost în cadrul sau prin intermediul organizatiilor.Cei mai multi dintre noi am fost crescuti, educati, instruiti, modelati de organizatii, cu alte cuvinte pregatiti sa lucram tot restul vietii în interiorul sau în contextul lor.


Astazi, se apreciaza ca majoritatea oamenilor îsi petrec o treime din viata în cadrul organizatiilor.
Organizatia,este un sistem structurat de interactine a oamenilor în scopul relizarii unor obiective comune.
Organizatia are scopuri explicite, o delimitare precisa a normelor, pozitiilor, rolurilor sau relatiilor dintre membrii sai. Importanta este si considerarea apartenentei individului la grupul de munca. Individul nu reactioneaza neaparat numai la stimulente economice, el este totdata un produs al sentimentelor personale si al implicarilor emotionale. Omul social , omul motivat în primul rând de relatiile cu semenii sai, a creat o noua viziune asupra organizatiilor, luându –se în calcul organizatiile sociale, adica acele sisteme în care exista nu numai structuri formale de organizare ci si retele sociale în care oamenii interactioneaza, se implica si cauta întelegere si sprijin la colegii de munca. Organizatiile devin astfel sisteme cooperatoare.Oamenii nu sunt doar simpli angajati, sau "resurse umane" care alaturi de alte resurse, contribuie la bunul mers al organizatiei. Ei sunt organizatia însasi.Comportamntul oamenilor în organizatii, este determinat în egala masura de caracteristicile lor personale, precum si de actiunile si interactiunile pe care le dezvolta. Importanta în acest sens, este crearea, animarea si apararea starii de spirit sau a moralului într –o organizatie, aceasta presupunând insuflarea unor puncte de vedere, atitudini fundamentale sau a unei loialitati prin care se va ajunge la subodonarea interesului cooperator si binelui comun.


Climatul psihosocial este o componenta esentiala a vietii oganizationale, care se manifesta în atmosfera generala a colectivului ca atitudine subiectiva a membrilor fata de problemele specifice functionarii grupului dat, având ca determinante obiective: conditiile muncii, relatiile dintre subiecti si personalitatea fiecarui membru.


Încercând o sistematizare a componentelor climatului psihosocial raportata la conditiile grupului social, se regasesc urmatoarele dimensiuni:
+ Satisfacerea nevoilor umane
+ Motivatia pentru actiune
+ Satisfactia în munca si grup
+ Atitudinea fata de oameni si munca
+ Relatiile interpersonale
+ Circuitul informational
+ Comunicarea

II. Personalitatea perceputa si tipul comportamental, factori de influenta ai climatului psihosocial


Unitatea unei organizatii este data de interdependenta si de existenta functiilor, rolurilor si statutelor pertinente pentru atingerea obiectivelor propuse. Organizatia este compusa din indivizi care formeaza un ansamblu chiar daca fiecare are propriile sale obiective, menirea sa de a raspunde la constrângeri, de a lucra, capacitatea sa de a se coordona cu ceilalti indivizi, de a coopera, de a exersa sau de a suporta autoritatea. Cooperarea este responsabila de bunul mers al organizatiei. Atitudinile, reprezentarile pe care unii le au despre ceilalti (în primul rând ale celor cu care lucreaza împreuna), simpatiile si antipatiile joaca un rol esential. Alte relatii pot de asemenea traversa organizatia.Toate acestea pot fi reunite sub termenul generic de, "climat psihosocial". Acesta este un sistem de referinta pentru fiecare individ în alegerea comportamentului sau, în procesul de adaptare a conduitei si a modului sau de interrelationare în cadrul organizatiei.


Starea psihica a fiecarui membru al organizatiei este influentata mai mult sau mai putin de climatul psihosocial din organizatie . Felul de a fi al fiecaruia este dat de atitudinile adoptate, opiniile exprimate în legatura cu anumite fapte, comportamentul obisnuit. Unitatea de apreciere si de actiune ce apare la nivelul colectivitatii este rodul influentei reciproce a membrilor sai. Din interactiunea indivizilor ia nastere un comportament al grupului, comportament ce îsi pune amprenta asupra tuturor.


Unul dintre elementele cu mare influenta asupra climatului psihosocial îl constiuie comunicarea, si cu preponderenta, comunicarea interpersonala. Dezvoltarea acestui tip de comunicare este esentiala iar în organizatia militara joaca un rol aparte.O buna comunicare interpersonala va duce la dezvoltarea unui comportament adecvat, favorabil evolutiei pozitive a grupului de munca.


În personalitatea totala, integrala a omului, semnificatie au nu numai însusirirle," configuratiile de trasaturi", structurile, sistemele si subsistemele personalitatii, ci modul particular de integrare si utilizare comportamentala a acestora.


J.B. ROTTER foloseste conceptul de locul controlului în descrierea personalitatii, concept care subsumeaza si determina acele trasaturi de personalitate ce imprima o anumita directie comportamentului pesoanei.Rotter considera ca situarea interna ( în individ) sau externa (în mediu) a locului controlului comportamentului este dimensiunea esentiala care diferentiaza oamenii unii de altii.


Astfel, o mare importanta are ce este omul în realitate, ce crede el ca este , ce doreste sa fie, ce gândeste despre altii, ce considera ca gândesc altii despre el, comportamentul sau manifestat fiind în functie de unul sau de altul din aceste elemente, sau modul particular de integrare si functionare a acestora.


În relatiile interpersonale, conteaza nu atât cum este omul în realitate, ci cum se manifesta el în contactele cu ceilalti, deci nu atât însusirile sau tasaturile ascunse, ci acelea care se exteriorizeaza, care sunt facute publice. În acest sens, în lucrarea " Eul si personalitatea ",autorul Zlate Mielu ne ofera o descriere a ceea ce se numeste personalitatea perceputa, care cuprinde ansamblul reprezentarilor, ideilor, aprecierilor cu privire la altii.


Asa cum individul îsi formeaza o imagine de sine, tot asa el îsi formeaza si o imagine despre altii, care îl ghideza în comportamentele sale fata de acestia. Daca o persoana crede ca o alta este deschisa, sincera, se va raporta ca atare la ea, daca dimpotriva, o considera ca fiind nesincera, va manifesta reticente fata de ea. Se pare ca mecanismul esential al unei asemenea imagini este atribuirea.Imaginea dspre altul si mai ales corectitudinea sau incorectitudinea acesteia sunt în functie , pe de o parte de cpacitatea persoanei de a se exterioriza, de a se lasa cunoscuta, iar pe de alta parte , de capacitatea persoanei cunoscatoare de a descifra esentialul în informatiile care i se ofera. Imaginea despre altii este o creatie proprie a persoanei cunoscatoare, deci ea va fi influentata si va depinde maximal de posibilitatile si limitele psihofiziologice ale celui ce cunoaste, cu scopul, motivatiile aspiratiile sale.


Perceptia altuia sau imaginea despre altul, se înscrie ca un "dat" (fapt) esential în personalitatea individului, reglându-i nemijlocit relatiile cu ceilalti. Desi în fazele initiale ale actelor interpersonale ea este extrem de mobila, chiar fluctuanta, datorita mobilitatii si fluctuatiilor situationale ale relatiilor si comportamentelor persoanelor implicate în relatii, cu timpul, anumiti invarianti comportamentali ai altor persoane patrund în ea, o cristalizeaza si stabilizeaza, acordându –i valoare de criteriu în conduitele interpersonale.

III. Metodologia cecetarii

Scopul lulucrarii
+ Observarea tipurilor comportamentale individuale si modul în care acestea îsi pun amprenta asupra relationarii la nivelul grupului.
+ Observarea evolutiei relatiilor interpersonale în urma utilizarii unor metode activ – interactive în cadrul unor cursuri de pregatire cu teme psihologice

Desfasurarea experimentului propriu -zis
În etapa constatativa a cercetarii s-a recurs la identificarea tipului comportamental al subiectilor din lotul experimental, cu ajutorul chestionarului S.L.C.R.- A cuprins în INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND CUNOASTEREA SI ASISTENTA PSIHOLOGICA A MILITARILOR ANGAJATI PE BAZA DE CONTRACT, precum si surprinderea perceptiei grupului în viziunea tipologiilor identificate, cu ajutorul unui chestionar elaborat în acest sens. (Anexa 1).
În cea de a doua etapa a cercetarii, s –a intervenit în cadrul grupului experimental prin sustinerea unor cursuri de pregatire pe teme psihologice, desfasurate într-o maniera activ – interactiva. Metodele didactice care s-au folosit în mod special pe durata experimentului au fost: metoda stiu /vreau sa stiu/ am învatat, metoda conversatiei euristice, metoda problematizãrii, metoda mozaic, brainstormingul iar forma de abordare a fost cea a studiului pe grupe.
La sfârsitul orelor de pregatire, participantii au completat fise de apreciere a activitatii, cuprinzând opinii, sugestii pentru îndrumatorul de curs precum si aprecierea relatiilor cel mai frcvent manifestate în cadrul grupului de lucru.( Anexa 2)

Variabila independentã

Reprezintã factorii experimentali controlati sau manipulati de cãtre cercetãtor, respectiv modificãrile, schimbãrile pe care le-a introdus pentru a studia efectele pe care acestea le produc.
În cazul de fatã, variabila independentã este reprezentatã de metodele de predare activ - participative si interactive, utilizate la lotul experimental.

Variabila dependentã

Sunt reprezentate de efectele si rezultatele constatate în urma introducerii variabilei independente.
În cazul de fatã, variabila dependentã este reprezentatã de performantele relationale si coeziunea în grupul de lucru.

Obiective
1) Stabilirea tipului de comportament al M.A.C. inclusi în studiu prin aplicarea chestionarului S.L.C.R.-A.
2) Evaluarea modului în care M.A. C. apreciaza grupul din care fac parte si relatiile interpersonale în interiorul grupului, functie de tipul comportamental identificat, cu ajutorul unui chestionar elaborat în acest scop.
3) Desfasurarea unor activitati de instruire în maniera activ - intercativa si culegerea impresiilor cu ajutorul unor fise de apreciere a activitatii
4) Evaluarea impactului metodelor de lucru aplicate asupra climatului psihosocial la nivelul grupului experimental

Ipoteza cercetarii
Daca implicarea în activitatile de grup a militarilor angajati pe baza de contract se realizeaza preponderent într–o maniera activ-interactiva, atunci relatiile interpersonale se vor intensifica, optimizând climatul psihosocial, indiferent de tipul comportamental individual.

Ipoteze de lucru
+ Tipul comportamental influenteaza perceptia grupului si dinamica sa
+ Comunicarea si relatiile interpersonale în cadrul grupului de munca pot fi dezvoltate în sens pozitiv prin aplicarea unui mod de lucru preponderent activ – interactiv

Metode si tehnici de cercetare

1) Metoda observatiei
Observatia constã în urmãrirea intentionatã, metodicã si sistematicã a unui fenomen sau a unui complex de fenomene, dintr-o anumitã perspectivã. Ea presupune înregistrarea datelor si constatarilor asa cum se prezinta, cercetatorul asteptând ca ele sa se produca pentru a le putea surprinde. Se foloseste în toate etapele cercetarii si însoteste, de obicei, toate celelalte metode, oferind date suplimentare în legatura cu diverse aspecte ale fenomenelor investigate.

2) Ancheta pe bazã de chestionar
Este o metodã de cercetare de tip interactiv, care presupune un schimb direct de informatii între cercetãtor si subiectii supusi investigatiei, în cadrul cãreia se culeg date în legãturã cu anumite fenomene, situatii si manifestãri.
Instrumentul specific utilizat este chestionarul, cu ajutorul cãruia cercetãtorul va construi o colectie de rãspunsuri referitoare la fenomenele investigate. Chestionarul este un instrument des utilizat în cercetare, iar elaborarea si utilizarea lui, presupune respectarea câtorva cerinte, cum ar fi:
Sã se delimiteze foarte clar problema de cercetat.
Întrebãrile sã fie clar si concis formulate, utilizând un limbaj accesibil.
Sã se respecte particularitãtile subiectilor chestionati.

3) Ancheta pe baza de interviu
Este o metodã de cercetare interactivã , care presupune construirea unei situatii de interactiune între cercetãtor si subiectii investigati. Prin aceastã metodã, cercetãtorul obtine informatii de la subiectii investigati, în cadrul unei convorbiri.

4) Metode statistico-matematice
Metodele prezentate anterior reprezintã metode de colectare a datelor destinate interpretãrii. Analiza si interpretarea datelor brute, se va face prin metode specifice, cum ar fi metodele statistice.
Prelucrarea datelor s-a realizat cu ajutorul Programului Statistic pentru stiinte Sociale SPSS 10.
Lotul experimental
Alcatuit din 38 de subiecti, dintre care 15 cu vârste pâna în 25 ani si 23 cu varste peste 25 ani. Ca nivel de pregatire individuala, majoritatea au studii liceale (76.31%), restul fiind absolventi de scoala profesionala.
Esantionul nu este reprezentativ din punct de vedere statistic, el a corespuns doar nivelului de studiu al acestei lucrari.

IV. Analiza si interpretarea datelor. Concluzii finale.

În urma prelucrarii statistice a datelor si a analizei calitative, se poate afirma ca metodele activ – interactive au avut un impact pozitiv asupra grupului experimental, intensificând cooperarea, sprijinul reciproc si spiritul de echipa, altfel spus, întarind coeziunea la nivelul grupului de lucru.


Participantii au avut posibilitatea sa se cunoasca mai bine, sa îsi identifice propriile competente dar si propriile limite si astfel sa se raporteze obiectiv unii la ceilalti, perceptia asupra grupului capatând valente pozitive.
Disponibilitatile participantilor la orele de pregatire cu teme pihologice au fost îmbunatatite prin utilizarea unui program cu largi oportunitati de colaborare.


Astfel, s-a instaurat un climat de respect atât între formator si participanti, cât si între toti participantii.Un efect motivational puternic l-a avut luarea în considerare a experientei anterioare a participantilor, implicarea lor activa în demersul realizat.


Perceptia asupra grupului s-a modificat în sens pozitiv.Initial, în timp ce externalistii si persoanele care au obtinut scoruri medii pe ambele dimensiuni , apreciau în proportie de 53.8 % ca grupul lor întruneste caracteristicile unui grup " în mare masura", internalstii apeciau ca fac parte dintr-un grup numai "partial" (58. 3%) (anexa 3, figura 1).De asemena, internalistii declarau ca au putini prieteni printre colegii de munca si ca " nu prea le face placere sa lucreze impreuna cu colegii la realizarea unei sarcini mai dificile" (67.7%) .Relatia de cooperare era apeciata ca manifestându –se în grup numai în proportie de 66,7% în cazul internalistilor fata de 92.3% - externalistii si 84.6 % - cealalta categorie de subiecti. (Anexa 4,figura 2). Relatia de simpatie este apreciata ca manifestându-se frecvent în procent de 33.3 % în cazul internalistilor si 61.5% -externalisti , repectiv 69.2% persoanele cu scoruri medii pe ambele dimensiuni.


Iata un tablou al datelor culese în prima etapa a cercetarii:
 

CATEGORIA

I1(%)

I2(%)

I3(%)

I4(%)

I5(%)

I6(%)

I7(%)

I8(%)

S.M.

a)53.8

b)76.9

a)84.6

b)84.6

b)61.5

a)100

a)61.5

b)61.5

Ext.

a)53.8

b)76.9

a)76.9

a)92.3

a)53.8

a)92.3

a)69.2

b)76.9

Int.

b)58.3

b)100

b)58.3

b)83.3

b)66.7

b)67.7

c)66.7

c)66.7


Tabelul nr.1 tabel centralizator raspunsuri chestionar
I1- I8 : întrebarile incluse în chestionar (anexa 1) a-c : var. de raspuns alese


 

CATEGORIA

Cooperare

Competiție

Simpatie

Antipatie

Indiferență

S.M.

84.6%

30.8%

69.2%

7.7%

0

Ext.

92.3%

0

61.5%

0

15.4%

Int.

66.7%

33%

33.3%

0

8.3%


Tabelul nr.2 tabel centralizator apreciere relatii


În cadrul orelor de pregatire cu tematica psihologica, participantii au fost repartizati în zece grupe de lucru a câte trei si doua a câte patru, membrii unei astfel de echipe apartinând fiecarei tipologii identificate în etapa constatativa , si au avut de îndeplinit sarcini în comun, sarcini de grup care impuneau colaborarea.
La sfârsitul acestei etape a experimentului, s-a aplicat din nou ultima parte a chestionarului, (inclusa în fisa de apreciere) pentru a observa evolutia relatiilor percepute ca manifestându –se frecvent în grupul de lucru.

Cooperarea
Daca acest tip de relatie întrunea un procentaj mai mare initial numai în rândurile externalistilor si persoanelor cu scoruri medii pe ambele dimensiuni, ea a înregistrat o crestere si în rândurile internalistilor, care acum o apreciaza ca manifestându-se fecvent în proportie de 83.3% fata de 66.7% initial.(anexa 5, figura 3)


 

Categoria

Inițial

Final

Scoruri medii

84.6%

92.3%

Externaliști

92.3%

100%

Internaliști

66.7%

83.3%


Tabelul nr. 3 analiza comparativa a relatiei de cooperare în cele doua etape
 


Competitia

Acest tip de relatie este apreciata ca manifestându –se mai putin frecvent decât initial, iar principalele modificari de opinie au survenit în rândurile internalistilor (16.7% fata de 33% initial) si a persoanelor cu scoruri medii pe ambele dimensiuni (15.4% fata de 30.8% initial) . O usoara crstere procentuala se înregistreaza din acest punct de vedere în rândurile externalistilor, care daca initial nu descopareau ca functionala relatia de competitie, acum o regasesc în procent de 7.7%.(anexa 6, figura 4)


 

Categoria

Inițial

Final

Scoruri medii

30.8%

15.4%

Externaliști

0

7.7%

Internaliști

33%

16.7%


Tabelul nr.4 analiza comparativa a relatiei de competitie în cele doua etape
 


Simpatia

Poate cea mai spectaculoasa evolutie în sensul pozitiv a avut-o acest tip de relatie care a înregistrat la cea de a doua aplicare a chestionarului cresteri procentuale cu precadere în rândurile internalistilor (75% fata de 33.3% initial) si a externalistilor (92.3% fata de 61.5% initial), ceea ce spune foarte mult despre pozitivarea relatiilor interpersonale în cadrul grupului experimental.(anexa 7, figura 5)


 

Categoria

Inițial

Final

Scoruri medii

69.2%

76.9%

Externaliști

61.5%

92.3%

Internaliști

33.3%

75%


Tabelul nr.5 analiza comparativa a relatiei de simpatie în cele doua etape


În ceea ce priveste relatiile de antipatie si indiferenta, daca ele erau amintite initial în procente nesemnificative (15.4% externalisti si 8.3% internaisti) , în etapa finala ele nu sunt amintite de nici una dintre categoriile de subiecti inclusi în studiu.


Metodele de lucru activ –interactive folosite în cadrul experimentului au produs efecte ameliorative în sfera psihologica a participantilor , indiferent de categoria tipologica în care erau încadrati din punct de vedere comportamental. Abordarea unui stil de lucru activ –participativ la nivelul grupului a produs:
+ instaurarea de interctiuni , confruntare de opinii, argumente, idei, care au avut un impact deosebit asupra motivatiei pentru formarea competentei autentice
+ dezvoltarea deprinderilor de comunicare sociala de importanta majora în organizatia militara si a gândirii creative
+ dezvoltarea capacitatii de a lucra în echipa respectând punctul de vedere al fiecaruia precum si exersarea competentei de a sustine propriile optiuni
+ dezvoltarea unor atitudini pozitive fata de sine si fata de colegi: responsabilitate, toleranta, rigoare, etc.
+ stimularea deschiderii catre autocunoastere si autoevaluare
+ accentuarea unei stabilitati intrapsihice, dezvoltarea unui simt stabil si puternic al identitatii personale , ceea ce conduce la o buna sanatate mentala
+ dezvoltarea capacitatii de luare a deciziilor
+ stimularea dezvoltarii personale la nivelul fiecarui participant
+ valorificarea maximala a potentialului fiecarui individ în parte


În urma analizei fiselor de apreciere a activitatii, se poate spune ca subiectii au fost încântati de genul de activitate desfasurat, aspectul perceput ca cel mai placut fiind"comunicarea între persoane" si au declarat ca doresc sa fie cooptati frecvent în astfel de forme de instruire.Ei au avut sentimentul ca pot participa la propria formare prin munca desfasurata în echipa si prin sprijin reciproc, elemente absolut necesare pentru dezvolatrea si buna functionare a organizatiei militare.


Climatul psihosocial a fot unul favorabil deschiderii si bunei cooperari, iar imaginea grupului de lucru a capatat noi valente, exercitandu-si functia de sprijin si securitate pentru toti membrii sai, indiferent de înclinatia comportamentala a fiecarui membru.


O semnificatie importanta a avut demonstarea faptului ca "uniforma nu uniformizeaza", cunoscut fiind faptul ca în sistemul militar a devenit aproape o paradigma sintagma "toti purtam aceeasi uniforma", vehiculata frecvent, dar atribuindui- se de multe ori un sens superficial. În realitate, fiecare individ are un ritm propriu de dezvoltare, de asimilare si evolutie personala, de raportare la cei din jur. Numai respectând fiecare individualitate, se poate ajunge la o armonie în cadrul colectivitatii.


Nu în ultimul rând, se poate sublinia rolul deosebit de important al psihologului în organizatiile militare. Activitatile descrise, prin conditiile de desfasurare, prin tematica abordata, au condus si la modificarea modului în care este perceput psihologul în astfel de organizatii.


Departamentul de cunoastere si asistenta psihologica poate deveni terenul propice pentu manifestarea creativitatii fiecarui coordonator de astfel de programe menite sa optimizeze climatul relational si de dezvolare personala a fiecarui membru din organizatie, si sa aduca un plus de cunoastere, atât de utila în munca desfasurata la acest nivel.


Psihologul se poate transforma din omul care sondeaza, investigheaza, analizeaza, selectioneaza, consiliaza si observa permanent, într-un profesionist care îmbogatese aria activitatii sale, aducând variatie si diversificare. El poate sparge rezistentele, poate deveni participant activ la viata grupului, identificându –i si optimizându –i mecanismele de functionare. Poate schimba imaginea omului care "scaneaza", "radiografiaza" interioritatea celorlalti, devenind persoana aflata în organizatie în beneficiul celorlalti actori sociali si nu în detrimentul lor.
Concluzionând, se poate afirma ca desi tipul de comportament influenteaza relationarea în cadrul grupului, aceasta poate fi optimizata prin aplicarea unui mod de lucru activ – interactiv care va duce la instaurarea unui climat psihosocial favorabil si la cresterea coeziunii de grup.


Activitatile desfasurate au avut implicatii benefice la nivelul grupului experimental, motiv pentru care lucrarea de fata se doreste a fi un punct de plecare pentru un studiu mai amplu cu privire la posibilitatile de optimizare a activitatii profesionale în organizatiile militare.


Bibiliografie

1. Cracsner, Edmond – Constantin (2003). Elemente de psihologie militara. Bucuresti:Editura Aacademiei de înalte studii militare
2. Vlasceanu, Mihaela (2002). Organizatiile si cultura organizarii. Bucuresti. Editura trei
3. Albu, G. (2002). În cautarea educatiei autentice. Iasi : Editura Polirom.
4. Bocos, M. (2002). Instruire interactiva. Repere pentru reflectie si actiune. Cluj – Napoca: Editura Presa Universitara Clujeana .
5. Dafinoiu, I. (2001). Elemente de psihoterapie integrativa. Iasi: Editura Polirom.
6. Mucchielli, R. (1982). Metode active în pedagogia adultilor. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.
7. Popescu – Neveanu, P. (1978). Dictionar de psihologie. Bucuresti: Editura Albatros.
8. Radu, I. (coord.). (1993). Metodologie psihologica si analiza datelor . Cluj – Napoca: Editura Sincron.
9. Zlate , M.( 2000). Introducere în psihologie.Iasi: Editura Polirom.
10. Zlate, M. (2002). Eul si personalitatea. Bucuresti: Editura Trei.
11. Abric, Jean-Claude .( 2002). Psihologia comunicarii, Teorii si metode. Iasi: Editura Polirom
12. Dobrescu, Emilian M. (1998). Sociologia comunicarii. Bucuresti: Editura Victor
13. Lohisse, Jean. (2000). Comunicarea, De la transmiterea mecanica la interactiune.Iasi: Editura Polirom
14. *** Pregatire psihica pentru lupta.(1993).Bucuresti: Editura militara
15. *** Spirit militar modern
16. *** Învatarea activa – ghid pentru formatori si cadre didactice. (2001). Lucia Gliga (coord.). Bucuresti: Ministerul Educatiei si Cercetarii. Consiliul National pentru pregatirea profesorilor.
17. Learning to learn: teachers` conceptions of their supporting role (2002). www. Elsevier.com / locate / learninstruction

 


 

 

* Psiholog, U.M. 01119 Brasov

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania