Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

RESTRUCTURAREA ĪN ARMATA - PRAPASTIA ĪNTRE VIS SI REALITATE
Luminita Mihaela Rosu*

 


"Astazi, ca si īn secolul trecut ideologia statului romān rataceste pe culmile unor idealuri straine. Sunt oameni politici īn Romānia care n-au īnca simtul realitatii romānesti. Crescuti īn atmosfera spirituala a altor tari, ei cred ca, imitānd ceea ce a avut succes aiurea, fericesc si tara lor."
C. Radulescu Motru

Structura militara - rolul si importanta acesteia. Scurt istoric

Structura militara romāneasca are radacini adānci. As vrea sa trec īn revista cāteva date legate de trecutul armatei romāne.


La 24 ianuarie 1859 Colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucuresti, de Adunarea Electiva, domn al tarii Romānesti. Īn 1861 este lansata la Giurgiu prima nava fluviala de razboi cu abur, numita ‘Romānia’, echipata cu doua tunuri. Īn acelasi an īncep sa functioneze la Bucuresti mici ateliere pentru fabricarea munitiilor si materialelor de artilerie. Īn 1868 apare prima Lege pentru organizare puterii armate. Īntre 18 si 30 octombrie prin semnarea Tratatului secret de alianta romāno - austro - ungar, Romānia adera la Blocul militar al Puterilor Centrale.


Īn august 1889, īn conformitate cu prevederile Īnaltului Decret 2073/1889 este īnfiintata scoala Superioara de Razboi, avānd rolul de a forma ofiterii de stat major. Īn 1898 se aproba Legea pentru organizarea Marinei Militare. Īn 1908 se aproba o alta Lege privind organizare armatei, care abroga Legea din 1868. Īntre 23 iunie si 6 iulie 1913 Armata este mobilizata īn vederea participarii la al Doilea Razboi Balcanic; este creat Marele Cartier General, care a functionat pāna la 22 august/4 septembrie 1913, succesiv īn localitatile Bucuresti, Corabia, Turnu Magurele, Samovit, Cervenibeg, Plevna, Zimnicea. Īn martie 1915 sunt mobilizate mai multe contingente ale armatei romāne. Īn august 1916 Consiliul de Coroana de la Cotroceni decide intrarea Romāniei īn razboi alaturi de Antanta. Armata romāna va trece Carpatii īn Transilvania. Īn Decembrie 1917, se īncheie la Focsani armistitiul, dintre Romānia si Puterile Centrale. Īn 1918 are loc unirea Bucovinei cu Romānia, dupa care, Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia decide unirea Transilvaniei cu Romānia, fiind proclamata ziua de 1 decembrie, Ziua nationala a Romāniei. La 23 iunie 1924 Se voteaza Legea cu privire la organizarea armatei, care sta la baza sistemului militar romānesc īn perioada interbelica.


Pe 6 august 1929 greva muncitorilor de la Lupeni este reprimata prin interventia armatei.
Īn 1931 se da primul Decret de īnfiintare a Comandamentului Apararii Antiaeriene a Teritoriului.
La 15 octombrie 1938 se īnfiinteaza Ministerul Īnzestrarii Armatei.


La 1 septembrie 1939 izbucneste cel de-al doilea razboi mondial. Dupa doua luni de lupte grele, trupele Armatei 4 romāne cuceresc Odessa. Pierderile Armatei Romāne s-au cifrat la 92.545 de oameni, morti, raniti, sau disparuti. Īn 1943 ia sfārsit batalia Stalingradului, la care au luat parte si trupe romāne. Armata romāna a īnregistrat 155.010 morti si disparuti.


La 25 octombrie 1944 are loc eliberarea teritoriului Romāniei de sub ocupatie straina.
La 12 mai 1945 armata romāna īsi īncheie, dupa 260 de zile de lupta, participarea, alaturi de Natiunile Unite, la obtinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste. Īn cele noua luni, efectivele militare angajate īn lupte s-au ridicat la aproape 540.000 de combatanti. Īn 1959 are loc reīnfiintarea corpului subofiterilor , desfiintat īn 1950.


Din octombrie 1959 este Ziua Armatei Romāniei. Īntre anii 1951-1959, Ziua Armatei Romāniei a fost 2 octombrie , data care marca aprobarea primita de la Stalin de prizonierii romāni de pe teritoriul URSS pentru a īntemeia Divizia de voluntari "Tudor Vladimirescu".


Lumea contemporana postbelica a fost bāntuita de flagelul confruntarilor militare, īn aceasta perioada a avut loc un rol impresionant de conflicte armate, si ele au implicat īn mod succesiv, īn totalul lor, cea mai mare parte din populatia si suprafata globului.


Din 1945, dupa terminarea celei de-a doua conflagratii mondiale si pāna īn anul 1975 au avut loc 133 de confruntari armate care s-au dus pe teritoriul a 77 de tari si la care au participat 91 de tari. Regiuni īntregi ale lumii, ca de exemplu, Asia de sud-est si Orientul Mijlociu, nu au cunoscut pacea timp de trei decenii. Cele 133 de confruntari armate au īnglobat peste 60% din suprafata si peste 80% din populatia planetei noastre. Numarul de tari afectate de conflictele armate este aproximativ egal cu al celor implicate īn primul si īn al doilea razboi mondial luate la un loc.


Potrivit unor cercetari efectuate īn cadrul Institutului de Cercetare a Pacii din Oslo, 97 de razboaie desfasurate īntre 1945 si 1969 au totalizat 262 de ani, 4 luni si 5 zile.


Īn 1989 regimul comunist este īnlaturat prin revolta populara la care se asociaza si armata.


Armata a ocupat din totdeauna un loc strategic īntr-un stat. Exista o strānsa interdependenta īntre armata si presedintele unei tari, īntre armata si structurile de conducere ale unei tari. Daca, mai sus, am oferit niste date furnizate de Institutul de Cercetare a Pacii, a fost, tocmai pentru a pune īn evidenta importanta si rolul primordial al acesteia īn solutionarea unor situatii de criza. Bineīnteles ca, telul oricarui stat este sa-si solutioneze problemele pe cale pasnica, printr-o abordare amiabila a situatiilor tensionate. Razboiul, este o solutie radicala, care, pe lānga pierderea de vieti omenesti, determina si o cadere economica. Deci, noi, statul nostru, nu īsi doreste aceste solutii extreme, radicale, īnsa este o vorba din strabuni care spune ca “paza buna pazeste primejdia rea". La asa zisa revolutie, revolta a masei de oameni din 1989 au fost implicate forte ale armatei. Erau necesare implicarile armatei īn acele rabufniri pline de revolta ale populatiei care efectiv s-a dezlantuit? Era necesara moartea acelor tineri militari īn termen? Nu, nu era necesara moartea militarilor īn termen, īnsa un fenomen social trait cu o intensitate maxima, greu de stapānit, greu de controlat, cānd comenzile devenisera controversate, cerea interventia fortelor armate. S-au pierdut vieti de-a lungul celor doua razboaie si, observam ca istoria unei tari este scrisa cu sāngele ostenilor romāni. Am vrut sa ofer cāteva date legate de armata romāna.

Restructurarea

Īn rāndurile de mai jos, nu vreau sa abordez restructurarea ca forma economica de reorganizare a activitatii, de eficientizare a acesteia. Nu vreau sa ating importanta rolului restructurarii īn actiunea de reorganizare si īnnoire a economiei ce este ghidata de criteriile performantei si eficientei, nu vreau sa abordez restructurarea din punct de vedere economic, ci din punct de vedere al implicatiilor pe care aceasta le are asupra persoanei amenintata de, as putea sa īl denumesc, acest “cutremur", īn viata sa. Perioada de tranzitie presupune restructurare, reorganizare dupa noi criterii, presupune schimbari profunde caracterizate īn: procesul de privatizare, mentinerea numai a institutiilor rentabile si lichidarea acelor unitati economice care īnregistreaza pierderi si nu au perspective de redresare; existenta unei structuri eterogene de piata care cuprinde īntreprinderi mici, mijlocii si mari; stimularea jocului concurential si a ambitiei de libertate economica care sa duca la competitivitate si eficienta.
Īn linii mari, fiecare dintre noi, stim de ce unitatile sunt supuse acestui proces de restructurare, si īntelegem pe deplin rolul imperativ al acesteia. Īnsa, cānd vorbim de restructurare, vorbim implicit de doua aspecte: eficientizarea activitatii si reducerea personalului. Voi īncerca sa abordez implicatiile restructurarii īn viata militarului de cariera, īn viata ofiterului, subofiterului, care 20 de ani a fost prezent la orice ora si īn permanenta pregatit pentru orice fel de situatii.

Pasii parcursi pāna la stadiul de militar profesionist

Pentru a aduce īn prim plan intensitatea trairilor unei persoane a carei unitate va urma un proces de restructurare, nu as putea neglija īnceputul carierei de militar al acestuia. Acest īnceput al carierei de militar, poate fi la 14 ani, cānd a fost mai mult sau mai putin motivat sa se orienteze spre o scoala militara, ce poate avea sau nu sorti de izbānda, pentru ca nu trebuie ignorat rolul parintilor īn dorinta de a-si vedea copilul realizat. Īnsa, pe parcursul scolii, acest tānar se loveste de primul triaj mai puternic din viata sa! Daca face fata rigorilor si exigentelor ce se impun īntr-o scoala militara si ajunge sa aiba ca principal tel īn viata, ordinea si disciplina, acesta va urma si mai departe institutii de profil militar. Daca, nu se poate adapta vietii cazone, atunci va renunta de la acest prim pas, sau si mai rau, va fi nevoit sa renunte, īntrucāt criteriile de mentinere īntr-o scoala militara nu au fost atinse.


Un alt īnceput al vietii de militar profesionist este prin efectuarea stagiului militar. Din rāndul tinerilor rezervisti, o buna parte au devenit militari angajati pe baza de contract. Acestia au trait de la bun īnceput realitatile vietii de cazarma īn calitate de militar īn termen, “bucurāndu-se" de un mediu relational si fizic cu multe presiuni asupra persoanei. Dintre acestia, o parte au acceptat si poate chiar au integrat īn personalitatea lor regulile conduitei militare. Cu certitudine, militarii angajati pe baza de contract, au facut o alegere īn cunostinta de cauza, atunci cānd s-au hotarāt asupra carierei militare, spre deosebire de ofiteri care au aflat datele problemei, la īnceput īn institutiile militare de īnvatamānt, iar apoi ofiteri fiind, īn unitatile īn care au fost repartizati. Motivele pentru care este abandonata o scoala militara, sau neadaptarii la viata de militar īn termen sunt destule.


Īn rāndurile ce vor urma, vreau sa ma axez asupra evolutiei vietii profesionale a acelora care fac pasiune pentru viata cazona si, mai mult de atāt, fac o scoala de subofiteri, sau chiar cursurile unei Academii Militare, tocmai pentru a fi cāt mai bine fixati īn structurile militare. Nu trebuie neglijat īn orientarea ulterioara a tānarului spre o cariera de militar profesionist, aspectele ce tin de propria persoana, si anume, o buna relationare cu colegii; relatiile cu sefii, superiorii, pe care, nu le considera o corvoada, ci dimpotriva, īntelege rolul atributiilor ce īi revin si, īndeplinirea acestora le realizeaza cu succes. Īndeplinind o activitate la un nivel de maxima calitate, probitate profesionala si īn timpul oportun, prestabilit, īi aduce persoanei īn cauza sentimentul de satisfactie atāt personala, cāt si profesionala. Sunt situatii cānd ajungi īntr-o activitate cu mai multa sau mai putina tragere de inima, cānd stii mai mult sau mai putin despre continutul activitatii pe care urmeaza sa o desfasori. Cāte persoane nu s-au vazut pe un scaun, pe o functie, fara a fi visat cu cāteva luni sau ani īnainte ca va ajunge sa aiba o astfel de responsabilitate, sa īndeplineasca astfel de atributii? Īnsa, din oricare motiv ajungi la un moment dat, sa ai o anumita functie, o prima calificare īn domeniu, mai important peste orice, este implicarea persoanei īn activitatea pe care o desfasoara. Orice activitate pe care o executam, facuta fara pasiune este grea, si cele mai mici piedici, discutii īn contradictoriu, problemele ivite īn rezolvarea unor situatii, de obicei, īn regim de urgenta, ne fac sa renuntam, sa abandonam activitatea. Īn acest caz, persoanele care cedeaza īn fata greutatilor, nu fac obiectul restructurarii, pentru ca vor renunta ei, fara a li se impune acest lucru, mai mult de atāt, fara a le fi amenintata functia, de procesul restructurarii.

Satisfactia fata de munca

Īn raport cu activitatea pe care o desfasoara īn unitate cunoaste o diferenta de 12 procente īntre ofiteri si militari angajati pe baza de contract. Era de asteptat o satisfactie profesionala mai mare la ofiteri decāt la militarii angajati pe baza de contract. Ofiterii sunt cotati cu un prestigiu social mai mare decāt militarii angajati pe baza de contract, pentru ca si munca lor este diferita.
O cota mai mare a aspiratiilor īn raport cu posibilitatile duce la conflicte interne. si responsabilitatile sunt diferite.

Studiu de caz

Pentru a īntelege mai bine prin ce poate trece un ofiter cānd i se restructureaza functia sau cānd gradul pe care īl are nu mai corespunde gradului cu care este prevazuta functia respectiva īn statul de organizare al unitatii respective voi prezenta un caz.


Voi prezenta mai jos, cazul unui tānar nascut īntr-o familie de muncitori. Tatal sau era miner la vārsta cānd acesta a luat calea institutiei militare, iar mama casnica. S-a nascut īntr-o comuna al unui judet din Moldova. A dat dovada de sārguinta si multa perseverenta, depasind statutul profesional al parintilor sai si īncercānd sa atinga obiective mult prea īnalte, la perioada aceea, atāt pentru el cāt si pentru parintii sai. A īnteles de la o vārsta frageda ca, īn viata este important sa-ti urmaresti scopul si sa nu te abati de la obiectivele fixate, a īnteles ca realizarea profesionala este un pas important. La 14 ani, vārsta cānd s-a orientat spre o scoala militara, a ales disciplina, si-a ales o cariera dānd dovada de maturitate prin: consecventa alegerii profesiei, realism al alegerii carierei, competenta īn cariera aleasa si maturitate a atitudinilor alegerii.


Acesta, este al unui locotenent colonel disponibilizat la vārsta de 43 de ani, cānd cei doi copii pe care īi are, īn anul 2002, anul trecerii īn rezerva, conform articolului 85 alineatul 1, litera e din Legea 80/95, īndeplinind si conditiile prevazute la articolul 6 litera b din Ordinul Guvernului nr. 7/1998 aprobat prin Legea 37/2002, aveau 20 de ani, respectiv, 11 ani. si-a īnceput cariera militara la vārsta de 22 de ani ca locotenent. Prima oara a īmbracat haina militara la Liceul Militar “Dimitrie Cantemir", Breaza. Am extras cāteva date din notarea de serviciu a acestuia, din primul an de liceu. “Īn anul de īnvatamānt 1977 - 1978, a obtinut rezultate bune la disciplina si la īnvatatura. Este un foarte bun sportiv, fiind īnzestrat cu o mare rezistenta fizica. Este un elev calm si nu se enerveaza usor indiferent de conditiile si mediul īn care se afla. Este omul pentru care nu exista imposibilul cānd el spune “vreau"." Cāti tineri sunt apreciati ca fiind atāt de ambitiosi, sa-si urmareasca telul indiferent de conditiile si mediul īn care se afla? “Este īndragostit de poezie, īi place muzica si proza. Este un bun electronist si un admirator al tuturor stiintelor. Īi place muntele, fapt pentru care ar dori sa mearga la vānatori de munte. Este sensibil, dar niciodata nu face publice necazurile sale si nici nu arata ca ar fi suparat. Este omul cel mai iubit din toata clasa datorita faptului ca nu a jignit pe nimeni si nici nu a rās de nimeni. Nu se da īnapoi de la munca si pe sector īsi face datoria constiincios. S-a facut remarcat si la economie politica īn concursul pe Batalion unde a obtinut locul I. Īn acest an de īnvatatura a obtinut media generala 8,50. Apreciez activitatea elevului cu calificativul BINE."


Se remarca din primul an de “boboc" militar ca fiind un pasionat atāt din punct de vedere al īnvataturii cāt si din punct de vedere al disciplinei militare. Foarte important, chiar din aceasta prima notare de serviciu din viata sa, este faptul ca are o deschidere si spre arta, muzica, poezie, proza. Acest aspect denota un nivel intelectual foarte bun si, mai presus de atāt, īntelegerea vietii asa cum este ea; prin rezultatele bune la īnvatatura, si, prin īnclinatia sa spre romantism. Deci, avem de-a face cu un tānar optimist, plin de viata, care priveste viata cu toate aspectele acesteia. Din toata aceasta prima notare reiese implicarea tānarului īn activitate. Lucrurile nu se opresc aici. Din concluziile , aprecierile si recomandarile dupa examenul de absolvire reiese ca “ Elevul a obtinut rezultate bune si foarte bune la īnvatatura. Cu toate ca elevul are media de absolvire 8,96, īl apreciez cu calificativul FOARTE BINE pentru faptul ca, lipsind foarte mult de la cursuri din cauza unor boli a reusit sa recupereze material si sa obtina aceasta medie. A avut o comportare foarte buna. Poate deveni un foarte bun comandant de pluton."


Dupa absolvirea liceului, acesta a intrat la scoala militara de ofiteri activi “Nicolae Balcescu" unde a īnvatat 3 ani absolvind-o īn 1980 cu media 8,98.


Īn anul 1983 avea gradul de locotenent si functia de Comandant de Pluton la Regimentul 90 Mecanizat. Observam ca aprecierea facuta la absolvirea Liceului Militar nu a fost facuta doar pentru a suna bine, ci cu simt de raspundere. Cu trecerea anilor acest tānar a dovedit ca este capabil sa ajunga ce i s-a recomandat īn ultima sa notare de licean. si, un aspect foarte important, mai este acela, ca acest tānar, desi a avut niste probleme de sanatate, destul de grave, ceea ce a dus la un numar foarte mare de absente motivate medical, nu s-a lasat doborāt de aceasta ironie a sortii, boala. Nu este importanta boala aici, ci telul tānarului, care este foarte bine stabilit, si revin la un amanunt din prima lui notare “Este omul pentru care nu exista imposibilul cānd el spune “vreau"". Aceasta a dovedit-o si la absolvirea liceului, si la absolvirea scolii Militare, si īn prezentul anului 1983, cānd seful nemijlocit īl apreciaza din punct de vedere al modului de īndeplinire a atributiilor si sarcinilor, rezultatelor obtinute īn munca si al calitatilor personale, ca fiind “Ofiterul permanent preocupat de īndeplinirea atributiilor si sarcinilor functionale la un nivel calitativ superior. Īn functia pe care este īncadrat, a obtinut rezultate foarte bune cu subunitatea pe care o comanda, mentināndu-si titlul de “Subunitate de frunte". La aplicatia tactica care a avut loc īn zona localitatii B, subunitatea pe care o comanda a obtinut calificativul de FOARTE BINE la tragerile executate atāt personal, cāt si subunitatea. Este preocupat pentru īndeplinirea la un nivel calitativ al tuturor sarcinilor. Īsi aduce contributia la īndeplinirea prevederilor…, este permanent preocupat de perfectionarea stilului si metodelor de munca. Da dovada de initiativa, constiinciozitate si perseverenta īn instruirea si educarea militarilor."


Īn anul 1986 acest tānar exceptional primeste medalia "Meritul Militar" clasa a II -a. Da, aduc īn discutie o medalie primita īn perioada cānd la conducerea tarii era Nicolae Ceausescu, cānd eram un stat comunist. Am putea renega meritele acestui tānar, daca acestea au fost constatate si evaluate īn perioada comunista? Eu voi arata din datele scrise īn memoriul sau, īn cele ce urmeaza, ca acesta, si īn anii ce au urmat perioadei postcomuniste, va primi ordine onorifice.


Īn anul 1996 a fost avansat la gradul de maior, iar īn anul 1997 avea deja functia de Ofiter II īn Compartimentul Pregatirii pentru Lupta si este apreciat, de retinut, dupa 20 de ani de la īmbracarea hainei militare, ca fiind un ofiter “cu gāndire flexibila, īn masura sa se adapteze si sa īnvete probleme noi, necesare īndeplinirii unei noi atributii."


Īn anul 2002 este trecut īn rezerva, īntrucāt a atins limita de vārsta īn grad.

Concluzii

Din anul 1998 pāna īn prezent numai īn judetul Tulcea au fost trecuti īn rezerva prin aplicarea prevederilor articolului 6 litera b din Ordonanta Guvernului nr. 7/1998, nu mai putin de 440 de cadre militare, din care 163 ofiteri, 87, subofiteri si 190 maistri militari. La nivel de tara numarul acestora este de pe putin de 43 de ori mai mari. Au fost pensionati cu Ordonanta cadre calificate profesional, cadre care au avut un ideal, acela de a sluji patriei, cadre carora le-au ramas scrise numele īn documentele unitatilor la care au lucrat.


Īntr-adevar, aceasta Ordonanta, a oferit iluzia “fetei morgana". Cine nu este īncāntat cānd stie ca, iesind la pensie, īti va fi rasplatita activitatea depusa cu o suma considerabila de bani. Īnsa, cea mai spinoasa problema este cea a vārstei. Din cele 440 de cadre militare care au iesit la pensie cu ordonanta, 55% aveau vārste cuprinse īntre 37 si 45 de ani, restul de 45% avānd vārste īntre 46 si 55 ani la data pensionarii. Dupa doua saptamāni de tānar pensionar, sau adult tānar, majoritatea simt nevoia ceasului desteptator de dimineata si a locului de munca īn care se simteau utili.


S-au facut studii asupra diferitelor cicluri ale vietii si s-a demonstrat cāt de plina de semnificatie este vārsta celor care, conform articolului 85 litera b, au fost pensionati cu Ordonanta. Este vārsta la care de-abia au fost realizate anumite idealuri, obiective.


Dupa D. Super si colaboratorii, tineretea este īntre 24 si 44 de ani, si este considerata perioada de maturitate īn care se petrece integrarea īn profesie. Īntre 44 si 65 de ani, stadiul mentinerii este dominat de integrarea profesionala. Ciclul de stabilizare al vietii se realizeaza de la 25 la 44 de ani, eforturile centrāndu-se pe stabilizarea rolului profesional. Perioada de la 45 la 65 de ani este dominata de antrenarea complexa īn munca specifica postului ocupat. Acesta este un ciclu de viata productiv. Nu poate fi neglijat nici aspectul relatiilor ce au luat nastere la locul de munca.


Dupa M. Zlate, perioada īntre 35 si 45 de ani, este prima perioada adulta, cānd se poate considera ca se consuma vārsta adulta de stabilitate īn care implantatia profesionala este intensa, activitatea pe acest plan este cumulativa, activa si creatoare. Adeseori si la aceasta vārsta se mai parcurge o scoala de perfectionare. Statutele si rolurile sociale īncep sa fie mai īncarcate de responsabilitati, accesul īn ierarhia profesionala este activ.


Cealalta parte a celor pensionati cu ordonanta, cei care au īntre 46 si 55 de ani, sunt chiar īn perioada ce se caracterizeaza prin trecerea pe planuri de mai mare responsabilitate profesionala si social-culturala, cānd aceste doua subidentitati ar fi urmat sa se dezvolte.


La vārsta acestor pensionari cu vārste cuprinse īntre 35 si 40 de ani pe lānga aceasta integrare si realizare profesionala, care este elementul cheie īn personalitatea fiecaruia, apar probleme ce se resimt mai dificile si mai complexe. Pot apare probleme noi si īn viata de familie, referitor la aspectele de educatie si instruire mai complicate ale copiilor, mai ales ca uneori, primul copil poate intra īn perioada pubertatii si poate crea tensiuni de opozabilitate si nemultumiri. Statistic, aceasta este perioada celor mai numeroase desfaceri de casatorie - mai ales daca sotii lucreaza īn locuri diferite. Totusi, angajarea mai profunda īn munca creeaza un echilibru al personalitatii. Se vorbeste de criza de la 40 de ani ca o criza de bilant (ce s-a sperat, visat... si unde s-a ajuns).


Īntre 40 si 45 de ani experienta profesionala devine bogata la multe persoane. Omul se simte īn mijlocul vietii. Capacitatea de munca si randamentul se afla īn prim plan. Este o perioada de expansiune sociala si profesionala. Īn familie se reinstaleaza echilibrul si un stil adecvat de interrelatii. Opozabilitatea copiilor este tratata cu mai mult calm si cu mai putina neliniste. Dar, pensionarea aceasta timpurie poate rasturna tot acest echilibru.


Īn perioada cuprinsa īntre 45 si 50 de ani pozitia profesionala este īnalta īn majoritatea situatiilor, iar contributia poate fi īnalt creatoare.


Relatiile ca forme de comunicare permit ca sa se īncorporeze o experienta uriasa īn constiinta omului, care devine expresia totalitatii relatiilor sociale īn contextul careia se creeaza discernamāntul conduitelor responsabile, reglementate prin reguli sociale acceptate si utilizate ca atare. Cu cāt relatiile sunt mai complexe si mai tensionale, cu atāt permit o mai complexa structurare a constiintei de sine si a unor rezonante complexe ale vietii psihice interioare fata de realitate.


Dupa 40 de ani, pe plan profesional se ating expectatii mai īnalte sau devine mai clara imposibilitatea la un anumit post īn ierarhia profesionala, post vizat de multa vreme. Acest fapt va determina dupa caz, o reajustare a expectativelor si a obiectivelor de lunga si scurta durata.


Vārsta acestor pensionari, este o vārsta critica, este vārsta cānd omul se simte īn mijlocul vietii, este vārsta cānd puterea de munca si capacitatile volitive ale acestuia sunt la un nivel de maxima acuitate.


Ar fi avut alternativa trecerii īntr-o alta unitate, īnsa, aceasta presupunea mutarea īntr-o alta garnizoana. Sunt destui care si-au sacrificat viata de familie pentru a-si urmari telul. Sunt de admirat cei care au luate decizia mutarii īntr-o alta garnizoana, īnsa, sa nu uitam ca acesti oameni au facut mari sacrificii, printre care, ruptura de familie, schimbarea colectivului, asumarea, īn multe situatii, a altor sarcini de serviciu. Satisfactiile pe linie profesionala nu se vor lasa asteptate la acestia din urma, īnsa īn viata de familie pot apare probleme. Dar, cum zicea si C. Radulescu Motru "este o politica de selectionare a valorilor, dreapta pāna la cruzime."


Orientarea spre Ordonanta īn conditiile restructurarii functiei este varianta pe care au ales-o foarte multi. La vārsta la care au iesit la pensie erau realizati si profesional si familial. Probabil ca au pus īn balanta importanta realizarii pe plan profesional cu cea a pastrarii echilibrului pe plan familial.
 



Bibliografie

1. Coordonator colonel Niculescu Gheorghe, Sociologie militara, Bucuresti, Editura Militara, 1977.
2. Coordonatori general-maior Gādiuta Ion, locotenent-colonel Sava, Dumitru, Pregatire psihica pentru lupta (manual), Bucuresti, Editura Militara, 1993.
3. Caiet documentar nr. 3/2005, "Organizatia militara - coordonate psihosociale", Bucuresti, 2005.
4. schiopu Ursula, Verza Emil Psihologia vārstelor. Ciclurile vietii, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1995
5. Super, Donald and Bohn, J.M., jr., Ocupational Psychology, Belmont, California, Wodsworth, 1970.
6. Coordonator profesor universitar doctor Angelescu Coralia, Dictionar de economie (editia a doua), Bucuresti, Editura Economica, 2001.
7. Radulescu-Motru Constantin, Romānismul, Bucuresti, Editura stiintifica, 1992.

 

 


 

 

* Psiholog principal, C.M.J.Tulcea

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania