REZUMAT

Lucrarea îsi propune sa abordeze tema militarului profesionist din perspectiva viitorului acestei profesii, reprezentat prin prisma aspiratiilor la acest statut. Scopul cercetarii a fost acela de a studia gradul de interes pentru profesia militara, precum si masura în care potentiala baza de selectie a militarilor angajati corespunde criteriilor de admitere în sistem.

Aspirantii la profesia de m.a.c. au fost selectati din rândul tinerilor prezenti la recrutare cu studii corespunzatoare (liceale) si care si-au exprimat interesul pentru aceasta cariera. În urma selectiei primare li s-a administrat un chestionar de atitudine, cu scopul de a se evalua intensitatea interesului manifestat, elementele ce stau la baza motivatiei lor, precum si anumite aspecte sociale relevante (conditii de viata, nivel de studii în familie etc).

Evaluarea psihologica a tinerilor din esantion s-a realizat pe baza rezultatelor la testele de recrutare. În functie de scorurile obtinute la testul de inteligenta, respectiv la scalele testului de personalitate, au fost calculati indicatori statistici de pozitie, utili pentru aprecierea indivizilor în raport cu cerintele functiei la care se aspira.

CUVINTE CHEIE: Militar profesionist, aspirant, recrutare


1. Date generale

Categoria militarilor profesionisti reprezinta în acest moment o componenta substantiala a armatei României, atât sub raport numeric, cât si din punctul de vedere al importantei activitatii pe care o desfasoara. Din perspectiva aderarii tarii noastre la NATO si la Uniunea Europeana, importanta militarului angajat va creste progresiv în special datorita profesionalizarii treptate a armatei si renuntarii la serviciul militar obligatoriu, preconizata a se finaliza în anul 2007. Având în vedere misiunile deosebite în care sunt implicati militarii angajati, atât în tara, cât si în afara ei si calitatile necesare îndeplinirii lor, selectia riguroasa a acestora la intrarea în sistemul militar devine un obiectiv prioritar. Selectia psihologica constituie un filtru cu valoare predictiva ridicata asupra performantelor ulterioare, si se realizeaza în prezent în centrele militare pe baza unei metodologii unice elaborate de Sectia de Psihologie. Evaluarea are în vedere: rezultatele la testele psihometrice de nivel mental, precum si de personalitate, la care se adauga observatia, anamneza, consultarea unor documente (foaia matricola, fisa de evidenta a militarului, rezultatele la testele de recrutare si încorporare).

Avizul obtinut în urma examinarii psihologice la angajarea cu contract poate fi: ADMIS sau RESPINS, si are caracter eliminatoriu. Avizul final respins poate rezulta din obtinerea unui aviz partial respins la oricare din criteriile:
A - aptitudini intelectuale generale;
B - trasaturile structurii de personalitate si motivatia pentru armata;
C - performantele psihoprofesionale obtinute ca militar în termen;
- grupul psihologic la recrutare si încorporare;
D - evolutia / istoria personala; foaia matricola.
Date fiind conditiile necesare pentru intrarea în armata, dar si perspectiva înlocuirii militarului în termen cu militarul profesionist, prezentul studiu îsi propune sa investigheze câteva aspecte psihologice ale aspirantului la profesia militara, întrucât aceasta clasa va constitui o posibila baza de selectie în viitor.
Obiectivele cercetarii au fost urmatoarele:
- evaluarea gradului de interes general pe care îl prezinta profesia de militar angajat în rândul tinerilor recruti (esantionul primar);
- evaluarea motivatiei pentru profesie (intensitatea acesteia si elementele motivante);
- stabilirea caracteristicilor sociale ale aspirantilor (mediul de provenienta; conditii de viata, nivelul de educatie în familie), stiut fiind impactul deosebit al mediului asupra formarii individului;
- evidentierea profilului psihologic al aspirantului pornind de la testele psihometrice de recrutare; aprecierea compatibilitatii dintre calitatile aspirantilor si cerintele actuale de intrare în sistem.

Ipotezele de lucru ale cercetarii au fost urmatoarele:
1. Interesul general pentru profesia de militar angajat este redus (limitat).
2. Motivatia principala a tinerilor care opteaza pentru acest statut este determinata de avantajele materiale posibile.
3. Aspirantul reprezinta prototipul individului mediu, atât sub raport social (grad de instruire, conditii de viata etc) cât si din punctul de vedere al însusirilor psihice (aptitudini intelectuale, structura de personalitate).
Esantionul primar a cuprins un lot de 776 de tineri prezenti la recrutare în martie 2005, cu vârsta de aproximativ 19 ani, elevi în ultimul an de liceu. Singurele criterii de selectie au fost prezenta la recrutare si studiile - element foarte important, întrucât constituie un criteriu pentru admiterea în sistem.
Esantionul secundar - cel care face efectiv obiectul cercetarii- a cuprins un numar de 62 tineri, care si-au exprimat interesul pentru a deveni militari profesionisti. Acest esantion a fost obtinut în urma unui proces de selectie primara, prin care tinerilor din esantionul primar li s-a adresat urmatoarea formulare:
" Peste putin timp veti absolvi scoala pe care o urmati. Cu siguranta v-ati gândit la ceea ce veti face ulterior: unii veti urma o facultate, altii veti cauta un loc de munca. Ma adresez, în special acelora care vor fi în curând în cautarea unui loc de munca. As dori sa va întreb daca v- ati gândit pâna acum sau va doriti sa deveniti, la un moment dat, militar profesionist. As vrea sa stiu cine dintre dumneavoastra s-a gândit la aceasta optiune profesionala? "
Tinerilor din esantionul secundar li s-a administrat în plus fata de probele psihologice de recrutare un chestionar de opinie (vezi anexa nr. 1) Prin acesta s-a urmarit obtinerea unor date suplimentare de ordin social si motivational.
Testele psihometrice de recrutare au fost interpretate conform metodologiei de examinare, obtinându-se apoi prin metode statistice, indicatori psihologici ai esantionului studiat.

Mentionam 2 aspecte metodologice ale cercetarii:
1. Chestionarea verbala si apoi în scris asupra problematicii studiate a urmat dupa examenul psihologic propriu- zis, pentru a nu influenta rezultatele acestuia (exemplu tendinta de a se pune într-o lumina favorabila, sau de a ascunde anumite antecedente).
2. Chestionarul a fost astfel construit încât sa poata oferi anonimatul acelor tineri care nu vor sa-si dezvaluie identitatea, în instructiunile acestuia aparând sintagma "completarea datelor dumneavoastra personale este optionala ", pentru a stimula odata în plus sinceritatea indivizilor si pentru a le da libertatea de a alege.
Cu riscul de a nu fi incluse în studii datele psihologice ale anonimilor, chestionarul a fost administrat sub aceasta forma, constându-se în final ca doar 1 subiect din cei 62 a refuzat sa-si mentioneze numele.

2. Aspecte motivationale

Interesul pentru profesia de militar angajat este prezent la un numar de 62 tineri din cei 776 din esantionul primar, ceea ce reprezinta aproximativ 8% din total.

Masurarea intensitatii acestui interes s-a facut printr-o întrebare introductiva din chestionar formulata astfel încât sa stimuleze participarea individului - o întrebare de tip ipotetic, menita sa determine intrarea subiectului în situatie:

"Daca mâine ati fi în cautarea unui loc de munca, în ce masura ati opta pentru a deveni militar angajat"?

Subiectul are la dispozitie 5 variante de raspuns, dupa metoda scalarii, astfel:
1. în foarte mare masura;
2. în mare masura;
3. într-o masura medie (potrivita);
4. în mica masura;
5. deloc / nu stiu.

Variantele 1 si 2 întrunesc câte 40% din raspunsuri, iar varianta 3 - 20%, pentru varianta 4 si 5 nu s-a optat. Se observa ca subiectii chestionati au un interes ridicat pentru aceasta optiune profesionala, fapt explicat de altfel de prezenta lor în esantionul secundar; astfel 80% ar opta în mare si foarte mare masura pentru a deveni militar angajat.

Întrucât motivatia indivizilor în alegerea profesiei este strâns legata de avantajele pe care le ofera aceasta, am elaborat o lista de 7 "criterii importante în alegerea profesiei"; subiectilor li s-a cerut sa acorde note de la 1 la 7 fiecarui criteriu în functie de valoarea pe care o apreciaza, astfel: nota 1 (sau primul loc în ordinea importantei) - se acorda pentru criteriul considerat a fi cel mai important, etc., nota 7 - pentru cel mai putin important (utilizându-se tehnica rangarii).

În urma analizarii rezultatelor se observa urmatoarea ordonare a criteriilor în functie de importanta:
1. statut social / importanta muncii;
2. avantaje materiale (salariul);
3. posibilitatea de a participa la misiuni (delegatii) în tara si în afara ei
4. stabilitate sociala / financiara;
5. posibilitatea de a desfasura o activitate interesanta;
6. spiritul de aventura, de cautare a noului;
7. alte criterii.

Se observa astfel ca cele mai importante criterii alese sunt statutul social/importanta muncii si avantajele materiale (salariul). Posibilitatea de a participa la misiuni în tara si în strainatate reprezinta un alt criteriu important, ocupând locul 3 în ierarhie, urmat de stabilitate sociala (locul 4).

Criterii mai putin importante în opinia aspirantilor, sunt reprezentate de posibilitatea de a desfasura o activitate interesanta, sau spiritul de aventura (locul 5, respectiv 6).

Cele mai putin importante criterii sunt cele neprecizate în chestionar ("alte criterii"), aici subiectul având posibilitatea de a completa lista cu alte criterii, care I se par importante. Printre acestea subiectii au amintit: conditii bune de munca; dorinta de a fi respectat; patriotism; siguranta; posibilitatea de a ajuta alti oameni; lipsa de ocupatie.

3. Aspecte sociale

Factorii sociali influenteaza în mod decisiv formarea individului, mai mult decât atât individul chiar format nu poate fi evaluat corect din punct de vedere psihologic fara a se tine cont de mediul din care provine. Dintre aspectele sociale importante au fost evaluate: conditiile de viata, pregatirea educationala si profesionala a parintilor, mediul de provenienta - urban sau rural.
Pentru autoaprecierea conditiilor de viata, subiectii au avut la dispozitie o scala cu 5 grade, de la conditii foarte slabe, pâna la foarte bune. Marea majoritate a subiectilor si-au evaluat nivelul conditiilor de viata ca fiind mediu (44%), respectiv bun (40%). Doar 9, 5% apreciaza ca ar avea conditii foarte bune de viata, si doar 6, 5% conditii slabe; pentru varianta "foarte slabe" nu opteaza nici un aspirant.
Subiectii provin din mediul urban în proportie de 60%, respectiv din cel rural 40%.
Parintii subiectilor prezinta un nivel de instruire mediu, asa cum reiese si din prezentarea grafica de mai jos.

4. Trasaturi psihologice:

Nivelul intelectual a fost masurat cu ajutorul a 2 variante ale testului Raven care se aplica cu ocazia recrutarii, iar structura de personalitate a fost apreciata cu ajutorul chestionarului EPQ.
Indicatorii de pozitie calculati au fost media, mediana si modul; acestia sunt utilizati pentru a analiza tendinta centrala de grupare a valorilor variabilelor aleatorii. În tabelul alaturat prezentam indicatorii calculati pentru rezultatele la testul de inteligenta (tabelul nr. 1).

Tabelul nr. 1

Coeficientul de variatie calculat pentru factorul inteligenta este de 15, 93%, semnificatia acestuia fiind aceea ca populatia studiata este omogena, media fiind reprezentativa în acest caz (întrucât V< 35%). Gradul de dispersie este de 52, 5, iar abaterea standard de 7, 25.
Se observa asadar ca pentru factorul inteligenta valorile indicatorilor de pozitie sunt apropiate, ceea ce sugereaza o distributie normala. Individul tipic (reprezentat de valoarea modala) se situeaza la nivelul de 45 puncte la testul Raven.
Comparând aceste rezultate cu cele obtinute pe populatia României, subiectilor la recrutare sintetizate în "Metodologia de determinare a QI" elaborata de C. M. S. A. P. observam urmatoarele date conform tabelului nr. 2.

Tabelul nr. 2
 

Abaterea standard 12, 293 7, 25
Esantionul studiat prezinta valori medii ale nivelului de inteligenta mai mari decât cele din esantionul national.
Conform transformarii notelor brute în QI, pe baza metodologiei amintite, individul mediu, tipic pentru esantionul studiat dispune de un QI = 110 (observam ca valoarea modala adica valoarea care apare de cele mai multe ori este identica cu cea a esantionului national).
Pe baza chestionarului EPQ s-au determinat câteva caracteristici de personalitate ale esantionului, valorile apropiate ale mediei, medianei si modulului sugerând o distributie a acestora aproape normala (tabelul nr. 3)

Tabelul nr. 3
 

Individul tipic prezinta urmatoarele trasaturi de personalitate:
- orientat spre exterior; extravert;
- atitudine deschisa, sincera;
- echilibru psihic, fara accentuari în structura de personalitate (la scalele P, N si C).
Reprezentarea grafica a acestui profil de personalitate poate fi observata în figura nr. 2.

Figura nr. 2

Grupul psihologic pe care l-ar obtine la recrutare individul tipic ar fi 0 - adica repartizarea cea mai buna atât din punct de vedere al inteligentei, cât si al structurii de personalitate. Desigur nu toti aspirantii apartin modelului prezentat dar majoritatea se înscriu în acest tipar. Astfel, repartitia subiectilor pe grupuri psihologice la recrutare se prezinta procentual în urmatorul mod:
Grup 0 = 79% (48); Grup 1 = 18% (17); Grup 2 = 3% (2)
Din punct de vedere al nivelului mental repartitia este:
Grup 0 = 69% (42); Grup 1 = 28% (17); Grup 2 = 3% (2)
De mentionat este faptul ca indivizii apartinând grupului 2 pe nivel mental sunt respinsi la un eventual examen pentru angajare ca militar profesionist.
Evaluarea rezultatelor la testul EPQ, conduce spre urmatoarea repartitie valorica:
Grup 0 = 52, 5% (32); Grup 1 = 42, 5% (26); Grup 2 = 5% (3)
Un alt criteriu în evaluarea psihologica la recrutare este reprezentat de antecedentele personale ale individului, concretizate în raspunsurile la 10 întrebari semnificative.
Procentual - 85% din aspiranti nu au sau nu declara nici un antecedent, iar 3% au antecedente nesemnificative (de grup 0). Antecedente semnificative prezinta 12% din subiecti(7) dintre acestia doar 1 subiect prezinta antecedente apreciate cu grupul 2, adica considerat cu semnificatie mai deosebita.
Dintre antecedente semnificative consemnam: repetentie, fuga de acasa, idei suicidare, acte autoagresive, TCC, casa de copii. Aceste antecedente nu exclud în mod automat individul de la o eventuala selectie de angajare, dar trebuie luate în calcul si privite cu rezerva, ele putând constitui elemente ale unor posibile evolutii dizarmonice.
Sintetizând, putem afirma faptul ca daca aspirantii s-ar prezenta la un examen de selectie, situatia lor ar fi urmatoarea:
- 2 respinsi pe nivel mental recrutare (3%)
- 7 subiecti posibili respinsi pe structura de personalitate / antecedente personale (11, 5%)
- 52 subiecti (85, 5%), posibil de admis în sistem, în functie desigur de rezultatele la testul de angajare, si de asemenea de celelalte criterii de admitere.

5. Consideratii finale

Prima ipoteza de lucru formulata, privind interesul redus al tinerilor pentru profesia militara, a avut la baza observatiile personale facute cu ocazia unor examene de angajare. Am constatat, cu surprindere, numarul mic de tineri înscrisi pentru angajare la fiecare examen de acest fel din ultimii 2 ani. Baza de selectie fiind redusa, criteriile în general stricte, inclusiv cele psihologice, au condus, uneori chiar spre un rezultat negativ pentru toti candidatii înscrisi.

Din punct de vedere psihologic motivele avizului respins au fost urmatoarele:
- ineficienta intelectuala (80% din cazuri);
- accentuari în structura de personalitate (11%)
- elemente de dizarmonie în evolutia si istoria personala: repetentii, exmatriculari, note scazute la purtare în mod repetat peste 70% din candidati; amenzi penale.

Mentionam faptul ca, ineficienta intelectuala constatata la angajare, nu a fost, de regula observata la testele de recrutare, astfel în urma aplicarii testului Raven, rezultatele se situeaza în medie la valoarea de 45 puncte (adica un QI mediu de 110). Am apreciat asadar, rezultatul la angajare ca fiind o ineficienta intelectuala, si nu un retard psihic.

Pe baza acestei observatii empirice, consideram, candidatul cu sanse de a fi admis la probele de inteligenta, ca fiind acela care obtine peste 45 puncte la testul Raven; iar candidatul care nu întâmpina dificultati la acest criteriu, fiind cel care obtine cel putin 50 puncte la testul Raven.

Se observa, totodata, faptul ca tinerii cu accentuari în structura de personalitate, sunt în cele mai frecvente cazuri, aceia care prezinta si un randament intelectual redus, acesta poate de altfel constitui o sursa a dificultatilor de adaptare sociala a individului.

Am considerat, asadar, ca nu exista un interes major în alegerea acestei profesii - o posibila explicatie ar fi aceea ca nu este suficient de bine promovata - iar atunci când interesul se manifesta, candidatii respectivi nu întrunesc criteriile pentru a fi admisi, în proportie de 55%.

În urma studiului efectuat, se observa un interes pentru profesia de militar angajat de aproximativ 8% din tinerii compatibili din punct de vedere al studiilor. Aprecierea dihotomica a acestui procent în termeni de mare sau mic este dificil de realizat. Astfel, raportat la numarul mare de profesii pe care tinerii si le pot alege procentul de 8% poate parea mare, cu atât mai mult cu cât aceasta profesie nu este suficient de cunoscuta. Daca ne gândim, însa la statutul pe care îl au acesti tineri de posibili candidati si nu de candidati, la gradul mare de incertitudini pe care îl prezinta alegerea profesiei (un individ poate sa fie interesat de 2, 3 sau mai multe profesii; în final o va alege, probabil pe cea mai atractiva) dar si la faptul ca, aceste manifestari pozitive sunt doar aspiratii pe care individul le poate atinge sau nu; procentul trebuie privit cu rezerva si considerat totusi limitat.

"Aspiratia este o dorinta care vizeaza un model a carui realizare constituie un progres, o dezvoltare într-o anume directie … Nivelul unei aspiratii si cu atât mai mult nivelul eului sunt o trasatura destul de stabila, dupa o anumita vârsta (adolescenta), devenind o dimensiune caracteristica a persoanei si având o mare influenta în directionarea eforturilor, în progresul ei" afirma A. Cosmovici (1996). Desigur aspiratia de a deveni militar profesionist pentru un tânar de 19 ani poate fi considerata un progres în devenirea lui, de asemeni caracterul relativ stabil al aspiratiei este un element pozitiv ce trebuie avut în vedere.
Aspiratia spre o anumita profesie este determinata de o serie de motive individuale care stau la baza ei. Dintre aceste motive posibile am considerat avantajele materiale ca fiind motivatia principala în alegerea profesiei. Ipoteza e confirmata în mare masura, desi criteriul pecuniar este al doilea în ierarhie, primul fiind reprezentat de statutul social (importanta muncii).

În viitor, când aceasta profesie îsi va cauta candidatii pe piata muncii, va fi absolut necesara promovarea ei, si prin prisma acestor aspecte, pentru a se putea ajunge la candidatii cei mai buni, si nu la aceia care nu au alternative.

Stimularea materiala a militarilor profesionisti precum si accentuarea statutului lor deosebit si importanta activitatii lor, constituie elemente motivante care ar asigura atât succesul selectiei, printr-o baza de selectie mai mare, cât si performantele profesionale ulterioare.

Militarul profesionist este în esenta un individ de conditie medie (materiala, sociala, din punct de vedere al studiilor) si cu un nivel de aspiratie corespunzator. În general aspirantii la profesie, intra si ei în aceasta descriere: provin din familii cu nivel educational mediu (de regula), au conditii medii-bune de viata, au o pregatire educationala proprie de nivel mediu (liceu). Nivelul intelectual mediu echivalent cu un QI = 110, constituie o premisa favorabila pentru a accede în sistem. Totusi, consideram ca militarul profesionist ideal, ar fi acela care depaseste nivelul mediu, respectiv un QI între 110- 120, credem ca ar asigura succesul profesional, inclusiv din perspectiva adaptarii. Desigur, nici un candidat nu va fi respins pentru ca este prea inteligent, dar trebuie sa tinem cont atunci când observam performante de nivelul inteligentei superioare si peste, de faptul ca acestea ar putea genera anumite frustrari individului, care, probabil, are un nivel de aspiratie mai înalt, ceea ce îl poate împiedica sa se adapteze pe o functie de nivel mediu.

Echilibrul psihic general trebuie sa caracterizeze orice militar profesionist pentru a putea sa-si îndeplineasca obiectivele deosebite pe care le are de realizat. Asadar, este de dorit ca viitorii candidati sa nu prezinte accentuari în structura de personalitate, sau antecedente personale semnificative. Desigur, în masura în care acestea se dovedesc a fi doar o expresie tranzitorie a imaturitatii, atunci nu constituie motive pentru inaptitudine.

În final, insistam asupra necesitatii unei promovari corespunzatoare a statutului de militar profesionist, absolut necesara pentru atragerea unui numar cât mai mare de candidati compatibili cu aceasta profesie deosebita.



BIBLIOGRAFIE

1. *** Metodologia de examinare psihologica a militarilor angajati pe baza de contract, MApN, Bucuresti, 2003
2. *** Metodologia pentru stabilirea coeficientului de inteligenta, MApN, Bucuresti, 2001.
3. *** Reguli pentru examinarea psihologica în vederea repartitie pe arme si unitati militare a tinerilor la recrutare si a recrutilor la încorporare, MApN, Bucuresti, 1998.
4. Chelcea, S., Marginean I., Cauc, I. - Cercetarea sociologica - metode si tehnici, Editura Destin, Bucuresti, 1998.
5. Cosmonici, A. - Psihologie generala, Editura Polirom, Iasi, 1996.
6. Cracsner, C. E. - Istoria psihologiei militare românesti, Editura Psyche, Bucuresti, 2005.
7. Cracsner, C. E. - Elemente de psihologie militara, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucuresti, 2003.
8. Novak, A. - Metode cantitative în psihologie si sociologie, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1998.
9. Novak, A. - Sondarea opiniei publice, Editura Studenteasca, Bucuresti, 1996.
10. Novak, A. - Statistica sociala aplicata, Editura Hyperion XXI, Bucuresti, 1995.

CHESTIONAR Anexa nr. 1

Daca profesia de militar angajat prezinta interes pentru dumneavoastra, va rugam sa raspundeti la câteva întrebari referitoare la acest subiect. Acesta este un chestionar de opinie. Raspunsurile dumneavoastra sunt confidentiale si nu va implica în mod oficial în nici un fel. Completarea datelor dumneavoastra personale este optionala. Va multumim.

1. Daca mâine ati fi în cautarea unui loc de munca, în ce masura ati opta pentru a deveni militar angajat?
1. în foarte mare masura............................. 
2. în mare masura................................. . 
3. într-o masura potrivita / medie...................... 
4. în mica masura................................... 
5. deloc / nu stiu.................................... 

2. Care sunt criteriile cele mai importante pentru dumneavoastra în alegerea profesiei? Acordati câte o nota de la 1 la 7 în ordinea importantei pentru fiecare criteriu, astfel: 1= foarte important; 2= important; etc. 7= deloc important. Fiecare nota va fi acordata o singura data.
a) avantaje materiale (salariul)................. ......... 
b) statut social / importanta muncii....................... 
c) stabilitate sociala / financiara................... ...... 
d) desfasurarea unei activitati interesante................... 
e) posibilitatea de a participa la misiuni/delegatii în tara/în afara tarii. 
f) spiritul de aventura................................. 
g) alte criterii, precizati care ____________................ 

3. Cum apreciati nivelul actual al conditiilor dumneavoastra de viata:
foarte bun bun mediu slab foarte slab
1  2  3  4  5 

4. Precizati nivelul de instruire al parintilor dumneavoastra precum si profesia, respectiv ocupatia acestora:
a) Tata: I. Studii
 1. superioare
 2. medii
 3. primare / gimnaziale
II. Profesia __________ III. Ocupatia actuala ________
b) Mama: I. Studii
 1. superioare;
 2. medii
 3. primare / gimnaziale
II. Profesia __________III. Ocupatia actuala _________

5. Mediul dumneavoastra de provenienta este:
 1. Urban
 2. Rural

Numele dumneavoastra _________________

Va multumim pentru colaborare.

 

* Centrul Militar Judetean Satu Mare