Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

MASTER
"PSIHOLOGIE APLICATA ĪN DOMENIUL SECURITATII NATIONALE" – OPORTUNITATE DE SPECIALIZARE
Ion Duvac*

 


Dinamica accentuata a mediului contemporan de securitate la īnceput de mileniu a determinat un val de reforme structurale si actionale īn majoritatea statelor membre NATO1.


Cea mai importanta resursa organizationala a institutiilor cu atributii īn domeniul securitatii nationale din tara noastra ramāne pentru o lunga perioada de timp omul, chiar daca īn deceniul trecut, dupa īncheierea razboiului rece, unele structuri de acest gen din anumite state occidentale au considerat ca ar fi cazul ca prim-planul prioritatilor sa fie ocupat de catre resursele tehnologice.


A trebuit sa apara terifiantul 11 septembrie 2001 pentru a se constata dupa īndelungi analize ca politicile de reformarea a sectorului de securitate din SUA īn speta nu au valorizat corespunzator sursele si resursele umane īn eficientizarea performantelor serviciilor de informatii.


Concluziile analizelor referitoare la cauzele care au generat lipsa de reactie a serviciilor de informatii din SUA constituie pentru orice decident strategic o adevarata lectie scoala. Regāndirea sistemului de securitate romānesc īn deplin acord cu evolutiile democratice din tara noastra si cu provocarile mediului contemporan de securitate presupune angrenarea plenara a tuturor resurselor intelectuale ale organizatiilor din domeniu, ale clasei politice si nu īn ultimul rānd ale societatii civile. Īn ceea ce priveste organizatiile din domeniul securitatii nationale implicarea specialistilor īn stiintele sociale īn general si a psihologilor īn particular este o necesitate si īn acelasi timp, o mare provocare pentru cei implicati.


Īn acest context reformator, independent de acesta s-au produs mutatii semnificative si īn procesul de reasezare a profesiei de psiholog acolo unde īi este locul dupa o perioada extrem de zbuciumata si de nefasta pe care aceasta a parcurs-o īn ultimele decenii ale veacului trecut.


Avānd īn vedere coincidenta celor doua procese militam pentru implementarea unui management integrat al serviciilor psihologice din domeniul securitatii nationale ca o garantie a profesionalizarii depline a specialistilor din domeniu, ca o necesitate a unui management eficient al resurselor organizationale si pentru asigurare unui suport stiintific adecvat amplelor reforme din acest important sector al vietii sociale.


Exercitarea profesiei de psiholog īn organizatiile din domeniul securitatii nationale este o mare responsabilitate pentru orice specialist. Tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001 au determinat un profund proces de reformare a tuturor structurilor din domeniul securitatii nationale din majoritatea statelor democratice membre NATO, iar Romānia nu a facut exceptie. Īn tot acest proces un loc aparte l-au avut si īl au psihologii ca principali specialisti īn problemele umane si īn proiectarile organizationale. Īn plan intern, īn ceea ce priveste profesia de psiholog s-au produs mutatii semnificative prin aparitia Legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog, cu drept de libera practica, īnfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romānia, a Normelor Metodologice de aplicare a acesteia, dezvoltāndu-se cadrul necesar redefinirii locului si rolului psihologului si al psihologiei īn societatea romāneasca īn raport cu importanta acestora inclusiv īn domeniul securitatii nationale.

Aparitia Legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, īnfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romānia2 a constituit unul dintre cele mai importante momente din istoria psihologiei romānesti. Repunerea īn drepturi a profesiei de psiholog nu este un proces usor din mai multe considerente. Īn primul rānd pentru ca īn perioada post-decembrista, datorita vidului legislativ existent si a absentei unui for profesional puternic, capabil sa apere si sa promoveze interesele psihologie romānesti domeniul nostru a fost invadat de o multitudine de specializari conexe, de cele mai multe ori cu complicitate tacita a unor psihologi de marca. Asa cum subliniam si cu alt prilej, īn profesia noastra media coeficientului de inteligenta este cu mult peste media altor profesii, iar orgoliile unor personalitati au facut ca interesele de breasla sa ocupe un loc secund īn preocuparile domniilor lor. Īn al doilea rānd remarcam un spirit critic pronuntat la unii colegi de-ai nostri aflat, de cele mai multe ori īn raporturi invers proportionale cu gradul de implicare al acestora īn a ajuta la functionarea Colegiului Psihologilor din Romānia, stiut fiind faptul ca orice īnceput este mai greu.


Unul din marile merite ale legii 213/2004 īl constituie faptul ca legiuitorul, īn īntelepciunea sa, a considerat de cuviinta sa includa īn rāndul comisiilor de specialitate Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala3, ca fiind "structura organizatorica de specialitate ale caror atributii sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna"4 care "desfasoara procedurile prevazute īn normele metodologice de aplicare a prezentei legi si propune Comitetului director eliberarea atestatului īn domeniile de specializare corespunzatoare"5 .


De asemenea, Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala "elaboreaza norme si proceduri de control si supervizare profesionala īn domeniile proprii, aprobate de catre Consiliul Colegiului, asigurānd pregatirea persoanelor cu atributii de control"6 . Aceasta comisie de specialitate, ca si celelalte "este condusa de un birou constituit din presedinte, vicepresedinte, secretar si dispune de un secretariat tehnic"7 .
Trebuie mentionat ca este singura profesie liberala din tara noastra care are o astfel de comisie de specialitate, ceea ce ne face sa consideram acest fapt ca fiind īn primul rānd o recunoastere a importantei pe care psihologul si psihologia o au īn institutiile cu atributii īn domeniul securitatii nationale, dar si respectul cuvenit pentru meritele unor psihologi militari care de-a lungul timpului si-au adus contributia la promovarea si recunoasterea profesiei īn tara noastra.


Pe aceeasi linie s-a īnscris si Hotarārea de Guvern privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, īnfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romānia8 īn care se dezvolta atributiile Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala. Potrivit acesteia Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare īn vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor īn urmatoarele specialitati:


a) psihologie aplicata īn domeniul securitatii nationale;
b) psihologie judiciara – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf."9


Īn aliniatul al treilea al aceluiasi articol se stipuleaza faptul ca “psihologul atestat īn specialitatea psihologie aplicata īn domeniul securitatii nationale are si toate competentele psihologului atestat īn specialitatea psihologia muncii si organizationala, pe trepte similare de specializare".


Psihologul cu specialitatea psihologie aplicata īn domeniul securitatii nationale are urmatoarele competente10 īn functie de treapta de specializare dobāndita (psiholog practicant, care poate fi īn supervizare īn primul an de activitate īn specialitate, psiholog specialist si psiholog principal):
a) evaluare si selectie profesionala:
- cunoasterea profilului psihologic al candidatilor la ocuparea unor functii/posturi;
- raportarea profilului psihologic al candidatilor la cerintele psihologice ale postului;
- avizarea psihologica a candidatilor;
b) analiza psihologica a activitatii;
c) analiza si prevenirea accidentelor de munca;
d) identificarea si gestionarea factorilor de risc si a vulnerabilitatilor psihologice individuale si de grup, īn scopul prevenirii fenomenelor de inadaptare profesionala;
e) cunoasterea si asistenta psihologica a personalului;
f) asistenta psihologica a persoanelor care executa pedepse privative de libertate si a altor categorii de persoane, conform legislatiei īn vigoare si competentelor profesionale;
g) diagnoza si interventie organizationala;
h) managementul stresului;
i) managementul situatiilor de criza si negocierea;
j) asigurarea psihologica a situatiilor operative;
k) asigurarea suportului psihologic al misiunilor si activitatilor specifice;
l) cercetarea metodologica;
m) formarea si (re)orientarea pe ruta profesionala;
n) formarea profesionala a psihologilor īn domeniul de specialitate.


Psihologul care obtine atestarea īn specialitatea psihologie judiciara - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf are, īn functie de treapta de specializare dobāndita, urmatoarele competente profesionale11:
a) evaluarea sinceritatii unor persoane banuite de implicarea īn activitati antisociale indiferent de gen;
b) verificarea sinceritatii depozitiei persoanelor cuprinse īn procesul judiciar;
c) verificarea loialitatii persoanelor fata de obiectivele organizatiei īn care īsi desfasoara activitatea;
d) verificarea sinceritatii unor persoane implicate īn anchete administrative;
e) evaluarea sinceritatii persoanelor īn cadrul selectiei de personal;
f) activitati de cercetare stiintifica folosind tehnica poligraf;
g) formarea profesionala īn domeniul de specialitate;
h) stabilirea profilului psihologic al infractorului dupa modificarile pe care acesta le realizeaza īn cāmpul infractional;
i) efectuarea de noi examinari, īn cazul existentei unor contestatii, numai īn cadrul unor comisii.


Competenta īn specialitatea Psihologie judiciara – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf poate fi obtinuta, potrivit normelor de aplicare a legii 213 din 2004 si de catre absolventii facultatilor de drept cu conditia completarii studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotarāre a Comitetului director, precum si formarii complementare īn conformitate cu cerintelor acelorasi norme12.


Īn conformitate cu Normele metodologice de aplicare a legii 213/2004 (art. 24) obtinerea atestatului de libera practica prin procedurile specifice Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala este obligatorie īn tara noastra pentru:
a) psihologii care desfasoara unele sau toate activitatile prevazute la art. 5 din lege īn ministerele si institutiile cu atributii īn domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale;
b) psihologii care, īn conditiile legii, avizeaza psihologic persoanele care solicita permis de arma;
c) persoanele care desfasoara activitati de evaluare a comportamentului simulat prin tehnica poligraf.


Avānd īn vedere caracterul clasificat al majoritatii activitatilor psihologice desfasurate de catre psihologii din structurile cu atributii informative īn cadrul acelorasi norme de aplicare a legii se stipuleaza urmatoarele: "Controlul profesional, metodologic si deontologic pentru psihologii care īsi desfasoara activitatea īn institutiile din domeniul sigurantei nationale se realizeaza numai de catre membrii comisiei aplicative de specialitate"13 care trebuie sa detina autorizatie de acces la informatiile clasificate de nivel strict secret (art. 25 din respectivele norme).


Īn opinia noastra cadrul legislativ existent reclama punerea īn acord cu acesta a normelor interne de specialitate pentru structurile de psihologie din institutiile cu atributii īn domeniul securitatii nationale. Credem ca īn aplicarea principiilor de baza ale profesiei de psiholog īn institutiile din domeniul securitatii nationale (principiul independentei profesionale, principiul responsabilitatii profesionale si principiul confidentialitatii actului psihologic) responsabilitatea este deopotriva atāt a fiecarui psiholog cāt si a angajatorului care trebuie sa implementeze normele profesiei de psiholog la specificul organizational fara a se crea conflicte normative. Din aceasta perspectiva credem ca se impune ca la nivelul fiecarei institutii sa se gaseasca formulele organizationale cele mai potrivite pentru asigurarea unui management integrat al serviciilor psihologie14 oferite īn cadrul acestora. Opinam ca modelele oferite de organizarea corpului medical sau al juristilor din Ministerul Apararii Nationale si din alte institutii cu atributii īn domeniul securitatii nationale ar putea constitui un bun exemplu pentru breasla psihologilor. Pentru a īntelege mai bine aceasta varianta de organizare credem ca se cuvine sa precizam faptul ca suntem adeptii coordonarii unitare a activitatii profesionale a psihologilor din fiecare institutie, chiar daca sunt dispersati īn diverse structuri ai caror manageri ar trebui sa aiba numai responsabilitatea administrativa.


Principiul responsabilitatii profesionale are o semnificatie deosebita pentru psihologul care īsi desfasoara activitatea īn domeniul securitatii nationale date fiind misiunile pe care urmeaza sa le īndeplineasca majoritatea beneficiarilor serviciilor sale, iar eventualele greseli īn īndeplinirea unor sarcini de serviciu pot avea urmari tragice. Psihologul care a ales sa-si desfasoare activitatea īntr-o institutie cu atributii din domeniul securitatii nationale are responsabilitati sporite fata de sine, fata de profesie, fata de organizatie si mai ales fata de beneficiari.


Confidentialitatea actului psihologic trebuie sa fie litera de lege pentru orice psiholog indiferent de locul sau de munca. Pentru psihologul care īsi desfasoara activitatea profesionala īn acest domeniul mai aparte problema respectarii confidentialitatii profesionale trebuie privita ca normalitate chiar daca o lunga perioada de timp acesta era privit ca o anexa a colegilor de la resurse umane sau din alte compartimente. Apreciem ca se cuvine regāndirea modului de implementare a acestui principiu īn concordanta deplina cu aplicarea principiului "need to know", iar cea mai buna solutie consta īn clarificarea raporturilor cu principalii beneficiari ai activitatii sale.


Credem ca beneficiarii activitatii psihologului ar putea fi, īn functie de natura atributiilor sale, subiectii evaluati, managerii subiectilor evaluati, structurile de resurse umane si atunci cānd este cazul structurile de securitate (mai ales īn identificarea si gestionarea eventualelor vulnerabilitati psihologice sau factori psihologici cu grad ridicat de risc pe linie de securitate). Toate aceste aspecte se cuvin a fi temeinic reglementate prin normele interne, iar subiectii evaluati trebuie sa-si dea acordul scris pentru exploatarea unor informatii psihologice obtinute la beneficiarii mentionati, fara ca psihologul sa fie acuzat ca a īncalcat principiul confidentialitatii actului psihologic ("Rezultatele evaluarilor psihologice pot fi prezentate unei terte persoane, numai cu acordul persoanei evaluate si cuprind informatii relevante īn raport cu scopul urmarit, fara a se motiva concluziile, potrivit prevederilor Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica"15).


Printre cele mai importante argumente pentru o astfel de organizare a psihologilor din institutiilor cu atributii īn domeniul securitatii nationale mentionam urmatoarele:
- coordonarea profesionala a psihologilor din organizatie se realizeaza de catre specialisti;
- acest mod de organizare asigura un statut mai ridicat profesiei de psiholog;
- permite o mai buna aplicare a principiului independentei profesionale prin faptul ca evaluarea profesionala se realizeaza numai de catre specialisti pe cale ierarhica, iar psihologul dislocat īn alte structuri, chiar daca ocupa functia de consilier al comandantului poate sa-si exercite mult mai bine atributiile fara a fi supus presiunilor determinate de procesul de elaborare a aprecierilor de serviciu;
- se clarifica īn mod benefic atributiile profesionale ale psihologului īn acord cu solicitarile organizationale si competentele profesionale dobāndite;
- asigura o coordonare unitara a formarii profesionale interne prin forme specifice īn raport de cerintele organizatiei si reglementarile Colegiului Psihologilor din Romānia;
- determina eliminarea efectului de "halo" creat īn jurul psihologilor care īsi desfasoara activitatea īn mod solitar īn diverse structuri si nu sunt coordonati sau verificati profesional de catre alti specialisti pe cale ierarhica;
- rezolva īntr-un mod mai eficient raporturile dintre conducerea de specialitate, nevoile firesti de supervizare profesionala īn diverse activitati si coordonarea administrativa a psihologilor dislocati īn alte structuri din organizatie;
- permite o mai buna utilizare a resurselor psihologice īn raport de prioritatile organizatie din anumite etape de evolutie;
- permite acreditarea cabinetelor psihologice din structura centrala de psihologie conform standardelor Colegiului Psihologilor din Romānia si considerarea cabinetelor de psihologie din alte unitati din organizatie ca fiind puncte de lucru ale acesteia.


Aprecierea de serviciu a psihologilor dislocati īn alte structuri va trebui sa vizeze distinct cele doua componente, profesionala si administrativa, responsabilitatea realizarii acesteia ramānānd īn sarcina sefilor pe linie profesionala si a structurilor de profil.


Īn functie de specificul activitatii fiecarei institutii se impune clarificarea locului si rolului psihologiei si al psihologului īn sensul dimensionarii structurilor si numarului de posturi īn functie de nevoile organizatiei. Daca cerintele unui post exced competentelor psihologului cu specialitatea psihologie aplicata īn domeniul securitatii nationale atunci psihologii sunt obligati sa-si obtina si specializarile necesare sau institutia este obligata sa īncadreze psihologi care au deja specializarea complementara necesara.


Nu īn ultimul rānd credem ca este de datoria angajatorului de a asigura conditiile optime de spatiu, dotare materiala, dotarea cabinetului de profil cu teste psihologice acreditate de catre Colegiul Psihologilor din Romānia si acces la literatura de specialitate a fiecarui psiholog. Cabinetul psihologului, indiferent de specificul activitatii pe care acesta o desfasoara īn structura din care face parte trebuie sa creeze un confort psihologic sporit atāt pentru specialist, dar mai ales pentru subiectii care ajung la acesta, stiut fiind faptul ca de cele mai multe ori īntālnirile cu un psiholog sunt prin ele īnsele puternic stresante prin consecintele directe pe care rezultatele obtinute le-ar putea avea asupra carierei proprii.


Formarea profesionala continua este o obligatie a fiecarui psiholog care se respecta. Colegiul Psihologilor din Romānia reglementeaza sistemul de creditare al fiecarei modalitati de formare profesionala si necesarul pentru obtinerea unei specializari sau trecerea īntr-o treapta superioara profesionala, inclusiv a sistemelor interne de pregatire. Din aceasta perspectiva institutia are obligativitatea sustinerii formarii psihologului īn functie de prioritatile sale organizationale16.


Credem ca nu este lipsit de interes faptul ca pentru prima data īn Romānia conducerea Facultatii de Psihologie si stiintele Educatiei din Universitatea Bucuresti, cu sprijinul neconditionat al regretatului profesor universitar doctor Mielu Zlate – seful catedrei de psihologie, a decis īnfiintarea unui master de Psihologie aplicata īn domeniul securitatii nationale17 ca forma academica de pregatire unitara a specialistilor din acest institutii. Acest master se adreseaza īn primul rānd psihologilor care īsi desfasoara activitatea īn organizatiile din domeniul securitatii nationale si celor care ar dori sa aspire la un asemenea post.


Curricula acestui master a tinut cont atāt de principalele atributii ale psihologilor care īsi desfasoara activitatea īn organizatiile din domeniul securitatii nationale cāt si de necesitatea cresterii standardelor de calitate īn exercitarea actului psihologic īn aceste institutii. Cursurile acestui master asa cum au fost aprobate de catre conducerea Universitatii Bucuresti sunt:
a. Managementul serviciilor psihologice din domeniul securitatii nationale – vizeaza promovarea principiilor privind exercitarea profesiei de psiholog īn aceste organizatii, propune o noua abordare a locului si rolului psihologiei si al psihologului īn cadrul acestora īn deplin acord cu reformele profunde care au loc īn acest sistem;
b. Modele de cercetare si analiza statistica a datelor – este singurul curs care se īntinde pe durata a doua semestre atāt datorita complexitatii materiei de parcurs cāt mai ales din dorinta de asigura absolventilor acestui master deprinderile de cercetare si un aparat metodologic adecvat;
c. Psihologia personalului īn domeniul securitati nationale – vizeaza prezentarea strategiilor de selectie si evaluare psihologica a personalului din institutiile cu atributii īn domeniu;
d. Diagnoza si interventie organizationala īn domeniul securitati nationale – prezinta posibilitatile de aplicare a metodelor si tehnicilor specifice īn aceste institutii. A fost ultimul curs sustinut de marele profesor Mielu Zlate;
e. Psihologia militara – prezinta aplicarea psihologiei īn mediul militar, psihologia luptatorului etc;
f. Inteligenta emotionala – vizeaza cunoasterea si aplicarea de catre psihologi a tehnicilor specifice īn organizatiile din domeniul securitatii nationale;
g. Psihologia Intelligence-ului – prezinta locul si rolul psihologului si al psihologiei īn domeniul sigurantei nationale, analiza psihologica a tintei, formarea abilitatilor de pofiler;
h. Psihologia teroristului – vizeaza abordarea din perspectiva profesiei noastre a teroristului contemporan: recrutare, motivare, metode psihologice de pregatire etc.;
i. Negociere si conflict – sunt prezentate strategii de negociere, negocierea īn situatii de criza, managementul conflictelor;
j. Asistenta si interventie psihologica – prezinta organizarea asistentei psihologice īn organizatiile din domeniul securitatii nationale, managementul stresului, interventia psihologica īn situatiile de criza;
k. Pregatirea psihologica a personalului din domeniul securitatii nationale – vizeaza forme si metode de pregatirea psihologica a personalului din aceste organizatii;
l. Psihoterapii de scurta durata – asigura formarea teoretica si practica īn strategii terapeutice de scurta durata necesare īn īndeplinirea atributiunilor de serviciu;
m. Managementul perceptiei īn domeniul securitatii nationale – prezinta rolul psihologului si al psihologiei īn razboiul informational, operatiile psihologice, dezinformarea etc.;
n. Psihologia judiciara – sunt prezentate aspecte privind victimologia, preventia infractionalitatii, psihologia infractorului etc.;
o. Psihopatologie militara – prezinta simptomatologia psihopatologica specifica mediului militar cu incidenta īn situatii de pace, criza si post-criza.


Īn dezvoltarea masterului au fost angrenate atāt cadre didactice de prestigiu din Facultatea de Psihologie si stiintele Educatiei a Universitatii Bucuresti cāt si psihologi de renume din institutiile cu atributii īn domeniul securitatii nationale, care, īmpreuna, au menirea de a da consistenta formarii practic aplicative a celor care au optat pentru aceasta specializare.


Nu este mai putin adevarat ca īn proiectarea acestui program de formare masterala am tinut cont de nivelul ridicat al implicarii psihologului si psihologiei īn organizatiile din domeniul securitatii nationale, de sarcinile deosebite pe care acestea le au īn procesul de reformare institutionala si de cadrul legislativ si normativ existent referitor la profesia noastra.





Bibliografie

1. Legii 213 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, īnfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romānia;
2. Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, īnfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romānia;
3. Regulamentul de organizare si functionare a C Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala;
4. Procedurile de atestare specifice Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala;
5. Codul deontologic al profesiei de psiholog;
6. Codul de procedura disciplinara al profesiei de psiholog;
7. Duvac, Ion – "Implicatii ale aderarii tarii noastre la NATO asupra dezvoltarii psihologiei militare romānesti", Revista de Psihologie Organizationala, vol. IV, nr. 3 – 4, 2004, pag. 155 – 159;
8. Duvac, Ion – "Managementul serviciilor psihologice din domeniu securitatii nationale īn contextul noilor provocari geopolitice" īn Romānia īn contextul politicii de securitate europeana, vol. III, Editura ANI, Bucuresti, 2006.

Resurse web:
1. www.copsi.ro ;
2. www.apsi.ro ;
3. www.pse.unibuc.ro .
 

 

 




* Psiholog dr., profesor asociat Universitatea Bucuresti, titular al cursului Intelligence si securitate nationala din cadrul Masterului "Studii de securitate” organizat de Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, coordonator al Masterului "Psihologie aplicata īn domeniul securitatii nationale” organizat de Facultatea de Psihologie si stiintele Educatiei īn cadrul caruia este titular al cursurilor Managementul serviciilor psihologice din domeniul securitatii nationale si Psihologia intelligence-ului; vicepresedintele Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala din Colegiul Psihologilor din Romānia

1 Duvac, Ion - "Implicatii ale aderarii tarii noastre la NATO asupra dezvoltarii psihologiei militare romānesti”, Revista de Psihologie Organizationala, vol. IV, nr. 3 - 4, 2004, pag. 155 - 159
2 publicata īn Monitorul Oficial nr. 492 din data 06/01/2004
3 Art. 35 alin 1) lit. a) din legea 213/2004
4 Art. 35 alin 1) lit. b) din legea 213/2004
5 Art. 36 alin 1) lit. a) din legea 213/2004
6 Art. 38 din legea 213/2004
7 Art. 37 din legea 213/2004
8 www.copsi.ro
9 art. 18 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, īnfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romānia (aprobate prin HG. 788/2005), publicata in M. Of. 721/2005.
10 art. 4 din Procedurile de atestare specifice Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala ( www.copsi.ro )
11 art. 5 din Procedurile de atestare specifice Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala ( www.copsi.ro )
12 art. 18 alin. 3) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, īnfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romānia
13 Art. 26 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, īnfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romānia
14 Duvac, Ion - "Managementul serviciilor psihologice din domeniu securitatii nationale īn contextul noilor provocari geopolitice” īn Romānia īn contextul politicii de securitate europeana, vol. III, Editura ANI, Bucuresti, 2006
15 Art. 9 alin (2) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, īnfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romānia
16 Art. 44 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, īnfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romānia
17 www.pse.unibuc.ro

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania