Motto:
„Omul ramâne deopotriva punctul forte, dar si calcâiul lui Achile, de care depinde în ultima instanta victoria sau esecul”

I. STRESUL SI REZISTENTA LA STRES

Conceptul de stres a fost formulat pentru prima data de canadianul Hans Selye (1907- 1982). Prin stres el întelegea un raspuns nespecific al organismului la solicitarile la care este supus.

Stresul psihic ar putea fi considerat ca o modalitate interactionala dintre individ si mediu, concretizata într-o stare tensionala de încarcare. Unii cercetatori disting printre agentii stresori (agentul extern producator de stres: zgomote, lipsa de informatii, conditii de munca necorespunzatoare, supra sau subsolicitare) pe cei care ameninta echilibrul fizic sau psihic al indivizilor provocând asa numitul distres (stresul intens) care este consecinta unei suprasolicitari si cu repercursiuni nemijlocite asupra performantei, atitudini comportamentului, acuze subiective psihosomatice si (sau) reactii ale sistemului endocrin. Exista si un tip de stres cu actiune tonica, mobilizatoare, cu efecte benefice, pozitive de capacitare a resurselor individului - eustresul, care mentine tonusul psihic si fizic al omului la un nivel ridicat si are ca efect o adaptare corespunzatoare la mediu.
Stresul în exces (distresul) are un puternic efect dezorganizator atât direct, cât si mijlocit, asupra integritatii psiho-fizice a unei persoane: reactii emotionale includ fenomene ca anxietatea, sentimentul de culpabilitate, însingurare etc.; functia cognitiva este marcata de un nivel scazut de concentrare, fenomene de uitare, hipersensibilitate la critica, la observatii si admonestari; simptomele fiziologice de sanatate includ, hipertensiunea arteriala, tulburari de respiratie, modificari hormonale.

Dintre factorii de personalitate care confera rezistenta la stres „ gustul riscului „ se pare ca joaca rolul cel mai important. Într-un studiu realizat de Suzanne C. Kabasa si Salvatore Maddi, atrage atentia asupra importantei acestui factor. În conceptia celor doi psihologi, termenul de „ gust al riscului „ nu se confunda cu „ spiritul de aventura”. Astfel au „ gust al riscului „ cei ce nu considera ca schimbarea produsa în mediul si modul lor de viata constituie o nenorocire. Ei fac parte din tipul uman comparat de Hans Selye cu 2 caii de cursa lunga”. Opusi acestora sunt indivizii de tipul „ broasca testoasa”, care se retrag în carapacea lor pentru a-si gasi linistea si pacea.

Fara a subaprecia cu nimic zestrea ereditara, se pare ca hotarâtoare si în modul în care receptam, percepem stresul este atitudinea fata de existenta obiectiva. În acest sens, prof. Richard S. Lazarus de la Universitatea Berkelezy (S.U.A.) atragea atentia ca stresul psihic nu poate fi explicat numai prin factorii de personalitate si nici numai prin factorii de mediu, ci prin luarea în considerare a manierei în care persoanele percep si evalueaza evenimentele traite. Din aceasta perspectiva, stresul nu mai apare ca un conflict intern, ci este vazut ca o urmare a disproportiei marcate dintre cerintele mediului si posibilitatile da raspuns ale individului.

Dintre toate acestea reiese ca, atunci când analizam stresul psihic, se cer avute în vedere mai multe aspecte. Mai întâi: situatia stresanta care consta într-un soc emotional sau frustrare acuta, apoi reactia la stres, de regula, apar raspunsurile emotionale în exces, modificari ale reactivitatii exprimate vizibil în comportamentul indivizilor, precum si în alterarea functiilor constante, psihice sau fiziologice, pâna la aparitia bolii.

Comportamentul, care depinde atât de individ cât si de mediu, are întotdeauna un sens. El corespunde cautarii unei situatii sau unui obiect susceptibil sa reduca tensiunile si sa satisfaca trebuintele individului. Toate comportamentele au o semnificatie adaptativa.

Comportamentul colectiv este un tip de comportament emergent (spontan si ghidat de norme create de participanti) si extrainstitutional (orientat dupa alte norme, adesea divergente, decât cele general acceptat).
Comportamentul colectiv are ca dimensiuni: scopul, gradul de organizare a participantilor si durata. Scopurile comportamentului colectiv pot fi expresive (exteriorizarea unor sentimente) sau instrumentale (obtinerea unor drepturi sau avantaje). Durata comportamentului colectiv este si ea foarte variata: unele au o durata scurta (câteva ore), altele pot avea persistenta câteva zile, saptamâni (în cazul de fata, tabara de instructie) sau mai mult. Am tratat comportamentul din perspectiva emotionalitatii sporite.

II. INVESTIGATIA PSIHOLOGICA PRIVIND COMPORTAMENTUL ÎN SITUATII DE STRES

1. Problema si obiectivele cercetarii

Conceptele tratate în partea I a lucrarii vizeaza dimensiuni psihice relevante pentru stabilitatea psihica si comportamentala a militarilor. M- a interesat în primul rând posibilitatea relevarii acestor parametrii (dimensiuni) folosind instrumente din metodologia cercetarii psihologice.

2. Metodologia cercetarii

a. Instrumente: am folosit testul de Ostilitate compus din 66 de propozitii/ afirmatii, cu referire la propria persoana, din care rezulta urmatoarele dimensiuni: Negativism (N); Resentiment (R); Ostilitate indirecta (Oi); Atentat (A); Suspiciune (S); Iritabilitate (I); Ostilitate verbala (Ov); Ostilitate generala (Og).
b. Subiecti
- militari cu vârste cuprinse între 23 si 40 de ani
- 19 subiectii: 10 m.a.c.
- 6 subofiteri (5 Sg. Maj.; 1 M. m.)
- 3 ofiteri (1 Cpt.; 2 Lt.)

3. Ipotezele studiului

Între dimensiunile ostilitatii relevate prin testul de ostilitate se identifica relatii statistice cu o coloratura uniforma pentru toti subiectii.
Între comportamentul individual si comportamentul colectiv exista corelatii semnificative.

4. Desfasurarea cercetarii

Investigatia psihologica s-a desfasurat în Tabara de instructie de la Arieseni, jud. Alba, pe un lot de 19 subiecti.

S-a aplicat testul de Ostilitate.
Abordarea subiectilor s-a facut cu titlu de „ cercetare asupra comportamentului” (deci cu excluderea posibilitatii vreunei selectii), ceea ce a facut ca toti subiectii sa fie cooperanti, în supunerea la proba.

În ziua aplicarii testului:
- ETTL stiurt (poligon de tragere);
- mars auto 60 + 60 km.;
- temperatura - 10, + 5 grade;
- activitate continua de la ora 06 a. m. – 01, 30 a. m.;
- ora aplicarii testului 01, 30 a. m.

5. Rezultate si comentarii

Lotul s-a prezentat omogen la majoritatea dimensiunilor de ostilitate, si implicit la stres, se prezinta cu un tablou „ monolit”.
 

Tabel 1. Subiecţi

Tabel 2. Valori ale ostilităţii

Tabel 3. Distribuţia dimensiunilor ostilităţii

N=1; R=2; Oi=3; A=4; S=5;Ov07; Og=8.

 M. generală= 37, 11

BIBLIOGRAFIE

1. Stresul psihic în lupta armata, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare 1993, col. dr. Gheorghe Aradavoaiece
2. Solicitari psihofiziologice în domeniul militar, Ed. Militara 1972, col. dr. Gheorghe Gaitan
 

* U.M. 01099 Brad