Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

REZISTENTA SI CONFLICTUL ĪN CADRUL INTERVIULUI DE EVALUARE, DESFASURAT ĪN CENTRELE ZONALE DE SELECTIE SI ORIENTARE
Natalia Loredana Pasca*
Florentina Grecu**

 


Rezistenta īn cadrul interviului de evaluare desfasurat īn centrele zonale de selectie si orientare, se manifesta atāt īn comportamentul candidatului cāt si īn comportamentul comisiei care intervieveaza, deoarece comisia stabileste cu candidatul o relatie īn care suferinta acestuia dar si complicitatile mai mult sau mai putin constiente.


Puterea rezistentei este un indicator al semnificatiei materialului refulat. Interviul ofera posibilitatea pe parcursul derularii lui ca orice rezistente sa fie depasite de candidat.


Īn interviu trebuie avut īn vedere īn ce masura un candidat īsi poate pastra o imagine de sine pozitiva admitānd īn fata intervievatorului ca are anumite probleme si lipsuri de informare,dar ca doreste sa īsi rezolve oarecum aceste carente.


Practica din Centrele Zonale de Selectie si Orientare a demonstrat ca īn cadrul relatiei stabilite īn cadrul interviului un candidat se schimba īn relatia cu un intervievator – expert doar atunci cānd īsi accepta problemele si carentele, deci cānd īsi accepta orice amenintare a identitatii.


Conflictul motivational realizat de candidat poate fi manifest - cānd acesta se lupta īntre dorinta de a accede la mediul militar si exigenta impusa de sistemul pentru care a optat.



Rezistenta este un concept crucial īn istoria psihologiei. Ea se refera la dificultatile īn general inconstiente si mai mult sau mai putin dificil de adus īn cāmpul constientei, pe care candidatul le manifesta īn initierea procesului terapeutic si atingerea scopurilor sale.


De cele mai multe ori rezistentele sunt exprimate īntr-o maniera nonverbala, implicita si īsi au originea īn sistemul de relatii īn care este implicat candidatul. Īn cazul interviului de evaluare candidatul fiind evaluat īn contextul interrelational cu un specialist psiholog, sociolog, si un ofiter.


Rezistenta īn cadrul interviului de evaluare desfasurat īn centrele zonale de selectie si orientare, se manifesta atāt īn comportamentul candidatului cāt si īn comportamentul comisiei care intervieveaza, deoarece comisia stabileste cu candidatul o relatie īn care suferinta acestuia dar si complicitatile mai mult sau mai putin constiente.


Rezistenta īn cadrul interviului este un concept psihanalitic, concept care l-a condus pe S. Freud la dezvolatrea “ regulii fundamentale" a teoriei sale, asociatia libera ce implica neutralitatea intervievatorului precum si recunoasterea faptului ca accesul la procesele psihice inconstiente nu se poate realiza decāt prin metode indirecte.


Īn psihanaliza rezistenta este vazuta ca derivānd din instantele Eu-lui (refularea si rezistenta la transfer), si Supraeu-lui (sub forma unor mecanisme), si partial din Sine, ca expresie directa a constrāngerii spre repetitie (sub forma pulsiunilor).


Īn cadrul interviului de evaluare tot ceea ce īn actiunile si cuvintele intervievatului opune accesul acestuia la propriul inconstient este numit rezistenta .


Vorbim despre rezistenta la interviu pentru a desemna o atitudine de opozitie fata de intervievator, īn masura īn care reveleza dorinta inconstienta si īi produce candidatului o " vexatie psihologica" .


Imaginea rezistentei convine la interviu īn masura īn care priza de constiinta, insight-ul constituie fenomenul fundamental.


Rezistentele candidatului pot fi contracarate daca intervievatul abandoneaza simptomul, daca reuseste sa integreze materialul inconstient īn cāmpul constientului, daca īsi va relaxa mecanismele de aparare si va actiona conform principiului realitatii.


Puterea rezistentei este un indicator al semnificatiei materialului refulat. Interviul ofera posibilitatea pe parcursul derularii lui ca aceste rezistente sa fie depasite īn mod repetat.


Astfel candidatul repetānd depasirea acestor rezistente, īn cadrul interviului de evaluare, se face evidentierea dificultatilor sale.


Prin simpla constientizare a rezistentelor opuse de candidat acesta poate devenii liber īn raport cu ele.
Un climat socio afectiv pozitiv adecvat īi va creea candidatului senzatia de confort care sa īl ajute sa īsi constientizeze si mai ales sa depaseasca rezistentele, limitele si marginirile īn raport cu situatia de examen.


Daca un candidat refuza sa recunoasca anumite gānduri sau lucruri sugerate de intervievator, problema care se pune este daca rezistenta este legata de continuturi psihice represate ori sunt pur si simplu respingeri de idei care i se par eronate.


Unii specialisti explica refularea cāt si rezistenta īn termenii evitarii īnvatate: daca anumite gānduri sunt un mod repetat asociate cu experiente neplacute, ele dobāndesc un caracter aversiv.
Rezistenta, astfel conceptualizata, poate fi depasita prin utilizarea unor tehnici de deconditionare.
Astfel, activarea atutudinilor, comportamentelor, asociate apararii si organizarii psihice anterioare, ar putea fi vazuta ca decurgānd din absenta sau insificienta unui semnal susceptibil sa activeze un program latent.


Din acesta perspectiva rezistenta face din priza de constiinta (insight ) un fenomen accesoriu si partial, nu totdeauna necesar, si pune īn relatie rezistenta cu conceptul sistemic de homeostazie īnteles pe care o manifesta orice sistem īn echilibru la solicitari subliminale de schimbare.


Perspectiva sistemica asupra rezistentei i-a condus pe specialistii īn intervievare din centrele zonale de selectie si orientare, sa considere ca geneza si mentinerea problemei trebuiesc cautate īn sistemul de relatii īn care este integrat candidatul.


Astfel se considera ca problema candidatului este generata de un anume context organizational si este mentinuta deoarece ea are o functie de conservare a sistemului de valori care face parte integranta din structura psihica a lui.


Cum poate fi depasita rezistenta? Trebuie oare depasita orice rezistenta a candidatului īn cadrul interviului?
Rezistenta la tentativele de influenta ale intervievatorilor poate fi considerata ca fiind semnul unei personalitati mature si fiecare candidat trebuie privit ca avānd o anumita identitate psihosociala.


Rezistenta la schimbare este, prin urmare, o trasatura normala, neadaptative fiind doar valorile extreme.
O persoana foarte influentabila este ca o particula aflata īn miscare bowniana, si prin urmare, incapabila de opinie proprie si o actiune eficienta, īn timp ce persoana deloc influentabila este incapabila sa īnvete din experientele celorlalti.


Īn acelasi timp trebuie sa recunoastem ca īn situatia de examen/ similara interviului , plasticitatea comportamentului uman scade, acesta fiind dominat de stereotipii, comportamente automate si economice instincte.


Din aceasta perspectiva rolul intervievatorului este de a-l elibera pe candidatul aflat īn astfel de situatii, si mai ales trebuie sa īl ajute sa revina la cārma destinului sau, din aceasta derivānd real si concret importanta si abilitatea intervievatorului.


Cu toate acestea se poate constata pericolul si / sau inutilitatea tenatativelor de a forta rezistenta fara a tine cont de ratiunile care o explica. Negarea diverselor probleme pe care le are candidatul, uneori cu compicitatea celorlalte parti implicate īn actul de selectie, exprima dreptul lui la speranta.
De aceea intervievatorul trebuie sa evalueze rezistenta īn interiorul cadrului de referinta care explica si justifica .


Mai mult atunci cānd intervievatorul considera oportun, poate orienta interviul asupra unor aspecte ale situatiei care concura īntr-o maniera importanta la mentinerea rezistentei, mai degraba decāt asupra rezistentei īn sine.


Intervievatorul poate sustine temporar functia defensiva a rezistentei pāna īn momentul īn care evolutia situatiei conduce la disparitia acesteia, functia respectiva nemaifiind necesara.
Deasemenea se pot utiliza sugestii indirecte, povestiri scurte despre ceea ce īi asteapta īn sistemul militar, metafore sau prescriptii paradoxale, toate avānd rolul de destresare, detensionare si mai ales rol de buna īntelegere a problematicii discutate.


Īn cadrul interviului , se stabileste o relatie īntre intervievatori si candidat.
Astfel cel care intervieveaza- este considerat expert, si are rolul de a indica directia si felul schimbarilor pe care doreste sa le produca, lucruri care se vor urma īn cadrul interviului.


Un candidat care refuza sa adere sau sa urmeze calea indicata este etichetat ca fiind foarte " rezistent " .
Trebuie sa subliniem ca totusi potrivit determinismului complex al vietii psihice, īn cadrul interviului se opune totusi o motivatie multipla, iar pentru a explica un anumit comportament al candidatului se va face apel la mai multe cauze , la o motivatie multipla.


Apelul la acesta cauzalitate multipla mareste probabilitatea unui acord īntre interievatori si candidat, dar si o mai buna īntelegere a problemelor cu care se confrunta candidatul, deasemenea reiese si directia schimbarii.
Astfel expertul este singurul īn masura sa defineasca realitatea candidatului, iar scopul principal al interviului este de evaluare, īn timp ce scopul secundar este de a depasii rezistentele de acceptare a acestei realitati militare.


Solutia conflictelor candidatului si suprimarea rezistentelor lui, nu reuseste decāt īn cazul īn care i s-au oferit reprezentari aducatoare de speranta, care la cadidat coincid cu realitatea.


Ceea ce īn supozitiile intervievatorului , nu corespunde acestei realitati este eliminat īn chip spontan īn cursul interviului, trebuie retras si īnlocuit prin supozitii mai exacte.


De aici transpare si ideea unei flexibilitati a interpretarilor propuse de intervievator - expert; prin utilizarea termenului de supozitii s-ar putea sugera si posibilitatea revenirii asupra unor afirmatii care evident nu trebuie sa aiba caracter apodictic.


Tot mai multi specialisti evidentiaza caracterul colaborativ al relatiei de interviu.
Īncercarea intervievatorului de a construi o solutie la problema candidatului este o mare gresala, mai ales daca nu se tine seama de asteptarile acestuia.


Intevievatorul expert care se crede singurul posesor al adevarului stiintific īn domeniul problemelor celorlalti, devine usor prizonierul imaginii proprii despre solutie, incapabil sa observe ce asteapta candidatul de la el.
Daca intervievatorul alege sa considere comportamentul candidatilor ca rezistenta, atunci īncercarile candidatilor de a coopera nu pot fi vazute, din moment ce fiecare perspectiva o exclude pe cealalta, iar daca intervievatorul este orientat spre un comportament cooperativ atunci el nu va vedea rezistenta.


Daca o solutie nu este acceptata de candidat, nu el este neaparat rezistent, ci mai degraba intervievatorul nu a gasit īnca directia schimbarii asteptate de candidat.


Schimbarea de atitudine īn cadrul interviului este un proces de initiere, de promovare a unor comportamente observabile si mai ales diferite si / sau cadre de referinta īn contextul problematicii prezente.


Rezistenta si conflictul sunt doua notiuni corelative rezistenta conduce la conflict, iar rezolvarea conflictului presupune depasirea unor rezistente, initierea schimbarii īn sensul unuia din vectorii ce a declansat conflictul.
Analiza relatiei intervievator – candidat din perspectiva influentelor sociale, mai precis de teoria elaborarii conflictului, ar putea prilejui noi perspective asupra rezistentei candidatului.


Practica elaborarii conflictului, considera ca din tot evantaiul de procese si situatii posibile, instrumentul de interventie si de influenta cel mai potrivit īl constituie recurgerea la conflict, iar schimbarile manifeste si latente ale candidatului sunt īn functie de activitatea sociocognitiva dominanta indusa de natura specifica a conflictului.


Relatiei de interviu de evaluare īi sunt specifice conflicte de tip normativ si identitar specifice sarcinii de opinie a practicii sus amintite.


Īn ce priveste conflictul normativ, el poate fi declansat de utilizarea de catre intervievator a etichetelor noseologice care accentueaza asimetria īntre intervievator si candidat, facānd din primul exponentul militar ideal, iar din cel de-al doilea minoritarul care nu are nimic īn comun cu mediul militar pentru care opteaza.
Īn fata unui intervievator care īl eticheteaza pe candidat ca fiind "paralel" cu sistemul militar , acesta are mai multe alternative:


- respinge eticheta noseologica si conflictul este rezolvat prin negarea competentei intervievatorului, prin utilizarea unor norme proprii īn scopul diferentierii de categoria de persoane la care face trimitere eticheta noseologica.
- accepta eticheta noseologica, acest fapt poate sa conduca fie la interiorizarea conflictului si la prelucrari cognitive, avānd ca rezultat o influenta manifesta si latenta īn sensul scopului secundar al interviului si anume cel de depasire a rezistentelor candidatului si de acceptare a realitatii militare.
- acceptarea etichetei noseologice poate duce īnsa la un conformism manifest, lucru nebenefic pentru sistemul militar īntrucāt candidatul va avea permanente manifestari de disimulare , iar comportamentul sau īn acest caz nu va fi unul real ci unul fals.
- astfel conformismul poate induce o paralizie sociocognitiva, conflictul normativ fiind rezolvat prin adoptarea raspunsului manifest, candidatul avānd de elaborat mai mult conflictul.


Schimbarea īn cadrul interviului devine problematica atunci cānd candidatul elaboreaza conflictul trait de natura normativa si primul pas spre o schimbare autentica este facut īn momentul cānd candidatul recunoaste ca are o problema, fara ca problema respectiva sa īl categorizeze ca fiind inapt pentru sistemul militar.


Intervievatorul trebuie sa aiba mereu īn minte ca omul se construieste pe sine numai īn relatia cu semenii lui.
Relatia stabilita īn interviu, la fel ca orice relatie sociala poate induce un conflict identitar. Elementele problematice ale conflictului de identificare sunt protejarea unei imagini pozitive de sine si a unei perspective pozitive, precum si a demnitatii candidatului.


Īn interviu trebuie avut īn vedere īn ce masura un candidat īsi poate pastra o imagine de sine pozitiva admitānd īn fata intervievatorului ca are anumite probleme si lipsuri de informare,dar ca doreste sa īsi rezolve oarecum aceste carente.


Practica din Centrele Zonale de Selectie si Orientare a demonstrat ca īn cadrul relatiei stabilite īn cadrul interviului un candidat se schimba īn relatia cu un intervievator – expert doar atunci cānd īsi accepta problemele si carentele, deci cānd īsi accepta acesta amenintare a identitatii.


Relatia intervievator / expert – candidat reproduce la un alt nivel conflictele primare ale candidatului cu persoanele reprezentative mediului militar cu care a intrat īn contact pāna la venirea īn centrul zonal de selectie, dar si pe parcursul sederii īn aceste centre.


Conflictul identitar ce ar putea fi trait de candidat ar putea fi evitat prin respectarea unor principii ce guverneaza relatia de tip non-directiv, , relatie care se poate stabili īn cadrul interviului de evaluare.


Dintre aceste principii mentionam : atitudinea empatica si comprehensiva a intervievatorului – expert, dar mai ales manifestarea de catre acesta īn relatie cu candidatul a unei consideratii pozitive neconditionate.


Īncrederea īn resursele pe care le are fiecare candidat īn rezolvarea problemelor si carentelor proprii , abtinerea de la a trata candidatul ca pe cineva care nu are nimic īn comun cu sistemul pentru care opteaza, precum si aprobarea īn egala masura a afirmatiilor pozitive si negative ale candidatului, de catre intervievator, plaseaza conflictul psihologic īn cadrul de referinta al alternativelor afirmate de candidat.


Fiecare candidat trebuie sa fie tratat special, ca unicitate si identitate, toate acestea raportate la contextul mediului militar, iar candidatul va fi supus singur descoperirii solutiilor care sa īi alimenteze pozitiv imaginea de sine.


Candidatul trebuie tratat totusi ca fiind detinator al cunostintelor despre mediul militar, mai ales al acelora care prezinta avantajele si dezavantajele pentru el.


Relatia stabilita īn interviu va fi una de colaborare, bazata pe respect reciproc, pe faptul ca totusi candidatul detine toate informatiile cu privire la ce este util pentru el.


Respectul manifestat īn relatia cu candidatul īl va conduce pe intervievatorul expert la o atitudine oarecum paradoxala, atitudine prin care nu va dorii sa-l schimbe pe candidat, eventual va dorii doar sa īi ofere mai multe informatii despre sistemul pentru care a optat.


Prin urmare intervievatorul nu trebuie sa īsi propuna sa īl schimbe pe candidat, sau sa īl īnvete cum sa se adapteze la mediul militar. Mai degraba munca intervievatorului vizezeaza sa ajute candidatul sa īsi deblocheze istoria constructiva personala astfel īncāt sa fie singurul care va alege posibilitatile de adptare, acomodare si agrementare la sistemul militar.


Īn concluzie conflictul este firesc sa se produca īn cadrul interviului , acest lucru generānd o serie de stari de tensiune si framāntari care pot capata forme nefavorabile candidatului, putāndu-se ajunge la unele chiar dramatice.


Desii aceste conflicte sunt inevitabile de cele mai multe ori ele pot fi depasite de candidat prin optiuni īn favoarea tendintelor cu semnificatie superioara pentru el. Īn cazul interviului de evaluare realizat cu candidatii care opteaza pentru cariera militara aceste tendinte semnificative sunt cele care tin de avantajele percepute de fiecare candidat īn parte.


Conflictele interioare ale candidatilor care opteaza pentru cariera militara trebuie sa fie diminuate sau anihilate de acesta prin propriile resurse īntrucāt scopul acestora este de a īsi asuma riscuri deosebite, de a traii experiente unice precum si aventuri de neuitat.


Scopurile candidatilor care opteaza pentru cariera militara antreneaza pe lānga structura de personalitate si adāncurile personalitatii umane si anume : vointa, caracterul si chiar afectivitatea persoanei.
Un alt tip de conflict trait de candidat īn cadrul interviului este cel de natura motivationala.
Desii vorbim despre el la sfārsitul lucrarii conflictul motivational este de foarte des īntālnit īn practica centrelor de selectie, el fiind prin excelenta un factor al tensiunii afective.
Conflictul motivational poate fi manifest- cānd un candidat se lupta īntre dorinta de a accede la mediul militar si exigenta impusa de sistemul pentru care a optat.


Noutatea mediului militar este perceputa de fiecare candidat īn mod diferit, astfel restrictiile la care sunt supusi īn sistemul pentru care au optat, sunt de cele mai multe ori de natura extrinseca, ei vad realitatea mediului militar ca avānd atat dezavantaje dar mai ales avantaje care vin sa compenseze restrictiile la care sunt supusi.


Motivatia pentru cariera a candidatilor care opteaza pentru cariera militara īn ultimii ani , este de cele mai multe ori de natura extrinseca. Primordiale sunt totusi avantajele materiale – financiare, īn general probleme de natura economica, dar si prestigiul si seriozitatea cu care este privita institutia militara īn prezent- lucruri deduse din sondajele de opinie desfasurate īn rāndul populatiei care vine la selectie.


Aceste motive extrinseci sunt interiorizate si transformate pozitiv, de candidatii pentru cariera militara, ele trecānd usor din sfera extrinsecului īn cea a intrinsecului.
Bineīnteles ca se īntālneste si motivatie intrinseca dar ponderea ei īn practica ultimilor ani este din ce īn ce mai scazuta.




Biliografie

1. Ion Dafinoiu, - Elemente De Psihoterapie Integrativa, Iasi, Editura Polirom, 2000
2. Rita Atkinson, Colaboratori, - Introducere Īn Psihologie, Bucuresti, Editura Tehnica, 2002
3. Paul Popescu-Neveanu, - Dictionar De Psihologie, Bucuresti, Editura Albatros, 1978.


 


 


* Psiholog, C.Z.S.O. Breaza
** Psiholog, C.Z.S.O. Breaza
 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania