Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

MOTIVATIA DE STATUT A GRADATILOR PROFESIONISTI CA SUPORT AL METODELOR DE COMBATERE A FACTORILOR STRESORI ÎN ACTIVITATI LA PACE SI ÎN CONDITII DE CAMPANIE
Aurelian Musat*
Voichita Rusu**
Ileana Cincora**
*

 


Modalitatile de reflectare a realitatii în gândirea militarilor si reactiile ce pot apare în raport cu un aspect sau altul al manifestarii fata de factorii stresori intereseaza în mod direct pe comandantii din întreaga structura ierarhica – de la cei directi pâna la factorii de decizie din conducerea armatei.
În cadrul interviurilor cu militarii, a fost puternic scos în evidenta aspectul duratei contractului, componenta principala a carierei militare propriu-zise a gradatului profesionist, precum si dorinta ca activitatea si evolutia profesionala sa aiba la baza un statut si un ghid al carierei profesionale pentru aceasta categorie de personal militar.
Astfel se creaza premisele pentru ca în lupta de aparare militarii sa manifeste stapânire de sine, rezistenta morala, forta si echilibru emotional, fermitate iar în ofensiva sa se dea frâu liber elanului, impetuozitatii, încrederii în victorie, ca unic scop al luptei.



I. Aspecte ale motivatiei si stresului în gândirea tinerilor militari profesionisti


Am convenit în interventia din cadrul Psihomil 2 ca studiul motivatiei gradatilor profesionisti implica diagnosticarea cauzala a comportamentului în activitate, permite predictii cu privire la derularea viitoare a comportamentelor în munca si pe plan social, constituie baza de date pentru masuri de ameliorare a factorilor dinamizatori ai conduitei individuale si de grup, pentru marirea eficientei si cresterea satisfactiei persoanei în raport cu activitatea depusa.


Gândirea tinerilor militari proceseaza, asa cum constatasem, aspecte legate de statutul lor profesional care le influenteaza, practic, întreaga viata.


Comportamentele tinerilor au la baza întotdeauna o serie de mobiluri interne care impulsioneaza activitatea si o sustin energetic, motivatia reprezinta generic o forma specifica de reflectare a conditiilor în care individul s-a format si a raporturilor create între organism si mediu si este rezultatul acumularilor si acomodarilor functional-adaptative ale individului. si în motivatia militarilor profesionisti faptele si starile exprimate de termenii "dorinta", "nevoie", "aspiratie" - factori de ordin subiectiv - cuprind determinanti ai activitatii umane si explicatii pentru procesele care stau la baza actiunii individului care nu pot fi atribuite proceselor perceptive sau obisnuintelor si se constituie din totalitatea mobilurilor interne, înnascute sau dobândite, constientizate sau nu, simple trebuinte fiziologice sau idealuri abstracte, care îndeamna la actiune si elibereaza energie psihica necesara realizarii actelor comportamentale.


Solicitarile transpuse pe plan mental în reflexii asupra vietii si locului în lume ale subiectului îl determina sa constate tot mai mult ca durata si calitatea vietii sunt influentate de incidenta bolilor, de munca, locuinta si locuire, hrana, petrecerea timpului liber - timp extraprofesional, de alte elemente stresante legate de aspectele globale ale vietii.


Modalitatile de reflectare a realitatii în gândirea militarilor si manifestarile ce pot apare în raport cu un aspect sau altul al reactivitatii la factorii stresori intereseaza în mod direct pe comandantii din întreaga structura ierarhica – de la cei directi pâna la factorii de decizie din conducerea armatei.
Pe de alta parte, în activitatile umane se pot cuantifica atât reusite cât si factori ai nereusitei actiunilor. Presiunea este cu atât mai mare cu cât din ce în ce mai multi oameni constientizeaza directia proceselor si fac eforturi de schimbare a activitatilor si alte mutatii comportamentale de adaptare iar adaptarea comporta modificari generale sau particulare ale organismului care-l fac pe om mai apt pentru existenta în conditiile de mediu, însa îl si încarca psihic si psihofiziologic.


Rezultatele activitatilor depind de genul si forta motivelor care-i determina pe oameni sa actioneze. Motivatia si aptitudinile sunt cele mai importante variabile ale psihicului uman care conduc la randamente superioare în activitate.


Ceea ce este important în întelegerea motivatiei unei persoane nu rezulta din cunoasterea unui motiv sau altul care i-a determinat o actiune, nici din juxtapunerea diferitelor motive, ci din inertia acestora din care rezulta structura de ansamblu a motivatiei sale. Numai aceasta structura ierarhizata a motivelor permite emiterea unor judecati apreciative asupra unei personalitati, în cazul nostru, întelegerea directiei majore de actiune în momente sau etape diferite din dezvoltarea militarilor profesionisti.


În cadrul interviurilor, a fost puternic scos în evidenta aspectul duratei contractului, componenta principala a carierei militare propriu-zise a gradatului profesionist; tinerii doresc sa se realizeze contracte pe perioade mai mari de un an, care le-ar asigura cel putin posibilitatea unor împrumuturi la banci, o mai mare siguranta a postului, un nivel mai bun al autoaprecierii si chiar al aprecierii de catre grupurile de contact. Ar fi nivelul minim de la care ar putea aprecia ca au un statut, pâna la legalizarea unui ghid al carierei profesionale a acestei categorii de personal militar.


De regula biologicul, fiziologicul, instinctualul sunt sublimate în conceptia despre sine si viata a subiectilor în elemente cognitive, afective si volitionale care ne pot arata directia si sensul unor actiuni viitoare catre scop, ceea ce am si urmarit prin studiu. Principalii factori motivationali care determina din interior conduita sunt: trebuintele, motivele, convingerile, interesele, aspiratiile si idealurile.


Trebuintele sunt componente ale motivatiei ce se refera la nevoile absolut indispensabile mentinerii si dezvoltarii vietii si care determina omul sa actioneze pentru a si le satisface. Ele sunt legate de toate laturile vietii omului, de tot ce priveste existenta sa ca organism viu, ca fiinta constienta si sociala. Exista urmatoarele tipuri de trebuinte: organice sau naturale (de hrana, de somn, de respiratie); materiale specific umane (de locuinta, igiena corporala) si culturale sau spirituale (de comunicare, de cunoastere, de apreciere sociala). Trebuinta apare totdeauna ca o stare de necesitate. Activata, ea creeaza o stare de tensiune si încordare, mareste gradul de activitate a organismului, ne face disponibili pentru actiune, situatie în care se mentine pâna la satisfacerea nevoii. Trebuintele au în genere un caracter ciclic.


Este foarte important ca liderul, comandantul, sa cunoasca trebuintele oamenilor sai, sa tina seama de starile de tensiune sau de echilibru, care apar în urma unor privatiuni sau suprasolicitari si sa actioneze în consecinta. Trebuinta poate fi înteleasa ca o necesitate sau cerinta intensa care declanseaza orice tip de comportament si îl orienteaza spre obiectul apt sa o satisfaca.


Din punct de vedere practic, direct legat de nevoia conducerii grupurilor umane, în speta în institutia militara al carei specific, pentru fiecare structura, este comanda unica, vizam cresterea rezultatelor fiecarei structuri prin integrarea rapida în posturi, functii si/sau responsabilitati; ne bazam pe ideea ca o persoana motivata strabate mai rapid si eficient etapele adaptarii si integrarii.


Impulsionat de interese omul poate înlatura mari obstacole si este capabil de mari performante.
Atunci când devin stabile si persistente interesele devin trasaturi de personalitate. În activitatea de învatare sau de pregatire/instruire, interesul se manifesta printr-o reala sete de cunoastere, de a sti si de a putea face totul în legatura cu respectiva activitate.


Un comandant cu experienta stie ca daca elementele, modulele si conditiile pregatirii sunt interesante pentru subordonat, acesta va executa sarcinile din placere, cunostintele de specialitate vor fi temeinic însusite, atentia îi va fi treaza, gândirea productiva, iar activitatea nu va mai apare ca fiind impusa, efectuata "din obligatie" si necesarmente nu mai este nevoie de îndemnuri sau constrângeri. Dimpotriva, persoana îl va cauta pe comandant sau sef, solicitându-i noi informatii sau sprijinul pentru rezolvarea unor probleme legate de activitate.


Lipsa intereselor, inconsistenta sau instabilitatea acestora constituie defecte ale omului, care nu-i permit reusita în nici un domeniu de activitate. Contrare interesului sunt nonangajarea, respingerea, indiferenta sau aversiunea. De regula, interesele, în special cele de ordin profesional dobândesc caracter de consistenta si stabilitate între 20 si 25 de ani, adica tocmai vârsta la care intra în cariera viitorii gradati profesionisti. Activitatile care necesita îndrazneala, aptitudini, rezistenta fizica sau psihica la efort sunt cele mai susceptibile la modificarea sau schimbarea intereselor.


Interesele stabile se transforma în motive ale activitatii.


Convingerile sunt stari psihice de încredere absoluta în adevarul unei idei sau necesitatea unei actiuni. Prin convingere se realizeaza o adeziune totala a individului la o anumita idee sau la un anumit sistem de idei, pentru a caror aparare si promovare individul se angajeaza deschis în actiune cu toata energia fiintei sale, împletind armonic si unitar informatii cognitive cu trairi afective puternice, însotite de atitudini volitive ale individului în raport cu realitatile de care s-a convins.
Convingerile determina trairi, atitudini, comportari, calauzesc pe om în viata, întaresc încrederea în fortele proprii, dau trairea morala de a înfrunta orice greutati. Ele se manifesta cu pregnanta în împrejurari dificile, critice, de conflict valoric asa ca cel din actualele fronturi de combatere a terorismului structurat. Daca sunt foarte puternice, convingerile pot actiona si împotriva instinctului de conservare. În acest mod se explica si actele de eroism, de jertfa. Numai tinând seama de toate microvariabilele care formeaza motivatia comportamentelor profesionale putem influenta factorul uman pentru a deveni principala sursa a cresterii performantelor în instruirea si actiunea militara, de la învatare la riposta armata.
Pe planul comenzii vrem sa stimulam, prin prezentele argumente si prin cele ce vor rezulta din extinderea cercetarii, acele demersuri necesare pentru finalizarea cadrului legal de statutare ferma a categoriei de personal formate de tinerii militari-gradati profesionisti, ca structura de baza a armatei, motivatia puternica fiind si fundament al combaterii stresului în lupta armata.

II. Stresul si manifestarea sa în grupul de militari


O definitie utila este nascuta din relatia cauza - efect. Biologic, stresul este ceea ce poate produce schimbari sau dereglari în organism, ca "raspuns al organismelor vii la solicitarea de orice natura" (Hans Selye, 1974). În cazul tinerilor studiati de noi, stresul apare din cauza unor insatisfactii: în cariera (imposibilitatea avansarii, conflicte cu sefii, colegii, subordonatii, cerinte insuficient întelese – respectiv insuficient explicate, obiective si sarcini neclare, discrepante între aspiratie si expectatie, management în general defectuos, rutina, supra sau - mai grav - subsolicitare, fixarea nerealista a termenelor de executie a sarcinilor), în viata personala (cerintele familiei intra în conflict cu cerintele sarcinilor de lucru: programul orar, lipsa timpului liber, conditii locative si familiale, bugetul familiei, somn insuficient, comunicare deficitara, cea din urma nu neaparat ca rezultanta a muncii cât mai degraba ca efect la locul de munca precum si în familie al nivelului redus de pregatire, cultura si preocupari pentru evolutia intelectuala). În viata persoanelor au avut loc evenimente (sau apar gânduri în legatura cu evenimente care s-ar putea produce) cu efect stresor de diferite intensitati, cota exacta a acestor niveluri fiind obiectul altor studii: decesul parintilor si al altor rude, divortul, conditiile de realizare a unei casatorii – respectiv locuinta viitorului cuplu si cheltuieli de nunta etc., situatia financiara a familiei de origine dupa plecarea tânarului, stabilitatea versus schimbarea/pierderea locului de munca, modificari în atributii cu schimbarea responsabilitatilor etc. Iata doar câteva aspecte care pot fi cauze ale starii de stres, ce poate fi sintetizata ca teama/temeri induse persoanei ca entitate bio-psiho-sociala în legatura cu posibilitatea/posibilitatile de a pierde starea de echilibru (homeostazie) sau de normalitate sociala. Hans Selye, ca pionier al studiilor despre stres, considera stresul drept raspuns atipic al organismelor la solicitari. J. W. Mason arata ca factorii de stres mobilizeaza sistemul fiziologic al reactiilor emotionale, în situatii de pericol sau chiar de insatisfactie.


Pâna la urma constatam ca factorii de stres nu trebuie neaparat sa fie de tip negativ ("distres)", ci orice element care implica organismul în procese de schimbare/adaptare. Stresul este ceva natural, face parte din sistemele de reglaj, pâna la a-l fi îndemnat pe H. Selye sa spuna ca "starea lipsita de stres se numeste moarte". Ceea ce ne intereseaza pe noi este controlul individual si institutional al factorilor, nivelurilor acestora si al reactiilor de o maniera care sa sporeasca eficienta actinii militarilor concomitent cu protectia echilibrului psiho-neuro-fiziologic si social. Aceasta întrucât conservarea sanatatii cere ca nimic sa nu se abata prea mult de la starea obisnuita, contrariul fiind îmbolnavirea si chiar moartea.
Etapele stresului (dupa Selye) sunt:
- reactia de alarma, ca prim raspuns al organismului; este o "mobilizare generala" a apararii organismului si, în faza acuta, rezistenta generala a organismului scade sub nivelul mediu;
- stadiul de rezistenta; imediat ce organismul s-a adaptat, în stadiul de rezistenta, capacitatea de rezistenta a organismului creste peste cea medie;
- stadiul de epuizare; expunerea îndelungata la efectele unui agent nociv implica pierderea adaptarii obtinute. În cel de al treilea stadiu, simptomele seamana cu elementele descriptoare ale stadiului de alarma, rezistenta este mai mica decât în medie.

III. Stresul în lupta armata; statutul profesional si managementul resursei umane ca metode antistres


Recapitulam principalele clasificari ale situatiilor stresante: numarul mare al solicitarilor ce poate implica degradarea performantelor (imobilizare?); conjuncturi percepute ca potential periculoase; restrângerea libertatilor individuale (sentimentul de izolare); bariere fizice, fiziologice si psihice în calea actiunilor individului prin care se instaleaza frustrarea; presiunea grupului social sau a împrejurarilor de fapte, evenimente sociale care inoculeaza teama si/sau doar teama de esec.


Prin cele amintite se poate crea o situatie modificata sau inedita care cantoneaza actiunile individului în repertoriul sau banal, daca nu s-a lucrat la pregatirea sa speciala si prin amenintari asupra stabilitatii, echilibrului, chiar asupra integritatii, acesta este blocat, nemaiputând actiona adecvat, nu poate anticipa si nu poate da raspunsuri atipice unor presiuni atipice.


Daca elementele stresante ale vietii la pace sunt simplu combatute prin însesi mecanismele psihofiziologice si contactele sociale obisnuite, la campanie apar complicatii fie datorita sub/suprastimularii (Coffer si Appley), fie prin durata, aspectul inedit si tipul factorilor de stres (E.Gulian), fie chiar prin duritatea agentilor de stres, precum conditiile de mediu, obstacole fizice, leziuni, traumatisme, solicitari speciale – imponderabilitate, acceleratie mare, atmosfera hipo/hiperbarica, modificari ale compozitiei aerului pâna la a fi infestat cu gaze de lupta, variatii mari de temperatura, oboseala si oboseala cronica, dureri fizice, foame, sete, radiatii, zgomote, vibratii, tulburari ale ritmului biologic si echilibrului endocrin (Weybrew).


Pe de alta parte, trairile psihice ale militarilor în conflictele armate contemporane, caracterizate de actiuni atipice si asimetrice, posibile prin oferta tehnologica fara precedent si la îndemâna organizatiilor cu mari disponibilitati financiare dar si intentii teroriste, sunt caracterizate de risc, neprevazut, influentare ideologica si persuasiune psihologica. R. Wiliams si B. Smith, în deja celebra lucrare "Soldatul american", restrâng toate posibilele presiuni si riscuri la 12 caracteristici: pericol asupra vietii, integritatii si sanatatii; hrana, apa, îmbracaminte insuficiente sau inadecvate; activitati pe termen lung; somn insuficient; absenta relatiilor sexuale; lipsa încrederii si simpatiei; pierderea camarazilor si observarea ranitilor si mortilor, restrângerea posibilitatilor de deplasare; incapacitatea si limitarea posibilitatilor de orientare; conflicte interioare între simtul datoriei si integritatea personala, impunerea unor norme ale colectivitatii si imperativele luptei; lipsa vietii private si constrângerea imediata si permanenta la viata în colectiv; sentimentul insinuat treptat ca omul nu valoreaza nimic, fiind doar mijloc sau unealta.


Acestea sunt conditiile în care militarul duce dubla lupta: cu adversarul si cu sine.
Întrucât participarea combatantului la actiunile de lupta din razboiul modern este directa si totala, pregatirea psihica pentru lupta trebuie nu numai sa-l faca apt de o astfel de interventie, dar sa fie solid garantata de elemente legale, de logistica, de spirit de echipa si altele asemenea care sa faca expectatia egala cu aspiratia la reciprocitate a luptatorului dispus de implicare în situatia de lupta si risc pâna la jertfa.


Este interesant ca militarii intervievati cu ocazia selectiei pentru pregatirea detasamentelor destinate misiunilor în strainatate aproape ca fac un semn de egal între exigentele lor fata de institutia militara când îi angreneaza în activitatile de la pace si cele exprimate pentru situatiile din misiuni: recunoasterea militarilor angajati pentru performantele lor, profesionale în special; asigurarea oportunitatilor de dezvoltare a carierei; crearea unei "culturi" organizationale care valorizeaza gradatul profesionist; actiuni manageriale care se încadreaza în valorile recunoscute de militari, respectiv de tipul « ni se cere, dar ni se si da » sau « ne asumam riscuri dar cineva stie si are grija de noi ». Pe scurt, militarii doresc un statut profesional ferm si un ghid al carierei profesionale care sa le asigure o evolutie de mai lunga durata, inclusiv cu drept de pensionare militara.


Altfel, este recunoscuta valoarea pregatirii pentru misiuni, considerata necesara si pentru militarii care nu urmeaza a pleca imediat dar care trebuie sa fie din timp pregatiti pentru ca decizia de integrare în actiuni, latenta dintre necesitatea interventiei si riposta sa fie mult redusa.


Gradatii profesionisti considera actualele etape si metode de pregatire ca fiind bune, cu necesitatea insistentei pe calitati psihice (gândire supla, operativa, inventivitate, creativitate), motivational-afective si psihosociale (patriotism "operativ" – sloganuri, prietenie – camaraderie, colectivism, spirit de întrajutorare reciproca) si de dezvoltare a vointei (dârzenie, curaj, independenta, disciplina, hotarâre, consecventa); toate cele enumerate, însa, absolut toate, sunt subsumate nevoii de statut profesinal clar, ca dovada a recunoasterii valorii personale si de grup a militarilor si ca element de garantie din partea institutiei militare pentru întreaga lor viata.


Astfel se creaza premisele pentru ca în lupta de aparare militarii sa manifeste stapânire de sine, rezistenta morala, forta si echilibru emotional, fermitate iar în ofensiva sa se dea frâu liber elanului, impetuozitatii, încrederii în victorie, ca unic scop al luptei.

 


 

 

* Psiholog principal, Sectia de Psihologie

** Psiholog, C.M.J. Bistrita Nasaud
*** Psiholog, C.M.Z. Cluj

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania