Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

TERORISMUL CONTEMPORAN
Dorica Darau *

 


Lucrarea īncearca sa defineasca terorismul si sa evidentieze tendintele actuale ale terorismului contemporan. De asemenea īncercam sa relevam aspectele psihologice ale strategiei terorismului.
Controlul stresului īn lupta īmpotriva terorismului īncheie lucrarea de fata.



I. Terorismul contemporan

1.1 Definitie


Īntelegerea terorismului este dificila datorita faptului ca prezinta conotatii
diferite pentru oameni. Un autor a listat 109 definitii ale terorismului formulate īntre anii 1936 – 1981, de atunci aparānd alte zeci de definitii.


Cu toate ca nu exista un consens international privind definirea terorismului, multe tari au īncercat sa delimiteze conceptual propriile interese si valori apelānd la propriile lor formule.


Astfel, una din definitiile folosite de guvernul Statelor Unite considera ca: „Terorismul semnifica amenintarea cu violenta sau folosirea violentei īn scopuri politice de catre indivizi sau grupuri cu intentia de a soca sau consterna un grup tinta mai larg decāt victimele imediate”.


Sociologii definesc terorismul ca fiind o forma de strategie violenta, īn scopul atingerii unor obiective politice.
Toate formularile au o pronuntata nota descriptiva si o tendinta de generalizare care pot fi aplicabile aproape oricarei forme de violenta politica.


Datorita dificultatii definirii terorismului si a acceptarii generale a definitiei conceptuale mai rezonabil este identificarea caracteristicilor terorismului.


Īn acest sens, una din caracteristicile terorismului consta īn obiectivul grupului terorist reprezentat prin crearea terorii. Scopul strategic īl constituie folosirea panicii, dirijarea nemultumirii publice generata de starea de teroare pentru obtinerea de concesii politice. Din aceasta perspectiva, terorismul poate fi īnteles si ca o tactica psihologica a carei element esential este frica, teama, victimele teroristilor fiind alese īn mod arbitrar. Aceasta stare de teama colectiva puternica, tulbura, īnspaimānta.


Terorismul afecteaza nu numai individul ci si structura sociala. Teroarea fiind un fenomen psihologic natural, terorismul reprezinta exploatarea constienta, deliberata a acesteia.


Teroarea rezultata īn urma actului terorist este tiparul īn care se materializeaza ruptura afectiva si psihologica īntre populatie si putere.


Pentru a induce frica, teroristii au nevoie de publicitate, prin intermediul mass-mediei.
Capatānd audienta mondiala, manipulānd mijloacele de informare īn masa, aparānd „īn direct” īn fata opiniei publice, organizatiile teroriste au posibilitatea de a-si expune cererile lor creānd situatii de negociere, amenintānd cu distrugerea unor bunuri sau uciderea unor ostatici īn cazul īn care nu li se īndeplinesc cererile.
Īnsa cea mai importanta caracteristica operationala a terorismului este folosirea premeditata a amenintarii cu violenta, ceea ce denota natura criminala a terorismului. Īn acest sens actele teroriste nu sunt justificabile.


Clandestinitatea este o alta caracteristica a operatiunilor teroriste. Din cauza naturii violente si criminale a terorismului, partizanii acestuia trebuie sa actioneze acoperit, pentru a evita identificarea lor.


Prin urmare terorismul este violent, criminal si clandestin, la acestea adaugāndu-se si faptul ca adeptii sai sunt „necombatanti”, dupa acceptiunea clasica a legilor razboiului.


De asemenea, terorismul implica atacuri asupra unei tinte īntāmplatoare si simbolice, inclusiv īmpotriva civililor. Victimele sunt alese īn mod arbitrar, tocmai īn ideea propagarii fricii si teroarei.


Prin urmare, terorismul reprezinta un pericol real dar difuz, o amenintare vaga, greu de īnteles si definit, imprevizibila, neasteptata, cu efecte inhibatoare, de blocare a actiunii lucide.


O alta caracteristica importanta a terorismului contemporan este faptul ca se practica īn grup.
Aceste grupuri se constituie pe criterii subnationale, deci se exclude loialitatea fata de stat sau natiune.
De regula, teroristii provin din reprezentantii minoritatilor sociale, nationale care actioneaza independent de natiune, stat. Totusi, organizatiile teroriste nu pot actiona īntr-un mediu total ostil. Ele au nevoie de adaposturi, sprijin logistic si financiar, posibilitarea de a recruta noi membri, baze de operatii sigure, etc. De obicei aceste nevoi sunt satisfacute de un anumit segment al populatiei care simpatizeaza cu conducerea organizatiei sau de unele state care īmpartasesc aceleasi teluri politice.


Militarii vad īn general īn terorism o forma de conflict de intensitate scazuta, fiind la celalalt capat al spectrului unui conflict armat. Īn acest sens, militarii īsi focalizeaza atentia asupra statelor sponsor si asupra grupurilor teroriste din perspectiva strategica iar asupra indivizilor si actelor de terorism, din perspectiva tactica.
Ideea de a privi terorismul ca pe o noua forma de purtare a razboiului a aparut īn urma desfasurarii ultimelor conflicte militare, īncepānd cu Vietnamul si continuānd cu Afganistanul, etc.

1.2. Tendinte

Evolutia fenomenului terorist īn cursul ultimilor ani a evidentiat noi tendinte majore īn ceea ce priveste modalitatea de actiune:
- tendinta de a organiza atacuri īmpotriva unor mari aglomerari urbane;
- tendinta de a organiza atacuri cu substante letale;
- tendinta de a organiza atacuri care sa puna īn pericol economiile nationale, prin detonarea unor bombe īn centre financiare si comerciale de mare importanta;
- escaladarea atacurilor soldate cu luarea de ostatici īn scopul de a obtine fonduri de la familie, guverne;
- intensificarea colaborarii īntre grupari teroriste si grupari ale crimei organizate;
- proliferarea actelor de terorism prin sacrificiu. Amploarea deosebita luata de aceste procedee de actiune īsi are originea īn factori de ordin psiho-social si īn fanatismul caracteristic terorismului din lumea contemporana.

1.3. Aspecte psiholohice ale strategiei terorismului contemporan

Terorismul reprezinta o strategie care se bazeaza – prin intermediul mass-media, a martorilor oculari – pe impactul psihologic īn rāndul opiniei publice iar acest impact psihologic devine mai important decāt rezultatul actiunilor teroriste.


Īn fapt, toate formele de lupta contin un element psihologic important care vizeaza atāt scaderea moralului inamicului prin īngrozire, cāt si īntarirea fortelor proprii, a īncrederii īn sine si a vointei de a lupta. Or intentia terorismului este de influentare a unui public avānd scopul de a induce sentimentul de frica īn populatie sau īntr-o parte a populatiei.


Un alt element esential al psihologiei teroriste este producerea unui soc masiv īn rāndul populatiei prin intermediul unor atentate indiscriminatorii care induce populatiei ideea ca oricine poate fi vizat, oricānd, oriunde.


Aceasta duce la intimidarea populatiei, la fortarea ei de a lua atitudine fata de autoritati. Aceasta amenintare difuza reprezinta un atu psihologic care trebuie luat īn seama.
Un instrument al presiunii psihologice teroriste aplicate populatiei si regimului politic tinta īl constituie provocarea.


Atacurile teroriste tin sa atraga reactii represive din partea regimului. Masurile de securitate care se iau – urmare a atacurilor teroriste – īmpreuna cu reactiile punitive afecteaza parte a populatiei care nu este implicata īn actiunile teroriste, guvernul devenind astfel nepopular. Populatia se simte īn nesiguranta, nemaiavānd īncredere īn posibilitatea guvernului de a-i apara. Neputinta guvernului de a actiona eficient īn fata sfidarii teroriste, indiferent de raportul de forte care este favorabil autoritatilor, reprezinta alt atu psihologic important īn cadrul strategiei grupurilor teroriste.


Desi factorii de stres ai terorismului sunt mai putin coplesitori decāt cei din timpul razboiului clasic, ei au impact atāt asupra victimelor directe cāt si asupra martorilor pasivi la distrugere. Actele teroriste produc rectii de stres datorita socului creat de eveniment, violarea brusca a cadrului familiar si aparitiei sentimentului de pierdere a controlului.

1.4. Controlul stresului īn lupta īmpotriva terorismului

Dupa atacul terorist din 11 septembrie 2004 asupra S.U.A., specialistii īn psihologie militara au fost printre putinii care au raspuns cu promptitudine provocarilor lansate de catre teroristi.
Ei au fost cei care au apreciat ca terorismul este o forma psihologica de conflict. Interventia psihologilor americani a fost centrata, īn consecinta, pe acordarea unor servicii directe victimelor si familiilor lor, pe instruirea trupelor privitor la managementul stresului si proiectarea unor noi directii de pregatire a personalului militar īn lupta cu teroristii si terorismul.
Īn acest sens s-au format echipe multidisciplinare de controlare a stresului. Aceste echipe asista victimele, membrii familiei, martorii īn situatii de luare de ostatici, terorism, identificānd elementele de stres generate de:
- socul evenimentului
- violarea brusca a cadrului familiar
- pierderea controlului
- sentimente ostile (reprimate sau exprimate)
- observarea atrocitatilor
- sentimentul de neputinta
- comportamente regresive
- identificarea pozitiva cu teroristii
- sentimentul ca esti victima
- sentimente negative fata de propria tara.
Dar, pentru a fi eficient, demersul antiterorist presupune coordonarea
unitara a doua paliere actionale diferite: lansarea de actiuni politienesti – si paramilitare de anvergura care sa īmpiedice diseminarea violentei si sa asigure destructurarea factiunilor extremist-teroriste active, iar pe de alta parte, lansarea unor mesaje politice clare dublate de proiectarea unei campanii psihologice de anvergura care sa permita obtinerea sprijinului popular īn lupta contra terorismului.




Bibliografie

1. Terorism, antiterorism, contraterorism – General de divizie (r) dr. Gheorghe Aradavoaice, General de divizie (r) Dumitru Iliescu, maior Laurentiu Dan Nita, Ed. Antet. Oradea 1997
2. Dr. Opan Maxim – Terorismul – cauze, efecte si masuri de combatere, Ed. Politica Bucuresti 1989
3. Dr. Ion Suceava, Pavel Olaru – Miraj si realitate. Terorism, violenta, toxicomanie, Ed. Militara, Bucuresti 1985
4. Franēois Massoulié – Conflictele din Orientul mijlociu, Ed. Bic All. Bucuresti 2003.
 

 


 

* Psiholog, C.M.J. Sibiu

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania