Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

“NU RENUNT CU NICI UN PRET LA HAINA MILITARA”
Cristina Cazacu*

 


Lucrarea descrie cazul unui barbat diagnosticat cu tulburare paranoida de personalitate (ICD-10)/tulburare de personalitate de model particular (cluster A) (DSM-IV), clasat inapt pentru serviciul militar. Este prezentat demersul terapeutic intreprins. Lucrarea se doreste a fi un semnal de alarma intrucat, in pofida celor aratate mai sus, subiectul nu a fost trecut in rezerva conform recomandarilor. Mai mult decat atat, este prezent la program si preocupat permanent si prin orice mijloace de descalificarea profesionala si personala a celor care, considera el, au complotat impotriva sa.


Pacientul este barbat in varsta de 33 de ani. Provine dintr-o familie organizata, absolvent de scoala profesionala si ulterior, liceu-seral. Efectueaza stagiul militar, dupa care se angajeaza ca militar profesionist. Participa la misiuni externe, dupa care este trecut in rezerva datorita unor situatii conflictuale si acte de heteroagresivitate care au avut loc in unitate.


Dupa, aproximativ, un an se angajeaza intr-o alta unitate militara, din alt oras ca militar profesionist. Urmeaza o scoala de subofiteri, iar dupa absolvire se intoarce in aceeasi unitate ca subofiter. Mai urmeaza un curs de perfectionare in domeniul educatiei fizice si sportului.


Relatiile cu familia sunt bune, in conditiile in care pacientul locuieste in alt oras si se vad destul de rar. Relatiile sociale sunt tensionate pe fondul unei tendinte permanente de supraevaluare si a tolerantei scazute la frustrare. Nu este casatorit si nu are nici o relatie stabila de lunga durata.
Diagnosticul final psihiatric conform ICD-10 este F60.0 (tulburare paranoida de personalitate), iar conform DSM-IV este tulburare de personalitate de model particular (cluster A). Este clasat inapt pentru serviciul militar.


Subiectul prezinta o atitudine constanta de supraestimare atunci cand se refera la capacitatile sale profesionale si personale. Se considera permanent, nedreptatit de cei din jur, care nu-i recunosc si nu-i apreciaza meritele. Este deosebit de exigent si intransigent cu subordonatii, prezenta fiind nevoia de recunoastere si pretuire sociala din partea superiorilor. Astfel, se nasc numeroase dificultati interrelationale si comportamente heteroagresive. Prezinta rigoare logica, argumentativitate si persuasiune, toate insotite de o atenta disimulare. Este foarte combativ si tenace atunci cand isi apara drepturile personale. Este usor iritabil, impulsiv, cu toleranta scazuta la frustrare, incitare si la nerecunoasterea meritelor personale. Este prezenta tendinta de heteroatribuire a cauzelor conflictuale.

Prezinta idei prevalente, delirante, de grandoare:
- a participat la misiuni secrete ca cercetas in arme nucleare, primind pasaport si identitate diferita;
- este preocupat de arme nucleare antiterorism (are numeroase inventii) si de psihologia militarului pe campul de lupta;
- prietena sa care lucreaza la S.R.I. nu-i cunoaste adevarata identitate si ocupatie;
- are numeroase relatii de colaborare cu diferite servicii secrete (unele necunoscute publicului larg) in domeniul armelor nucleare si luptei antiteroriste;
- colaboreaza cu un psiholog pentru a scrie o carte privind psihologia militarului care lucreaza cu arme chimice etc.

Initial, subiectul se prezinta singur la psihologul de unitate datorita nevoii de comunicare, de pretuire si recunoastere atat a meritelor profesionale si extraprofesionale cat si a calitatilor personale (psihologul fiind de sex feminin).


Ulterior, este trimis de catre comandantii sai directi datorita dificultatilor de relationare si comunicare atat cu subordonatii cat si cu unii superiori pe care ii desconsidera, ignorand ierarhia militara, cat si datorita heteroagresivitatii care se manifesta din ce in ce mai des si mai acut o data cu trecerea timpului.


In cadrul terapiei intreprinse s-au stabilit , initial, urmatoarele obiective:
- construirea unei relatii terapeutice de calitate avand in vedere dificultatile de comunicare prezentate, ideatia prevalenta si psihorigiditatea;
- renegocierea comportamentelor de rol in situatiile conflictuale in care a fost implicat in vederea imbunatatirii relatiilor interpersonale;
- consilierea persoanelor apropiate din grupul socio-profesional in vederea imbunatatirii climatului psiho-social din subuninate si a cresterii compliantei subiectului la terapie.
In urma internarii si administrarii tratamentului psihiatric s-a stabilit, ulterior, inca un obiectiv :
- managementul chimioterapiei avand in vedere cresterea compliantei subiectului la tratament.


Pentru atingerea obiectivelor propuse s-a incercat decentrarea pacientului de pe problema (in acest caz de pe ideile prevalente de grandoare si persecutie), identificare unor aspecte depatologizate, normale din sfera constiintei sale, prin propunerea si abordarea unor noi aspecte si teme de discutie si observatie.


Au fost prezentate frustrarile acumulate in urma relationarii interpersonale dificile ca pe niste dificultati obisnuite ale vietii de zi cu zi, ale caror solutii pot fi gasite cu rabdare si cu ajutorul terapiei. Intrucat a existat o vreme in trecut, cand se putea relationa fara efort cu cei din jurul lui, a fost invitat la reamintirea comportamentului trecut si la constientizarea si identificarea solutiilor valide pentru dificultatile prezentului.
S-a utilizat tehnica jocurilor de rol pentru a verbaliza ce a simtit si ce a gandit din perspectiva subordonatilor si a superiorilor sai. S-a incercat astfel, o renegociere a comportamentelor de rol proprii, adoptate in diferite relatii interpersonale.


S-a procedat la consilierea persoanelor din grupul socio-profesional apropiat prin descrierea problemei pacientului si a tipurilor de comportamente si reactii care pot apare din partea sa. Impreuna s-au stabilit modalitatile comportamentale cele mai potrivite de adoptat in situatia de fata de majoritatea persoanelor implicate in relatii directe si frecvente cu subiectul in vederea reducerii tensiunilor si a eficientizarii terapiei.
In cursul terapiei subiectul se prezinta in mod regulat la cabinet, adopta o atitudine colaborativa, dar se mentine psihorigiditatea initiala, sensibilitatea la critici, orgoliul excesiv. Este optimist, stima de sine este crescuta si apare disimularea in legatura cu comportamentele adoptate in relatiile cu ceilalti.


In urma spitalizarii se manifesta o neincredere generalizata si suspiciozitate exagerata. Se mentin rigoarea logica, argumentativitatea, disponibilitatile persuasive, combativitatea si tenacitatea atunci cand este vorba de propria persoana. Se inmultesc fanteziile de omnipotenta si grandoare asociate cu tendinta de autovalorizare si atitudinea autoreferentiala. Incearca, in permanenta, sa lase impresia unei schimbari a comportamentului sau devenit, declarativ, nonagresiv.


In timpul concediului medical se prezinta la terapie, adoptand rolul omului echilibrat in ciuda dezamagirii pe care i-au produs-o cei din jur prin lipsa de intelegere si tradare. In acest cadru, pozitia adoptata de subiect a fost folosita pentru a realiza un contract comportamental care sa stimuleze urmarea chimioterapiei si in perioadele dintre internari. S-a incercat constientizarea beneficiilor tratamentului psihiatric. Tratamentul prescris contine eglonyl, carbamazepina si diazepam.


In urma internarilor succesive, relatia terapeutica se deterioreaza. Apare hipersuspiciozitate, interpretativitate si atitudine revendicativa. Se mentine disimularea si inflatia eu-lui. Este foarte sensibil la rejectie si esec.
Declara ca a inceput o consiliere psihologica cu un pshiolog renumit, care lucreaza in cadrul unui serviciu secret. Incearca sa convinga ca se simte din ce in ce mai bine, iar consilierea este deosebit de eficienta. Constientizeaza ca a gresit, dar ca a invatat multe din greseli, iar acum de afla "deasupra tuturor", fiind apt sa se intoarca la program, in unitate.


Dupa un concediu medical se prezinta la program, ignorand si refuzand reinternarea. Este trimis la spital, iar testele psihologice efectuate aici (MMPI, PANSS, SCID) confirma tenditele paranoice, psihorigiditatea, hipersuspiciozitatea, interpretativitatea (se considera victima unei conspiratii puse la cale de comandantul unitatii), supraevaluarea eu-lui, ideile de grandoare si prejudiciu. Se mentine atitudinea ostila, impenetrabilitatea la contraargumentare, egocentrismul si adopta o pozitie de victima.


Daca in prima perioada, inaintea institutionalizarii pacientului, acesta accepta terapia si consilierea psihologica, ulterior relatia psiholog-pacient s-a deteriorat vizibil, astfel incat, dupa clasarea medicala subiectul evita contactul cu psihologul de unitate, afirmand ca "i s-a interzis sa vorbeasca cu acesta". Din pacate eficienta terapiei intreprinse s-a dovedit extrem de scazuta.


Incepe sa banuiasca ca va fi clasat medical, lucru pe care il considera abuziv, nedrept si nu-l intelege. Incepe etapa de elaborare secundara a unei tematici delirante. Ameninta cu datul in judecata pe toti examinatorii (psihologi si psihiatrii) si afirma : "Sunt dispus sa lupt prin orice mijloace pentru a ramane in aceasta haina militara". Lucru care se si intampla.


Subiectul contesta decizia primei comisii medicale " am dat examen la S.R.I. si l-am luat; de aia sunt inapt", "ma iau psihologii in Franta la Legiunea Straina". Este examinat si de Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militara, care sustine diagnosticul.


In prezent, desi este clasat inapt medical cu scoatere din evidenta, de aproximativ, un an si jumatate, subiectul este prezent la program, deoarece, din motive necunoscute, nu a aparut ordinul de trecere in rezerva.


In unitate continua delirul prezentat, sustinandu-si punctele de vedere, revendicarile si amenintarile. Nu este recomandat din punct de vedere psihologic pentru executarea serviciului interior si constituie o sursa permanenta de surprize si riscuri. Se ocupa cu trimiterea a numeroase e-mail-uri catre Ministrul Apararii Nationale, Directia Nationala Anticoruptie, etc. Aceste e-mail-uri le semneaza cu numele psihologului de unitate, urmarind descalificarea acestuia din punct de vedere profesional si personal, cat si desfiintarea prin acuze grave a tuturor persoanelor care considera ca au conspirat impotriva sa.



Anexa: declaratia subiectului.

 

 


 

* Locotenent psiholog, U.M. 01026 Bucuresti

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania