Organizatiile si institutiile sociale îndeplinesc o multitudine de functii, printre care si acea care vizeaza generarea, mentinerea si transmiterea cunostintelor de baza si de deprindere a modului de a le utiliza corect, de orientare a noilor generatii spre valorile si idealurile sociale prin care se realizeaza cunoasterea, asimilarea si traducerea în comportament de catre indivizi a normelor generale de conduita sociala, a valorilor si idealurilor care le permit convietuirea în societate - socializarea.

În literatura de specialitate se cunosc trei tipuri de socializare:
- primara, cu rol primordial în formarea personalitatii, deoarece se produce începând de la nastere si coincide cu dezvoltarea si transformarea indivizilor umani pâna la stadiul de adulti - sub influenta hotarâtoare a unor factori sociali precum: familie, scoala, organizatiile economice, politice si culturale, sistemul de practici si valori sociale din colectivitatea data;
- secundara, prin care adultul îsi însuseste noi norme si valori, îsi asuma noi roluri sociale. Aceasta se produce în cadrul organizatiilor si institutiilor sociale specializate - scoala, armata, organizatii politice sau apolitice etc. - cu un caracter preponderent formal si conduce la învatarea sistematica a deprinderilor de munca specifice unei profesii, formarea atitudinilor politice caracteristice unei anumite ideologii de partid, însusirea a tot ceea ce a creat mai valoros omenirea. Socializarea secundara este o desocializare si o resocializare, în functie de mobilitatea sociala a individului; acest proces este mai vizibil în perioadele de schimbare revolutionara a societatii, precum si în anumite momente din viata individului - serviciul militar, casatoria, schimbarea profesiei, schimbarea locului de munca, pensionarea etc;
- anticipativa, constituita în special din influentele organizate ale mediului asupra individului si care pregateste persoana pentru practicarea unor noi roluri sociale în raport cu care aceasta nu este înca angajata (înainte de încorporare, la intrarea într-o facultate, la schimbarea functiei); acest proces anticipativ implica si pregatirea atitudinala si comportamentala a persoanei, pentru crearea de noi statusuri.

Socializarea militara este un tip specific de socializare secundara, un ansamblu de procese de însusire si internalizare a normelor si valorilor militare; influenta socializatoare a armatei continua procesele de socializare declansate de la nastere consolidându-le în plan moral, cetatenesc.

Definirea conceptelor

Allport G. defineste atitudinea ca fiind „predispozitii invadate de a raspunde cu consecventa la stimul într-un mod favorabil sau nefavorabil".
Atitudinea, în conceptia lui Jean Claude Abric, este constituita „din ceea ce se crede ca se afla îndaratul comportamentului. Altfel spus, atitudinile sunt niste predispozitii actionale - sau atitudinea este o cauza a comportamentelor".
Opinia este manifestarea explicita a unei atitudini; opinia este mai rationalizata decât atitudinea, fiind trecuta prin filtrul constiintei, este o reactie singulara, mai mult o predispozitie spre un raspuns.
Armata - institutie fundamentala a statului care are drept scop apararea independentei, suveranitatii si integritatii teritoriale a tarii. Ea are la baza principii, norme si valori specifice precum: disciplina, coeziunea, patriotismul, solidaritatea, datoria, onoarea militara etc.
Patriotismul - mod de existenta conditionat de adaptarea la anumite realitati naturale, geografice si sociale, de familiarizarea cu tot ansamblul de conditii materiale si spirituale pe care le ofera patria.
Cercetarea opiniilor si atitudinilor fata de institutia armatei si serviciul militar are o valoare actional-pragmatica, semnificativa pentru definirea evolutiei comportamentale a tinerilor în contextul modificarii Legii pregatirii populatiei pentru aparare - serviciul militar nemaifiind o obligatie constitutionala de a se instrui în cadrul fortelor armate, pentru a putea contribui la apararea tarii.

Obiectivul cercetarii: prezentul studiu îsi propune ca obiectiv identificarea factorilor de sustinere a unei atitudini pozitive fata de institutia armatei precum si a unor elemente-cheie care sa suplineasca educatia patriotica ce se realizeaza, înca, prin efectuarea stagiului militar.

Ipoteze de lucru: din multitudinea de factori care formeaza opinia si atitudinea fata de institutia armatei un rol primordial îl au familia si microgrupul de apartenenta.
Pe baza cunoasterii situatiilor la încorporare la C.M.Z. Braila, pe o perioada de 10 ani am stabilit urmatoarele ipoteze:
1. Familia are un rol decisiv în formarea atitudinii tinerilor fata de ordinea de drept.
2. Valorile comunitatii au o importanta covârsitoare în influentarea atitudinii fata de armata si serviciul militar.
3. Existenta unor diferente sensibile în rândul populatiei brailene, în special a tinerilor în ceea ce priveste atitudinea fata de armata si serviciul militar se datoreaza si apartenentei la un anumit grup etnic si religios.

Tehnici de investigare:
- analiza statistica a încorporarilor în perioada 1996 - 2005;
- consultarea documentelor (registrelor) aflate la biserica lipoveneasca;
- discutii individuale si de grup (cu liderii religiosi, presedintele comunitatii
lipovenesti, persoane de prestigiu, recunoscute de comunitate);
- chestionarul administrat individual.

Determinarea universului anchetei: comunitatea rusilor-lipoveni din municipiul Braila (3.559 persoane).

Prezentarea esantionului: chestionarul a fost aplicat unui numar de 110 subiecti, dintre care: 9 adolescenti între 15 - 19 ani (elevi si studenti), 60 au fost tineri care s-au prezentat la recrutare si recruti pentru încorporare, în perioada 2005-2006, iar 41 persoane cu vârste cuprinse între 26 - 40 ani, cu serviciul militar îndeplinit.Dupa nivelul de instruire subiectii cu studii gimnaziale si liceale reprezinta 60% din esantion.Mai mult de jumatate din subiecti au statutul de „casatorit" din care 41 - cu copii. De asemenea, esantionul contine 70 muncitori, cunoscuta fiind predispozitia nativa spre activitati de executie în conditii grele de munca.
 

Prezentarea arealului Brailei


Fig.1. Structura populatiei dupa etnie

În tabelul fig. 1 si nr. 1 este prezentata structura populatiei dupa etnie iar în tabelul nr. 2 structura dupa religie (conform recensamântului din 2002).

 

Tabelul nr. 1. Structura populatiei dupa etnie


 

Tabelul nr. 2. Structura populatiei dupa religie

Comunitatea rusilor-lipoveni - scurt istoric

Comunitatea cuprinde credinciosi ortodocsi rusi veniti în tarile Române înca din prima jumatate a secolului al-XVlll-lea, ca urmare a persecutiei declansate de Biserica Ortodoxa si de autoritatile ruse, pentru neacceptarea reformelor initiate în rândul cultului de catre patriarhul Nicon, la mijlocul secolului al-XVII-lea. Miscarea s-a manifestat cu deosebita virulenta, „rascolnicii" declarându-se împotriva statului si refuzând platirea impozitului, juramântul, serviciul militar, mijloacele de educatie etc.

Cei persecutati au fugit în regiunile îndepartate ale imperiului moscovit, facându-si schituri în paduri, altii au trecut hotarele si s-au asezat în Polonia, Prusia, Austria, Crimeea tatareasca, Caucaz, Suedia, România etc.
Primele comunitati de lipoveni din România au fost cele din satele Lipoveni (1724) si Manolea (1743), din actualul judet Suceava. Ulterior s-au constituit comunitatile din Sarichioi, Jurilovca, Slava Rusa, în apropiere de Tulcea.

Înca înainte de 1828, lipovenii de veche credinta începusera sa se aseze în Braila, initial s-au stabilit în satul Piscul, lânga Brailita, ca pescari si agricultori, iar cei mai bogati s-au asezat în Braila.

La 28 octombrie 1846 a fost înfiintata Mitropolia de rit vechi de la Fântâna Alba (Bucovina de nord), primul ierarh fiind mitropolitul Ambrozie, fost mitropolit al Bosniei si Hertegovinei. Alegerea lui Ambrozie ca mitropolit a marcat constituirea comunitatilor crestine de rit vechi într-o biserica autonoma, care cuprindea toti credinciosii de rit vechi din Europa, America si Australia. Succesorii lui Ambrozie au purtat titlul de mitropoliti fiind recunoscuti drept conducatori spirituali ai tuturor credinciosilor de rit vechi din lume, statut si recunoastere care se mentin si în prezent.

La 28 iunie 1940, din cauza ocuparii Bucovinei de nord de Uniunea Sovietica, mitropolia credinciosilor de rit vechi s-a mutat la Braila, unde functioneaza si în prezent, cu prerogativele de conducere spirituala asupra tuturor coreligionarilor din lume.Credinciosii crestini de rit vechi se considera pastratorii „adevaratei credinte ortodoxe" si a vechilor rânduieli traditionale ale Bisericii Ortodoxe; ei pastreaza calendarul pe stil vechi, iar serviciile religioase le oficiaza în limba slavona.

Cultul nu are organizat un sistem de învatamânt teologic, preotii fiind alesi dintre acei credinciosi apti sa oficieze serviciile religioase, cunoscatori ai limbii slavone, ai tipicului si canoanelor bisericesti. În cadrul parohiilor, preotii organizeaza, în timpul vacantelor scolare, cursuri pentru învatarea limbii slavone; periodic cultul tipareste Abecedarul, Ceaslovul, Psaltirea, Liturghierul si anual, calendarul bisericesc.

În procesul complex si de durata al construirii noii societatii democratice în România, statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinând minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.

În virtutea dreptului pastrarii identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase, dupa evenimentele din decembrie 1989, s-a creat, pentru a promova interesele populatiei lipovenesti din România, Uniunea Rusilor Lipoveni (cu alegerea unui reprezentant al sau în Camera Deputatilor).

Traind pe malul Dunarii, principala îndeletnicire a fost si a ramas pescuitul; o mica parte se ocupa si cu agricultura; ca industrie casnica s-a pastrat împletirea plaselor si cosurilor de papura. Dintre ei s-au ridicat dulgheri si sculptori în lemn foarte priceputi, si pictori iconari, solicitati nu numai în teritoriu. Au o bogata viata cultural artistica.

Viata rusilor lipoveni este continuu controlata de comunitate, legile nescrise ale acesteia fiind respectate cu strictete.

Prelucrarea informatiilor
 

Tabelul nr. 3. Situatia neprezentarii tinerilor din cadrul comunitatii lipovenesti

Analiza documentelor

Din registrele aflate la Mitropolia Braila rezulta ca numarul credinciosilor de rit vechi este în jur de 10 000 persoane; în proportie de 90% sunt participanti activi la viata de cult. Evenimentele individuale sunt mediatizate si sanctionate la nivelul comunitatii. Un rol deosebit îl are „Sfatul Batrânilor" (STABORUL) la care în ultimul timp au fost cooptati si membri de prestigiu ai comunitatii; acesta urmareste si ajuta îndeosebi batrânii ramasi fara sprijin, îndruma tinerii în orientarea profesionala, faciliteaza patrunderea în diferite medii (studiul de caz), rezolva starile conflictuale intergrup, formeaza viitori lideri spirituali si morali ai comunitatii.
Problema adolescentilor si tinerilor este privita cu raspundere deosebita, acestia fiind îndrumati si monitorizati în legatura cu respectarea ordinii si disciplinei în grup, cu respectarea normelor de convietuire, în exteriorul acestuia.

Prelucrarea datelor din chestionare

La întrebarea deschisa nr. 5, privitoare la „principiul dupa care va conduceti viata", prin analiza de continut au rezultat: cinstea, harnicia, dreptatea, omenia, simtul datoriei si responsabilitatii, al întrajutorarii si solidaritatii (colectivismul) si nu în ultimul rând, respectul fata de valorile promovate în comunitate. Aceste dimensiuni definesc factura psihica a populatiei care, în istoria ei zbuciumata, a gasit în aceste locuri întelegere si toleranta din partea autoritatilor si populatiei autohtone. Acest lucru se reflecta în perceptia institutiei armatei de catre membrii comunitatii, ca principal factor de încredere si stabilitate.

Raspunsurile subiectilor la întrebarea nr. 6: "ce reprezinta pentru dumneavoastra institutia armatei?", pot fi grupate în cinci categorii principale, în ordinea importantei:
- garant al apararii tarii si intereselor ei;
- institutia cea mai stabila în societate;
- prestigiu si onoare;
- garant al democratiei;
- garant al pastrarii statutului propriu;

Este relevant faptul ca subiectii cuprinsi în intervalul 26 - 40 ani percep institutia armatei drept „garant al democratiei" si „institutia cea mai stabila din societate" la cel mai înalt grad; de asemenea aceeasi categorie de vârsta percepe la o cota înalta si faptul ca aceasta reprezinta garantia pastrarii statutului propriu-zis, cât si prestigiu si onoare.

Pentru segmentul de vârsta 15-25 ani perceptia este dominata de aprecierea ca armata este garantul apararii tarii si intereselor ei, lucru confirmat prin prezenta tinerilor la recrutare-încorporare.

La întrebarea nr. 7 „este o necesitate efectuarea stagiului militar ?" repartitia raspunsurilor este:
 

Disponibilitatea aproape unanima pentru efectuarea stagiului militar este rezultatul factorilor educationali - familia si comunitatea etnico-religioasa. Atitudinea fata de institutiile statului este controlata si sustinuta si prin sanctionarea abaterilor în adunarea batrânilor (staborul). Se considera ca neîndeplinirea datoriilor fata de stat, aduce consecinte negative pentru toti membrii grupului, prin limitarea unor libertati. Acest lucru reiese din raspunsurile subiectilor la întrebarea nr. 8 „prin ce factori educativi v-ati format aceasta atitudine ?". Pe primul loc si la egalitate se afla familia si comunitatea religioasa; la subiectii de peste 35 ani, în proportie de 20% apare si factorul educational - scoala, fata de tinerii între 15-25 ani, care n-au recunoscut implicarea scolii în formarea atitudinii.

Consideram ca relevante sunt si raspunsurile primite în legatura cu îndrumarea copiilor pentru efectuarea stagiului militar, unde 89 dintre subiecti au raspuns afirmativ (întrebarea nr. 9).

Referitor la beneficiile în plan individual ale efectuarii stagiului militar (întrebarea nr. 10), primele trei clasate sunt: maturizarea, socializarea, experienta dobândita.

Desi exista o atitudine traditionalista fata de efectuarea stagiului militar obligatoriu, se remarca deschiderea si întelegerea fata de reforma structurala ce se desfasoara, astfel încât peste 70 % din esantion apreciaza pozitiv efectuarea stagiului militar pe baza de voluntariat (întrebarea nr. 11).
Din discutiile avute în vederea aprofundarii fenomenului, a reiesit ca în viitor vor fi solicitari de acest gen.
Semnificative sunt si raspunsurile primite la întrebarea nr. 12: „de ce credeti ca în prezent tinerii refuza efectuarea stagiului militar ?". Raspunsurile primite au fost grupate în sase categorii ordonate descrescator, dupa cum urmeaza:
 

La analiza continutului raspunsurilor, se remarca o situatie care ar trebui luata în consideratie si tratata cu multa raspundere de catre autoritatile si institutiile abilitate în domeniu.

Fara îndoiala, ca plasarea pe primul loc a lipsei sentimentului patriotic este o consecinta a sistemului de învatamânt actual, începând cu cel primar, care, mai mult sau mai putin deliberat, neglijeaza activitatea de educatie patriotica (manuale alternative de istorie, „rescrierea" unor momente ale istoriei, erodarea puternica a sentimentului de apartenenta la natiune, la tara, la patrie).

Faptul ca serviciul militar este considerat ca ceva inutil - pe locul al doilea în ierarhia prezentata - este o consecinta si a educatiei în familie, care a minimalizat în ultimii ani importanta serviciului militar, ca dovada de patriotism si responsabilitate civica.

În analizarea acestui fenomen trebuie luata în calcul si mass-media care a denaturat imaginea reala a institutiei armatei, prin"exploatarea" unor evenimente negative, ce au avut si pot avea loc în sistemul militar (de altfel, aceste aspecte se regasesc si în cadrul altor armate).

Perceptia tinerilor asupra institutiei armatei este denaturata si de informatii de la prieteni, rude, grupuri de interes care, informal, au generalizat subiectiv unele aspecte privind îngradirea unor drepturi si libertati pe timpul satisfacerii stagiului militar, comportamente neprincipiale si relatii intergrupale necorespunzatoare, conditii improprii de viata si instructie.

Se constata ca, sistemul de educatie si instruire nu pune accent pe latura patriotica a formarii tinerei generatii; institutia armatei ramâne singura autoritate care acorda atentia cuvenita educatiei civice si patriotice a tineretului. Ca urmare, la întrebarea nr. 13: „prin ce poate fi suplinita functia educativa a armatei pentru tinerii care nu doresc sa efectuieze stagiul militar ?" - 73% din raspunsuri releva ca acest rol nu poate fi suplinit de nici un alt factor sau autoritate educationala din sistemul actual. Acest lucru trebuie sa dea de gândit factorilor de decizie pentru reasezarea responsabilitatilor în aceasta directie.

Patriotismul si obligatia de aparare a tarii, indiferent de satisfacerea serviciului militar (obligatoriu sau voluntar), reprezinta la subiectii chestionati o valoare înteleasa ca un mod de viata. Acest lucru este demonstrat de faptul ca 101 subiecti din totalul de 110, acorda patriotismului si obligatiilor de aparare a tarii ca forma de exprimare a acestuia, valoarea maxima pe o scara de la 1 la 10 (întrebarea nr. 14).

În cadrul discutiilor purtate cu lideri religiosi, presedintele comunitatii si persoane de prestigiu (cu recunoastere în comunitate), s-a încercat si în mare parte s-a reusit, cunoasterea modului de organizare si functionare a comunitatii, a principiilor si valorilor care stau la baza acesteia. În ultimul timp se constata o intensificare, în sens pozitv, a implicarii persoanelor cu autoritate din cadrul mediului în stabilirea de contacte permanente cu autoritatile publice locale, având drept scop valorificarea experientei si valorilor etniei, în rezolvarea problemelor comunitare.

Concluzii

Din investigatia realizata a rezultat ca cele trei ipoteze care au stat la baza studiului, se confirma. Astfel, atât familia cât si comunitatea au si vor avea si în viitor un rol preponderent în formarea tinerilor si dezvoltarea la acestia a sentimentului patriotic si atitudinii pozitive fata de institutia armatei. Valorile religioase, morale si culturale stau la baza familiei si sunt liantul comunitatii etnice. Fermitatea factorilor de conducere a comunitatii în a promova permanent valorile proprii, a condus la mentinerea acestora, în pofida influentelor societatii moderne, aflata în permanenta restructurare a scarii de valori; astfel se manifesta functia reglatorie a comunitatii în formarea opiniilor: genereaza si guverneaza coerenta interna a comportamentelor, determina calitatea relatiilor interindividuale si influenteaza natura relatiilor sociale, cu institutiile statului, intervenind în definirea statutului fiecarui membru al sau.

Daca prezentul studiu nu a reusit sa descopere alti factori capabili sa realizeze educatia patriotica a tinerilor, speram ca prin demersul întreprins, factorii de decizie sa se sensibilizeze în revigorarea sistemului educational traditional - familia, scoala, grupurile de apartenenta - în a-si relua atributiile în acest sens, prin diversificarea si adaptarea instrumentelor educationale, dar mai ales prin repunerea în drepturi a traditiilor de lupta si a istoriei nationale.


Anexa nr. 1

C H E S T I O N A R

1. Vârsta:

2. Studii:

 

3. Stare civila:

 

4. Situatia socio-ocupationala:

 

5. Numiti principiile dupa care va conduceti în viata.
6. Ce reprezinta pentru dumneavoastra institutia armatei?
7. Este o necesitate efectuarea stagiului militar?
8. Prin ce factori educativi v-ati format aceasta atitudine?
 

9. Dumneavoastra va veti îndruma copiii sa efectueze stagiul militar?
10. Care credeti ca sunt beneficiile în plan individual ale efectuarii serviciului militar?
11. Apreciati ca pozitiv serviciul militar pe baza de voluntariat?
12. De ce credeti ca în prezent multi tineri refuza efectuarea serviciului militar?
13. Prin ce poate fi suplinita functia educativa a armatei în formarea spiritului civic,patriotic pentru tinerii care nu doresc sa efectueze stagiul militar?
14. Pe o scara de la 1 la 10, ce valoare acordati patriotismului si obligatiei de aparare a tarii?




Bibliografie

1. Abric, J.C. - „Psihologia comunicarii. Teorii si metode", Ed.Polirom, Bucuresti, 2002.
2. Chelcea, A.; Chelcea, S. - „Din universul cunoasterii", Ed.Militara, Bucuresti, 1990.
3. Cioloca, Ion - „Procesul socializarii omului. Contributia mediului militar la socializarea omului", Revista trupelor de uscat nr.3/1991.
4. Dobrica, M. - „Serviciul militar o perspectiva sociologica", Orizonturi militare nr. 2 si nr. 3/1990.
5. Gherasim, C. - „Perceptia societatii civile asupra actului de selectie" în „Managementul resurselor umane în armate României", Bucuresti, editat de Directia Management Resurse Umane anul VII nr.14(19) /2004.
6. Gurescu, C. - „Istoricul orasului Braila", Ed. stiintifica, 1968, Bucuresti.
7. Iorga, N. - „Cei dintai ani în noua Braila româneasca - 1832-1866. Istorie si documente (pentru 100 de ani de la întemeierea orasului)", Bucuresti,1929.
8. Janowitz, M. - „Organizarea militara în societatile industriale", în „Armata si societatea", Bucuresti, Info - team,1998.
9. Lucaciu, C.; Teodorescu, A. - „Din istoria si traditiile lipovenilor", Bucuresti, 1998.
10. Spiridonescu, G. - „Cum privesc tinerii armata si serviciul militar" în „Spirit militar modern nr. 1/2003.
11. Tataru, F., Tataru, R. - „Sindromul soldatului devotat: comportamentul civic organizational" în „Revista de psihologie organizationala", Bucuresti, Ed. Polirom, vol. III - nr.1 si nr.2/2003.
*** Analele Brailei - Revista de cultura regionala, Anul I, nr. 1, ianuarie-februarie 1929.

 

* Locotenent comandor psiholog, S.M.F.N.
** Psiholog principal, C.M.Z. Braila