Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

PRELUCRARI COGNITIVE IMPLICATE ÎN LUAREA
DECIZIEI MILITARE, ÎN CONDITII DE INCERTITUDINE
Catalina Birau*

 


Fiind un studiu descriptiv-calitativ, lucrarea îsi propune sa surprinda si sa descrie relatia si implicatiile existente între fenomenul rezonantei psihice si prelucrarea cognitiva a informatiei militare. Din aceasta perspectiva, vor fi analizate modalitatile de rezonare, în functie de gradul de identificare la nivelul trebuintelor si vor fi explicate mecanismele psihologice prezente în procesul decizional, în conditii de incertitudine si de risc crescut.


I. Rezonanta psihica în mediul militar

Fenomenul rezonantei psihice îsi pune direct amprenta asupra mecanismelor psihologice implicate în prelucrarea cognitiva a informatiei si asupra coeziunii grupurilor militare.
Ansamblul de necesitati la nivel individual si relatiile existente între membrii grupului militar definesc tipul de rezonanta (pozitiva / negativa, atractie / respingere, asociere / disociere, simpatie / antipatie, indiferenta). Mai precis, este vorba despre punerea în evidenta a modalitatii de a rezona, în functie de gradul (accentuat sau diminuat) de identificare la nivelul trebuintelor. Acestea din urma sunt analizate în functie de ierarhia piramidala elaborata de A. H. Maslow.


Important de precizat este faptul ca rezonanta este rezultatul unor procesari de informatii specifice structurilor de personalitate. Este o stare psihica tensionala, generata de registrul de nevoi active si inactive.
Cei doi poli ai interrelatiei sunt: rezonatorul-receptor (cel care primeste informatia) si rezonatorul-excitator (cel care emite informatia). Rezonatorul-receptor cauta asemanari si diferente între propriile trebuinte si trebuintele rezonatorului-excitator, iar atitudinea sa este aceea de a recepta doar ceea ce poseda deja sau ceea ce poate completa ceea ce poseda deja, în el declansându-se anumite vibratii specifice si proprii de catre mecanismul aflat la unison cu rezonatorul-excitator. Rezonatorul-receptor are posibilitatea de a proiecta asupra emitatorului propriile sale necesitati si de a face introspectia necesitatilor asemanatoare / complementare ale rezonatorului-excitator, traducând expresiile percepute din exterior în corespondente psihice subiective, perceptibile din interior. Astfel, se stabileste o functie strict în cadrul unei corespondente între: necesitatile rezonatorului-receptor si cele ale rezonatorului-excitator.


Rezonanta psihica stabilita între rezonatorul X si rezonatorul Y poate fi exprimata astfel:
R p = f (X i , X s , Y i, Y s ), unde
R p = rezonanta psihica;
X i = marimi de intrare pentru rezonatorul X (necesitatile, trasaturile de personalitate si atitudinea rezonatorului Y);
X s = marimi de stare ale rezonatorului X (necesitatile, trasaturile de personalitate ale rezonatorului X);
Y i = marimi de intrare pentru rezonatorul Y (necesitatile, trasaturile de personalitate si atitudinea rezonatorului X);
Y s = marimi de stare ale rezonatorului Y (necesitatile, trasaturile de personalitate ale rezonatorului Y).


Din momentul în care s-au stabilit asemanarile si deosebirile între trebuinte, acestea din urma sunt fuzionate în anumite clase, în functie de atributele, calitatile si proprietatile de care dispun. În urma procesului de verificare, se ajunge fie la confirmare, la întarirea si multiplicarea concordantelor, fie la infirmare, la perceperea sau constatarea unei disonante la nivelul trebuintelor respective.
Transformarea sau noua imagine a rezonatorului-receptor va fi o noua atitudine pozitiva (detectare, asimilare) sau negativa (îndepartare, respingere, preîntâmpinare).
Rezonantele interindividuale se concretizeaza în:
- atractii interindividuale, în functie de nivelul de trebuinte;
- repulsii interindividuale, în functie de nivelul de trebuinte;
- asocieri la nivel de trebuinte;
- disocieri la nivel de trebuinte.


Instrumentul micrometric obligatoriu al oricarui proces de rezonanta îl reprezinta criteriile sau punctele de vedere. Ele sunt cele care dau sensul rezonantei.


Relatiile de atractie
sunt determinate de criteriul asemanarii si cel al complementaritatii atât la nivel de trebuinte, cât si la nivel de atitudine. Astfel, ele sunt rezultatul consonantei atât în plan inconstient, la nivel de necesitate, cât si în plan constient, la nivel de atitudine. Aceasta înseamna ca s-a stabilit consonanta între toate cele trei componente ale atitudinilor celor doi rezonatori: cognitiva, afectiva si conativa sau comportamentala.


Relatiile de repulsie
sunt determinate, pe de o parte, de criteriul asemanarii si cel al complementaritatii la nivel de trebuinta si, pe de alta parte, de criteriul incompatibilitatii si cel al diferentierii la nivel de atitudine. Mai precis, ele sunt rezultatul consonantei în plan inconstient, la nivel de necesitate si al disonantei în plan constient, atitudinal. Aceasta înseamna ca disonanta apare între componentele atitudinilor celor doi rezonatori astfel: componenta cognitiva - componenta cognitiva; componenta cognitiva - componenta afectiva; componenta cognitiva - componenta conativa; componenta afectiva - componenta afectiva; componenta afectiva - componenta conativa; componenta conativa - componenta conativa. Disonanta apare datorita actiunii operatorilor de disociere a trairii subiective de continutul informational, care permite o corelare critica a informatiei primite din exterior cu modelul informational al Eu-lui propriu.


Asocierea cuprinde consonanta, asemanarea / complementaritatea între necesitati, iar disocierea se concretizeaza în disonanta, diferentiere, incompatibilitate între trebuinte.


Prelucrarea informatiei militare este dependenta si de coeziunea si sintalitatea grupului. Daca o persoana se identifica cu reprezentarea psihica inconstienta a unei trebuinte sau categorii de trebuinte a unei alte persoane, înseamna ca, în spatiul psihic al celei dintâi persoane, se manifesta o reprezentare inconstienta prealabila a trebuintei sau a categoriei respective de trebuinte, ce se aseamana sau este complementara cu reprezentarea psihica inconstienta a celei de-a doua persoane. Toate acestea se petrec în cadrul unei relatii intrapsihice.


De exemplu, persoanele cu trebuinte ale Eu-lui: stima, prestigiu si statut social manifesta atractie fata de persoanele cu trebuinte de autoactualizare, autodezvoltare si autoperfectionare, deoarece, în spatiul psihic al persoanelor cu trebuinte ale Eu-lui, exista reprezentari inconstiente prealabile (nevoia de recunoastere sociala, dorinta unei reputatii bune, dorinta de prestigiu, de consideratie, de atentie, nevoia de a fi important, de a-si da propriul consimtamânt), care se aseamana sau sunt complementare cu reprezentarile persoanelor ce prezinta trebuinte de autoactualizare, autodezvoltare si autoperfectionare permanenta (nevoia de a-si atinge propriul potential creativ, de a-si aduce contributia sa, de a efectua ceva pentru care este mai bine dotat, adica ceea ce vrea sa realizeze, ceea ce îi face placere; nevoia de a obtine performante înalte în activitatea cea mai puternic motivata); se stabilesc corespondente între componentele trebuintelor Eu-lui si cele ale trebuintelor de autoactualizare, autodezvoltare si autoperfectionare permanenta, produsul fiind un anume tip de atitudine, respectiv comportament; în plan constient, atractia este determinata de asemanarea / complementaritatea la nivel de atitudine.


Persoanele cu trebuinte cognitive manifesta atractie fata de persoanele ce prezinta trebuinte de autoactualizare, autodezvoltare si autoperfectionare permanenta, fiindca, în spatiul psihic al persoanelor cu trebuinte cognitive, exista reprezentari inconstiente prealabile (nevoia de a sti, de a descoperi, de a învata, de a întelege, de a explora), asemanatoare / complementare cu reprezentarile psihice inconstiente ale persoanelor cu trebuinte de autoactualizare, autodezvoltare si autoperfectionare permanenta (nevoia de a-si atinge propriul potential creativ, de a-si aduce contributia sa, de a efectua ceva pentru care este mai bine dotat, adica ceea ce vrea sa realizeze, ceea ce îi face placere; nevoia de a obtine performante înalte în activitatea cea mai puternic motivata); se stabilesc corespondente între componentele trebuintelor cognitive si cele ale trebuintelor de autoactualizare, autodezvoltare si autoperfectionare permanenta, rezultând un anume tip de atitudine / comportament; în plan constient, atractia este determinata de asemanarea / complementaritatea atitudinala.


Persoanele cu trebuinte sociale se simt atrasi de persoanele cu trebuinte cognitive, datorita faptului ca, în spatiul psihic al celor cu trebuinte sociale, exista reprezentari inconstiente prealabile (nevoia de a fi în consonanta cognitiva si afectiva cu membrii grupului), asemanatoare sau complementare cu reprezentarile psihice inconstiente ale persoanelor cu trebuinte cognitive (nevoia de a învata, de a sti, de a întelege, de a descoperi, de a explora); se stabilesc corespondente între componentele trebuintelor sociale si componentele trebuintelor cognitive, rezultând un anume tip de atitudine / comportament; în plan constient, atractia este determinata de asemanarea / complementaritatea atitudinala.


Rezonatorii-excitatori se transforma în instrumente sau modalitati de satisfacere a dorintelor pentru rezonatorii-receptori, dorinta se proiecteaza direct asupra obiectelor rezonatoare si fuzioneaza cu ele prin traire, actiunile simbolic-simulative unindu-se cu cele obiectiv-instrumentale de satisfacere.

II. Mecanisme psihologice ale deciziei militare

Decidentul se confrunta cu doua probleme: cum sa ia o decizie suficient de buna în conditii de cunoastere cronic incompleta si nesigura si cum sa faca fata surplusului de incertitudine care îi afecteaza negativ propria functionare.


Efectele incertitudinii persistente sunt multiple: amânarea deciziei si declansarea unei activitati de reducere a ei; blocarea actiunii; stare de oscilatie a sistemului decident între a amâna decizia sau a o adopta, a continua procesul decizional sau a se întoarce într-o faza anterioara a acestuia; stare de anxietate si tensiune; scaderea motivatiei în obtinerea performantei. Incertitudinea reductibila are efecte predominant active, iar cea ireductibila are efecte predominant pasive. Importanta deciziei amplifica efectele incertitudinii, pe când lipsa de importanta le diminueaza.


Pentru a avea o imagine mai clara a mecanismelor psihologice implicate în procesul decizional al conducatorilor militari, imaginam urmatoarea situatie: liderul militar X este în situatia de a alege, într-o anumita împrejurare de lupta, dintr-o multime de solutii practice, pe cea mai adecvata, socotita ca satisfacatoare pentru rezolvarea scopului urmarit. Deci, el trebuie sa selecteze raspunsurile corespunzatoare ale semnalelor de iesire din multitudinea semnalelor de intrare.


Decidentul se raporteaza la doua tipuri de modele: modelul informational al lumii obiective (comunicarea cu lumea externa) si modelul informational al propriului Eu (comunicarea cu sinele). Modul în care lumea externa se coreleaza cu cea interna da nota calitativa esentiala a psihicului ca sistem informational specific. Integrarea constienta si personalizarea constituie pragurile superioare în prelucrarea cognitiva a informatiei.


Rezultatul interactiunii dintre psihicul militarilor si realitatea externa consta în retinerea input-urilor cu valoare semnificativa pentru receptor. Marimile de intrare pot lua forma datelor obiective, a ansamblului de necesitati, a trasaturilor de personalitate, a atitudinilor. Perceptia este direct implicata în receptionarea mesajelor, ea cuprinzând urmatoarele componente psihologice: detectarea, discriminarea si identificarea corecta a stimulilor, perceperea corecta a timpului, a spatiului si a miscarii. Prelucrarea se concretizeaza în: analiza si sinteza semnalelor, succesiuni de operatii logice de masurare, comparare, integrare, testare si evaluare. Analiza mesajelor se realizeaza în trepte mici, la fiecare treapta efectuându-se o rearanjare a informatiei extrase la treptele anterioare. Fiecare rearanjare evidentiaza trasaturi noi ale stimulilor. Informatia este adusa la o stare tot mai specifica.


Sub aspect cognitiv, se manifesta nevoia permanenta a decidentului de a se informa, de a dispune de o imagine coerenta, care sa contina elemente relevante privind posibilitatile de existenta si de securitate.
În plan afectiv, pot aparea tensiuni si dezechilibre emotionale prin declansarea si amplificarea unor stari psihice negative, generate de însasi imaginea câmpului de lupta, la care se adauga cele induse de propaganda inamica.


Sub aspect motivational-volitiv, apare posibilitatea erodarii convingerilor pozitive, stenice si a inducerii de persuasiune si manipulare informationala a neîncrederii în fortele proprii, în camarazi si comandanti, în armamentul si tehnica de dotare, iar, în final, pierderea încrederii în obtinerea victoriei si în supravietuire. De aceea, sunt necesare echilibrul si stabilitatea starilor afective (anxietate, frica, teama, panica, frustrare).
Fazele predecizionala si decizionala sunt integrate la nivelul blocului de comanda.


Un proces decizional rational presupune ca decidentul sa utilizeze o analiza logica a cunostintelor relevante, respectând urmatoarea filiera: definirea problemei, formularea, evaluarea si ierarhizarea solutiilor alternative, determinarea si ierarhizarea criteriilor de evaluare si alegerea deciziei. Liderul militar poate adopta strategia optimalitatii tendentiale (aplica tehnici analitice de decizie la o imagine cognitiva, provizoriu structurata; îsi asuma incertitudinea deciziei în mod explicit, procesul decizional mentinându-se deschis la reconsiderare) si strategia satisfacatorului (adopta prima solutie satisfacatoare, pe care a reusit sa o identifice). Întrucât, în anumite conditii, incertitudinea face ca metodele analitice de decizie sa fie inaplicabile, decidentul este obligat sa recurga si la metode non-analitice. Nu exista, în principal, nici o garantie ca liderul va identifica solutia cea mai buna. Un alt aspect important este acela ca incertitudinea initiala nu este integral redusa.
Din punct de vedere psihologic, direct implicata în luarea deciziei este gândirea care determina coordonate de tipul:


+ valorile de baza ale fiecarei alternative (avantajele si dezavantajele situatiei, în functie de datele obiective si propriile necesitati);
+ valoarea asteptata (corelarea valorilor evenimentelor cu probabilitatile lor);
+ functia de utilitate subiectiva asteptata (decidentul introduce propriile criterii în determinarea sanselor de aparitie a unei laturi a alternativei sau a celeilalte si va decide sub influenta lor);
+ valoarea efectului si a corectitudinii optiunii (decidentul emite justificari, respectiv argumente în favoarea variantei alese si în defavoarea alternativelor respinse).


Cu cât informatiile din exterior sunt mai multe, cu atât cresc mai tare si alternativele, iar certitudinea se transforma în incertitudine. Mai concret, într-un moment caracterizat printr-un nivel scazut de cunoastere, decidentul se afla în starea de incertitudine X. Daca se adauga un plus de informatie, incertitudinea se transforma în certitudine X. Acumularea ulterioara de cunostinte produce efecte destructurante, instalându-se starea de incertitudine Y. Acumularea mai accentuata de cunoastere produce efecte de stabilizare, locul incertitudinii fiind ocupat de certitudinea Y. Asadar, decidentul parcurge un continuum de stari, o permanenta pendulare între certitudine si incertitudine.


Blocul de executie (marimile de iesire) implica latura atitudinala, respectiv comportamentul voluntar, actiunea (solutia aleasa este transpusa în practica
faza post-decizionala).
Impactul efectelor alternativei alese asupra decidentului este determinat de conexiunea inversa de reglare. Reglarea include comanda si controlul si presupune elaborarea anumitor constante care confera identitatea sistemului psihic al militarului. Astfel, el se lupta sa-si mentina propria existenta împotriva influentelor perturbatoare, pentru evitarea sau depasirea obstacolelor.

III. Concluzii

Nici una din fazele procesului decizional nu se încheie cu o decizie militara certa, datorita îndoielilor raportate la corectitudinea formularii, importanta atribuita problemei, completitudinea listei de solutii, criteriile utilizate, probabilitatea semnificatiilor si consecintele solutiilor examinate. Decizia de tip militar este modalitatea cea mai adecvata de contracarare a incertitudinii si, de aceea, întelegerea dinamicii proceselor psihice implicate în demersul decizional este imperios necesara.
De asemenea, interpretarea relatiilor de atractie, repulsie, asociere, disociere în functie de nevoile superioare (altele decât cele fiziologice) poate ameliora interactiunea si comunicarea în mediul militar. Tratarea interrelatiilor în termenii unor mecanisme invariante constituie un punct de plecare argumentat în directia identificarii de "retete" de rezonare psihica, cu luarea în considerare a particularitatilor de personalitate, a registrului de nevoi active si a domeniului de discurs al tensiunilor specifice.




Bibliografie

1. CEAUSU, Valeriu - "De la incertitudine la decizie", Editura Militara, Bucuresti, 1972;
2. GÂDIUTA, I.; SAVA, D. - "Decizia militara. Rationalitate si legitimitate", Colectia "Statului Major General", Bucuresti, 1998;
3. GOLU, M. - "Principii de psihologie cibernetica", Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1975;
4. ODOBLEJA, stefan - "Psihologie consonantista", Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982;
5. RADU-TOMSA, I. - "Psihologie militara. Eul, imaginea de sine si comportamentul în lupta", Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucuresti, 1999.
 

 


 

 

* Psiholog, Scoala speciala nr. 1 Sibiu

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania