Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

ORIENTARI ALE LEADERILOR DINTR-O INSTITUTIE DE ÎNVAtAMÂNT MILITAR
Ioana Manolache*
Flavia Emilia Coman**

 


Lucrarea prezinta informatii relevante despre comportament în leadership. Planul de cercetare a fost pus în lucru pentru a descoperi unele caracteristici ale grupului de leaderi din Universitatea Nationala de Aparare "Carol I". Este realizata o cercetare pilot, cu scop de perfectionare a planului si metodelor necesare unei investigatii extinse. Leaderii din U.N.Ap. se autocaracterizeaza ca fiind orientati atât spre sarcina cât si spre oameni. Se confirma ipoteza existentei unei diferente, statistic semnificativa, între orientarea catre sarcina si orientarea catre oameni, în favoarea celei din urma.


Studiul psihologic al comportamentului de leader

Abordarea adecvata a conducerii necesita corelarea mai multor dimensiuni. În literatura de specialitate, conducerea organizationala este tratata ca o realitate sociala în care sunt asociate situatiile, însusirile si comportamentul leaderului, performantele organizatiei si variabilele mediului.(Vlaceanu, 1993, p. 30).


Se afirma despre personalitatea leaderului ca se manifesta prin stilul comportamentului. Fundamentul abordarii leaderului prin comportament a fost formulat dupa cum urmeaza: "Un leader eficace adopta un stil de comportament care incita indivizii sau grupurile sa-si aleaga mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor organizationale, ... ." (Dolan si Lamoreux,1990, p.213).


Initial, psihologii au studiat comportamentul leaderilor cercetând stilurile de conducere. În acest sens sunt ilustrative cercetarile realizate de K. Lewin si colaboratori (1939), care au descoperit practicarea a trei stiluri: autoritar, democratic si lejer (laissez-faire). Pornind de la aceste stiluri fundamentale s-au construit numeroase tipologii.


Orientarile de baza ale comportamentului au fost stabilite de cercetatorii de la doua universitati din SUA (Ohio si Michigan). Studiile Universitatii din Ohio au decelat, prin analiza factoriala, existenta a doua dimensiuni ale comportamentului unui leader: dimensiunea "structura" si dimensiunea "consideratie".
- Un leader are comportament de structurare, atunci când se concentreaza pe atingerea obiectivelor grupului.
- Un leader are comportament de consideratie, atunci când este preocupat de problemele subordonatilor.


Aceste dimensiuni sunt descrise si masurate, în calitatea lor de stiluri ale conducerii/leadership-ului:
+ stilul orientat catre sarcina;
+ stilul orientat catre subordonat/angajat.


Doua chestionare au permis evaluarea stilurilor de conducere: un chestionar care masoara stilul de leadership, asa cum este perceput de leader (LOQ - Leadership Opinion Questionnaire) si un chestionar care masoara cum este resimtit stilul de conducere al leaderului de catre subordonati (LBDQ - Leadership Behavior Description Questionnaire).


Modelul de interpretare este bidimensional, ceea ce faciliteaza analiza separata a celor doua dimensiuni ale conducerii si combinarea lor în patru cadrane, în raport cu nivelurile slab si ridicat:
slab - slab (laissez - faire);
slab - ridicat (orientat spre sarcina);
ridicat - slab (orientat spre subordonat);
ridicat - ridicat (orientat spre sarcina si subordonat).


Ulterior, Blake si Mouton au elaborat o grila manageriala. Grila identifica 81 de posibile stiluri si permite determinarea caracteristicilor unui numar corespunzator de stiluri ale leadership-ului.


Studiile de la Universitatea din Michigan au determinat stilurile de leadership care au efect pozitiv asupra randamentului si satisfactiei membrilor unor grupuri. Leaderii orientati catre individ sunt asociati cu productivitatea mai mare a grupului si satisfactie crescuta în activitate. Ei au grija de angajati si stabilesc un climat de încredere.


Teoriile situationale ale leadership-ului amendeaza afirmatiile cercetatorilor din Michigan. Ele afirma ca nici un stil de conducere nu este eficace în sine, deoarece aceasta caracteristica este dependenta si de situatie. Acelasi stil de conducere poate fi eficace


într-o organizatie sau în anumite situatii, pe care le trasverseaza organizatia, si sa fie ineficace în alta organizatie sau în alte situatii.

Planul cercetarii pilot


Ipoteza de lucru 1. Leaderii din Universitatea Nationala de Aparare "Carol I" se distribuie în clase diverse atunci când sunt examinati cu instrumente psihologice care masoara orientarea comportamentului.
Ipoteza de lucru 2. Exista o legatura între orientarea comportamentului în leadership si atitudinea subordonatilor fata de leaderi.

Instrumente
:
Au fost aplicate trei probe, dintre care primele doua pentru evaluarea orientarii comportamentului sefilor de structuri din institutia de învatamânt militar:
o Chestionarul C.L., elaborat de Sectia de Psihologie a Statului Major General care evalueaza orientarea liderului formal spre sarcina sau spre oameni ;
o Scala L.P.C., elaborata de Fiedler;
o Un chestionar (autor Coman Flavia), destinat investigarii starii moralului la angajatii U.N.Ap., cuprinzând 55 itemi, grupati pe criterii vizând evaluarea principalilor indicatori ai moralului (încredere, satisfactie, coeziune si stabilitate psihosociala). Noua itemi, referitori la încrederea angajatilor în seful structurii (catedrei) vor fi selectati pentru analiza statistica a corelatiilor dintre datele furnizate de catre sefi si datele furnizate de catre subordonati. Vezi Anexa 1.

Lot: 1: Chestionarele C.L. si L.P.C. au fost aplicate celor 25 de sefi de structuri din U.N.Ap.
Lot 2.: Chestionarul pentru investigarea starii moralului a fost aplicat la 380 angajati, subordonati celor 25 leaderi formali.

Rezultatele obtinute din aplicarea instrumentelor

Rezultatele chestionarului C.L.sunt prezentate în tabelul 1. Scorurile au fost încadrate în trei clase psihodiagnostice, pentru fiecare scala: scala orientarii spre sarcina si scala orientarii spre oameni. Intervalul critic este cel al scorurilor mici, clasa I din fiecare scala. În tabel, scorurile critice sunt îngrosate pentru a distinge mai usor structurile unde ar putea exista probleme. Structurile analizate sunt numerotate de la 1 la 25.


Structurile cu scoruri critice sunt: 4, 11, 18 si 25. Doi lideri se orienteaza mai mult spre sarcinile de serviciu si neglijeaza în cea mai mare parte subordonatii (clasa I), ceilalti doi se axeaza mai mult pe problematica umana în defavoarea rezolvarii sarcinilor de serviciu (clasa I). Majoritatea leaderilor se autodefinesc ca având în echilibru cele doua orientari ale comportamentului.


B. Rezultatele chestionarului L.P.C (The Least Preferred Co- worked) - Fiedler sunt prezentate în figura 1. Un scor mare denota faptul ca leaderul a descris pe cel mai putin dorit colaborator în termeni relativ favorabili. Un scor scazut înseamna o descriere negativa, sugerând respingerea acestuia.


Exista 2 leaderi cu scoruri L.P.C. de nivel inferior (leaderii 13 si 16), 14 leaderi cu scoruri de nivelul mediu (leaderii 3, 4, 6, 7, 8, 12, 13, 14, 16, 18, 22, 23, 24, 25) si 9 leaderi cu scoruri peste medie. Scorurile sunt raportate la urmatoarele concepte stiintifice (Chirica, 1996, p.181-184) :
+ distanta sociala care arata ca leaderii cu scor LPC scazut sunt considerati ca fiind mai distanti fata de membrii grupului, decât leaderii cu scor LPC ridicat;
+ motive si trebuinte - persoanele cu scor ridicat LPC au o puternica dorinta de a stabili si mentine bune relatii interpersonale si sunt orientati spre relatii sociale; persoanele cu scor scazut au o puternica nevoie de succes în realizarea sarcinilor si sunt orientati spre sarcina;


Tabel 1. Rezultatele aplicarii chestionarului C.L.


 

Structura

Orientarea spre sarcini

Orientarea spre oameni

1

II

II

2

II

II

3

II

III

4

I

II

5

II

III

6

II

II

7

II

III

8

III

III

9

II

III

10

II

III

11

II

I

12

III

II

13

II

II

14

II

III

15

III

II

16

III

III

17

II

II

18

I

II

19

II

III

20

III

II

21

III

III

22

II

II

23

III

II

24

III

III

25

III

I



+ motivele primare - motive secundare - scopul primar al persoanelor cu scoruri LPC scazute este succesul performantei, iar scopul secundar, succesul interpersonal. Invers, scopul primar al persoanelor cu scor ridicat este succesul interpersonal, iar scopul secundar, succesul în realizarea sarcinilor;
+ complexitate cognitiva si flexibilitate versus simplitate cognitiva si radicalism - persoanele cu scor L.P.C. ridicat utilizeaza mai multe informatii si interpreteaza cu o mai mare acuratete datele, sunt mai receptivi la indicatiile situationale, iar subiectii cu scor L.P.C. mai scazut sunt mai radicali, au atitudini mai intens negative;
+ atitudinile - persoanele cu scoruri L.P.C. scazute acorda importanta mai mare succesului în realizarea sarcinilor, fata de cele cu scoruri ridicate, centrate pe relatiile interpersonale.

În literatura de specialitate exista si o diferentiere în modul cum sunt descrise persoanele cu scoruri mici sau mari. Astfel, leaderii cu scoruri LPC scazute sunt descrisi ca fiind preocupati de clarificarea rolului lor de sef, ca fiind dominanti, vorbind mult, emitând multe mesaje, coordonând si dirijând cu o mâna de fier. Leaderii cu scoruri LPC ridicate sunt perceputi ca oferind remarci procedurale, incluzând alti membri în planificarea sarcinilor, oferind sprijin si manifestând un comportament socio-emotional pozitiv.

 


Fig. 1. Rezultate la scala L.P.C.


C. Rezultatele chestionarului de evaluare a starii moralului au fost prelucrate pe structuri, prin calcularea mediilor aritmetice.Notele care au fost acordate fiecarui sef de structura de catre subordonati au urmatoarea semnificatie pentru moralul grupului de lucru:
= valori între 5 - 4.51 - moral foarte bun;
= valori între 4.50 - 3.51 - moral bun;
= valori între 3.5 - 2.51 - moral de nivel mediu;
= valori între 2.5 - 1.51 - moral scazut;
= valori între 1 - 1.50 - moral foarte scazut.
În figura 2 sunt prezentate notele acordate de catre subordonati leaderilor (subindicatorul „Încrederea în sef"). Surse de eroare pot aparea deoarece:
- unele persoane care completeaza chestionarul de analiza a moralului nu sunt sincere de teama de a nu suporta repercusiuni din partea sefilor;
- unele persoane nu iau în serios aceasta activitate;
- limitarea subiectelor tratate de chestionar, cele mai multe persoane nemaivenind cu completari în spatiul special alocat.



Fig.2. Evaluarea leaderilor de catre subordonati.



Analiza statistica a rezultatelor

Datele au fost prelucrate statistic pentru a verifica daca exista relatii de asociere între categoriile de variabile.
Prima verificare statistica se refera la semnificatia diferentei între frecvente prin intermediul criteriului chi patrat. Pentru compararea orientarii spre oameni cu orientarea spre sarcina a leaderilor evaluati s-a întocmit tabelul 2 pentru 20 de cazuri cu date complete din chestionarele C.L., L.P.C. si E.S.M.
Valoarea calculata a lui chi patrat este de 9,2 situata peste pragul 0,05 (g.l.= 2). Se confirma astfel ipoteza existentei unei diferente, statistic semnificativa, între orientarea catre sarcina si orientarea catre oameni, în favoarea celei din urma. Altfel spus, leaderii din U.N.Ap. se autocaracterizeaza ca fiind orientati atât spre sarcina cât si spre oameni, dar predomina orientarea catre oameni.

 


Tabelul 2. Orientari în comportamentul leaderilor U.N.Ap.
 

Orientare comportament

Distribuția în categorii psihodiagnostice

Nr. (I)

%

Nr.(II)

%

Nr.(III)

%

Nr. (T)

%

Orientare spre sarcină

2

10,0

(7,5)

13

65,0

(57,5)

5

25,0

(35,0)

20

100

Orientare spre oameni

1

5,0

(7,5)

10

50,0

(57,5)

9

45,0

(35,0)

20

100

TOTAL

 

15,0

 

115,0

 

70,0

 

200



Prelucrarea datelor, referitoare la orientarea comportamentelor leaderilor si încrederea subordonatilor în sefi, prin programul statistic SPSS-10 a condus la anumite constatari.
• Coeficientii de corelatia a rangurilor (Spearman) au valori care conduc la confirmarea ipotezei nule - între autocaracterizarea leaderilor si încrederea subordonatilor în seful ierarhic nu exista o legatura statistic semnificativa.
• Relatia, pusa în evidenta prin coeficientii  (lambda) al lui Goodman si Kruskal, este de predictie reciproca între:
+ orientarea spre oameni - repartizarea echilibrata a sarcinilor în functie de complexitatea acestora (p = 0,01);
+ orientarea spre oameni - implicarea în rezolvarea problemelor personale ale subordonatilor (p = 0,01);
+ orientarea spre oameni - frecventa cu care seful acorda mai degraba un feedback pozitiv (p = 0,01).

Concluzii

Chestionarea personalului din Universitatea Nationala de Aparare "Carol I" si evaluarea stilului de conducere prin doua probe psihologice au furnizat rezultate sintetizate în urmatoarele concluzii:
1. Exista posibilitatea de a stabili incidentele critice din orientarea comportamentui în leadership.
2. sefilor de structuri din Universitatea Nationala de Aparare "Carol I" le sunt proprii atât comportamente orientate spre sarcini cât si comportamente orientate spre oameni.
3. Predomina semnificativ statistic orientarea spre oameni.
4. Nu s-a gasit o legatura, statistic semnificativa, între orientarea comportamentului sefului de structura si indicatorul "Încrederea în sef" din chestionarul pentru investigarea starii moralului.
5. Problematica leadership-ului este vasta si un plan experimental multifactorial ar putea fi proiectat pentru o cercetare viitoare.


 


ANEXA 1.
CHESTIONAR PENTRU INVESTIGAREA STARII MORALULUI ANGAJATILOR UNIVERSITATII NATIONALE DE APARARE
 


Instructiuni:
Sunteti rugat sa evaluati mai multe aspecte legate de propria persoana si de climatul organizational în care va desfasurati activitatea. Raspunsurile vor fi date sub forma de note cu valori cuprinse între 1 si 5. Mai jos sunt explicate semnificatiile acestor valori. Încercuiti nota corespunzatoare.
Chestionarul este anonim.
Va dorim succes si nu uitati sa dati dovada de seriozitate si sinceritate!

1 = Nivel foarte scazut
2 = Nivel scazut
3 = Nivel mediu
4 = Nivel ridicat
5 = Nivel foarte ridicat 1 2 3 4 5
 


I. ÎNCREDEREA
I. 1. Încrederea în sine

1 Rezistenta psihica fata de solicitarile cotidiene de la locul de munca (gestionarea stresului) 1 2 3 4 5
2 Starea fizica generala 1 2 3 4 5
3 Autoaprecierea rezultatelor activitatii depuse pâna în prezent la locul de munca 1 2 3 4 5
4 Capacitatea de dezvoltare a unor noi competente necesare specializarii sau evolutiei în cariera 1 2 3 4 5
5 Nivelul de adaptabilitate la situatii si sarcini noi 1 2 3 4 5
6 Capacitatea de gestionare eficienta a timpului în raport cu sarcinile de serviciu 1 2 3 4 5


I.2. Încrederea în seful structurii
7 Prestigiul de care se bucura seful structurii în cadrul institutiei 1 2 3 4 5
8 Capacitatea de relationare a acestuia cu subordonatii 1 2 3 4 5
9 Atentia pe care o acorda specializarii personalului prin diferite forme 1 2 3 4 5
10 Nivelul de sustinere/încurajare a subordonatilor de a avea initiative 1 2 3 4 5
11 Eficienta repartizarii sarcinilor în functie de complexitatea acestora 1 2 3 4 5
12 Nivelul de preocupare în cunoasterea personalului din subordine 1 2 3 4 5
13 Gradul de implicare în rezolvarea problemelor personale ale subordonatilor 1 2 3 4 5
14 Nivelul de sustinere în rezolvarea problemelor de serviciu 1 2 3 4 5
15 Frecventa cu care acorda mai degraba un feed-back pozitiv fata de un feed-back negativ 1 2 3 4 5
 


Bibliografie


1. CHIRICA, Sofia, Psihologie Organizationala, Casa de Editura si Consultanta "Studiul organizatiilor", Cluj- Napoca, 1996.
2. DOLAN, Schimon et LAMOUREUX, Gérald, Initiation à la psychologie du travail, Gaëtan Morin éditeur, Boucherville , Quebeque, 1990
3. JOHNS, Gary, Comportamentul organizational, Editura Economica, Bucuresti, 1998.
4. VLASCEANU, Mihaela, , Psihosociologia organizatiilor si conducerii, Editura Paidea, Bucuresti, 1993.
 


 

* Conferentiar universitar dr., U.N.Ap. "Carol I" Bucuresti
** Psiholog drd., U.N.Ap. "Carol I" Bucuresti
*** Chestionarul nu este etalonat, ca urmare au fost luate în calcul distributiile teoretice.

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania