Managementul stresului in armata

STRES, SANATATE, NESIGURANTA, COMPORTAMENT, SATISFACTIE-INSATISFACTIE

REZUMAT

Aceasta lucrare se doreste a fi preambulul unui studiu privind comportamentul la locul de munca al oamenilor. Rezultatele acestui studiu vor putea contribui la o mai buna întelegere a stresului la care sunt supusi oamenii. În ultima instanta, studiul urmareste îmbunatatirea calitatii vietii profesionale, el putând fi si complementul util al unui program de antrenament individual sau de grup.
Obiectivele propuse sunt: sa explice ce este stresul, cum functioneaza, cum sa extragem din el maximul de avantaje si cum sa-i reducem la minim inconvenientele, ce este sanatatea ocupationala si stresul ocupational, aflarea riscurilor asupra sanatatii, delimitarea factorilor individuali si situationali, prezentarea unor modele posibile de chestionare de evaluare a stresului.

1. Ce este stresul ?

Cea mai buna definitie îi apartine lui Hans Selye: "Stresul este raspunsul nespecific pe care îl da corpul la orice solicitare la care este supus". Orice informatie, orice stimul declanseaza în fiecare dintre noi o reactie. Ansamblul acestor reactii constituie un raspuns de adaptare al carui scop este sa ne mentina echilibrul vital în functie de evenimentele traite.

Stresul nu e un fenomen specific uman, orice animal îl resimte: prezenta unei pisici pune un soarece în stare de alerta ! Inima îi bate mai repede, pompeaza mai mult sânge, deci mai mult oxigen si mai multa energie în muschi; în felul acesta eficacitatea fugii sporeste, deci si sansa de supravietuire a soarecelui creste. O data salvat din ghearele pisicii, el se linisteste încetul cu încetul si recupereaza din energia risipita odihnindu-se si mâncând …Pâna la urmatoarea întâlnire cu pisica ! Stresul, corespunzând primei reactii a soarecelui, este, în acest caz, destinat sa-i asigure cea mai buna sansa de a ramâne în viata. Altfel spus, daca n- ar reactiona asa, pisica ar avea toate sansele sa-l manânce. Faza de recuperare este si ea la fel de necesara. Daca soarecele ramâne într-o stare de stres prelungita, se instaleaza epuizarea, la fel de incompatibila cu supravietuirea ca si absenta reactivitatii.

În concluzie, o buna utilizare a stresului înseamna a avea reactia fiziologica, emotionala si psihologica necesara actiunii, urmata de suficienta recuperare pentru a dispune de aceasta cantitate de energie în caz de nevoie sau când e de dorit.

Acest echilibru între cheltuieli si economii seamana mult cu gestionarea unui buget: a sti sa- ti asiguri linistea si sa te bucuri de viata cu propriii bani, fara a- ti periclita în întregime economiile ! O buna gestiune asigura în final o sporire concomitenta a economiilor si a posibilitatilor de a cheltui.

2. Stresul în domeniul militar

"Stapânirea" fenomenului de stres impune atât relevarea aspectelor teoretice si practice ale raspunsurilor (reactiilor) individului- colectivului la acest sindrom, cât si cunoasterea foarte exacta a cerintelor si solicitarilor generatoare de stres, denumite: "situatii stresante", "factori stresanti", "stresori". Deosebindu-se de celelalte activitati sociale, printr-o multitudine de conditii si particularitati specifice, activitatea în domeniul militar contine importante surse potentiale de stres, numarându-se, din acest punct de vedere, printre cele mai stresante profesii.

Principalii factori stresori care pot aparea, pe timp de pace, în activitatea militara sunt: calitatea slaba a procesului pregatirii pentru lupta, gradul înalt de solicitare fizica si psihica a misiunilor, numeroase situatii de risc si pericol, nivelul scazut al ordinii si disciplinei militare, starea prelungita de izolare relativa a ostasilor fata de mediul de viata civil din care au provenit, conflicte între militari, climat de munca deficitar în subunitati, probleme nerezolvate în familie, boli, casatorie, nasterea copiilor, stil de conducere inadecvat al comandantilor si sefilor (abuziv, neregulamentar), insuficienta echipamentelor, hranei, conditiilor de nivel mediu, de cazare si de petrecere a timpului liber precum si a materialelor de întretinere, s. a. Evident, în timp de razboi, tratarea superficiala sau eludarea unora dintre factorii stresanti mentionati, amplifica tensiunea luptei, reduc resursele disponibile pentru depasirea acestui fenomen psihic, diminueaza substantial eficienta militarilor.

Referitor la stresul luptei, autorii americani R. Williams si B. Smith, într-un renumit studiu socio- psihologic, consacrat celui de-al doilea razboi mondial, "Soldatul american", releva 12 situatii de stres care apar în razboi: pericolul asupra vietii;febra;hrana;apa si îmbracaminte insuficiente;munca pe timp îndelungat si somn insuficient;lipsa relatiilor sexuale;lipsa de încredere si simpatie (bunavointa);pierderea camarazilor si privirea mortilor si ranitilor; limitarea posibilitatilor de deplasare;incapacitatea si limitarea posibilitatilor de orientare;conflicte interioare;sentimentul ca omul nu înseamna nimic;lipsa unei vieti private si constrângerea permanenta la viata în colectiv (grup). Dintre elementele, actiunile si situatiile specifice câmpului de lupta modern, care se constituie în factori stresanti, apreciem ca cei mai importanti sunt urmatorii:

a) Uriasa putere letala a armamentului si tehnicii de lupta moderne din dotarea armatelor. Eficacitatea nemaiîntâlnita a acestora provoaca la militari o stare extrema de insecuritate, de tensiune si pericol, ceea ce conduce la un stres sever, cu efecte negative asupra capacitatii de lupta si rezultatelor conflictului armat. Sentimentul ca omul nu mai înseamna decât o unealta a mortii, pierderile de vieti omenesti, ranitii si imaginea terifianta a câmpului de lupta provoaca la luptatori un stres de mare intensitate, care la rândul sau genereaza un numar sporit de victime umane, de soldati ucisi, raniti, disparuti sau îmbolnaviti. Stresul luptei generat de folosirea celor mai rafinate arme este amplificat de rezistenta dârza a inamicului, peste limitele obisnuite, precum si de intensele actiuni de propaganda si de influentare psihologica desfasurate de acesta.

b) Zona de lupta neclar definita, fluida, supraîncarcata de zgomot, aglomeratie si haos.
Constituind un spatiu fara granite vizibile între componentele dispozitivului de lupta, aceasta are astazi o dimensiune fizica care depaseste puterile obisnuite de perceptie si orientare ale omului, marind indefinit teama luptatorilor pentru propria lor integritate fizica, ceea ce se reflecta în valori extrem de reduse ale moralului si rezistentei psihice ale militarilor. Înzestrarea tehnica si armamentele "inteligente" ofera trupelor posibilitati largi de desfasurare a unor operatiuni de lupta continue, prin surprindere, cu maxima intensitate si fara limitari în spatiu, indiferent de conditiile meteorologice, provocând la luptatori, alaturi de stresul obisnuit de lupta si stresul generat de operatiuni neîntrerupte.

Eforturile fizice si mentale prelungite, solicitate de aceste operatiuni, precum si slaba protectie pe care o ofera terenul epuizeaza rapid energia corpului si diminueaza foarte mult capacitatea intelectuala a individului. Toate acestea, însotite de dese privari de hrana, apa, igiena, echipament etc., determina instalarea autoritara a starilor de frica, anxietate, incertitudine si conflict, conduc la un acut stres, a carui manifestare este permanent alimentata de frica intensa de a fi ucis sau ranit, de a pierde prieteni si de a vedea camarazi murind.

c) Pericolul luptei în conditiile folosirii armelor de nimicire în masa, este o sursa majora de stres. Desi militarii sunt pregatiti sa înfrunte un atac cu A. N. M. si cu armamente de lovire cu înalta precizie, folosirea echipamentului de protectie si luarea altor masuri de aparare împotriva acestora contribuie la accentuarea oboselii lor fizice, în primul rând datorita caldurii, reducerii vizibilitatii si îngreunarea miscarii, la scaderea într-o si mai mare masura a timpului disponibil pentru odihna si somn, marind epuizarea. În plus, frica de necunoscut si cunoasterea efectelor dezastruoase ale armelor de nimicire în masa, precum si ale altor armamente moderne, provoaca stres psihologic semnificativ, agravat si de zvonuri nefondate lansate de inamic.

d) Lupta si activitatile pe timp de noapte, precum si în conditiile unui nivel scazut de luminozitate si vizibilitate constituie surse importante de stres.

Trupele aflate în actiuni neîntrerupte vor fi private de un program de somn regulat, poate chiar nu vor putea dormi timp pâna la 3- 5 zile, schimbându-se astfel radical ritmul diurn si nocturn normal al oamenilor. Oboseala fizica si mentala care se instaleaza în asemenea conditii deterioreaza rapid capacitatile militarului, scad rezistenta la frig, zgomot, nesiguranta, provoaca iluzii si halucinatii. Aceste efecte cumulate pot fi dezastruoase pentru îndeplinirea misiunilor de lupta.

e) Inactivitatea, izolarea, monotonia si plictiseala contribuie la ridicarea nivelului stresului în lupta. Obisnuinta luptelor intense si îndelungate determina organismul uman sa se adapteze la mari emotii si agitatie psihica. De aceea, orice întrerupere sau pauza care intervine în ritmul activitatilor pe front conduce la oboseala, plictiseala, frustrare, si, în final, la un stres accentuat. Problemele de morala si de disciplina, care sunt adesea raspunsuri la stres, sunt înrautatite de lipsa de coeziune a unitatii- subunitatii si a solidaritatii. În momentele de inactivitate, monotonie, plictiseala si izolare, coroborate cu un climat ostil în unitate- subunitate, apar fenomene negative ca: conflicte între militari, simularea de boli, acte de vandalism, de nesubordonare, batai, abuz de alcool etc.

Daca nu se iau masuri adecvate pentru eliberarea de plictiseala si îndepartarea sentimentului de frustrare, stresul instituit poate capata valori nebanuite, afectând hotarâtor capacitatea de lupta a subunitatilor si unitatilor militare.

f) Inconsecventele si deficientele în conducere ale comandantilor si sefilor de stat major creeaza în rândul luptatorilor un stres sever. Este arhicunoscut faptul ca autoritatea si prestigiul comandantilor reprezinta factori hotarâtori ai succesului în lupta. Când subordonatii au comandanti si sefi competenti, curajosi, când sunt informati operativ de acestia cu privire la actiunile si situatia inamicului, precum si a trupelor proprii, atunci ei se simt protejati si ocrotiti, au încredere în propriile forte si în victorie, pot depasi cu relativa usurinta greutatile si presiunile luptei.

Soldatii care pierd încrederea în conducatorii lor, nu mai raspund prompt si corect la ordine, li se micsoreaza rezistenta psihica si devin mai vulnerabili la stres.

3. Ce este sanatatea ocupationala ?

Domeniul sanatatii ocupationale reuneste domeniul sanatatii publice, a medicinii preventive si a psihologiei în contextul organizational. Sanatatea ocupationala a început sa se contureze ca domeniu de expertiza stiintifica în 1990. Promotorul sanatatii ocupationale ca domeniu de expertiza stiintifica este Jonathan Raymond (School of Public Health of the University of Hawai). Valoarea centrala promovata de sanatatea ocupationala este crearea unui mediu de munca sanatos care sa asigure dezvoltarea organizatiei si dezvoltarea profesionala si personala a angajatilor.

În scopul optimizarii activitatii de la locul de munca, sanatatea ocupationala abordeaza în egala masura urmatoarele domenii:
* Sanatatea individului: managementul stresului, renuntarea la fumat, alimentatie sanatoasa, controlul greutatii, practicarea regulata a exercitiului fizic, programe de asistenta pentru angajati, optimizarea abilitatilor emotionale si sociale, optimizarea vietii de cuplu
* Sanatatea echipei de lucru: abilitati de comunicare, managementul stresului, rezolvarea de conflicte, implicare în procese de decizie, traininguri de specializare
* Sanatatea organizatiei: siguranta postului de munca, sisteme de valorizare individuala si recompense, sistem de compensatii, sistem medical propriu, programe de promovare a sanatatii, managementul carierei, programe de asistenta educationala, programe de promovare a echilibrului viata profesionala - viata personala.
Cele mai importante beneficii ale programelor de sanatate ocupationala pentru organizatie sunt:

* Cresterea performantei în munca
* Reducerea costurilor medicale
* Optimizarea imaginii organizatiei

Cercetarile asupra stresului ocupational au pus în evidenta persistenta deteriorarii performantei în munca si dupa ce organismul îsi revine în urma raspunsului fiziologic la stres (scade intensitatea arousal- ului, persoana se simte mai relaxata). Persistenta consecintelor negative ale stresului asupra performantei este explicata din diferite perspective:neajutorarea învatata (persoanele renunta sa mai încerce);scade motivatia de a se implica în sarcina;"oboseala" cognitiva (eforturile de evaluare si coping reduc resursele atentionale); burn- out (efectul stresului cronic intens).

4. Ce este stresul ocupational?

Stresul ocupational reprezinta raspunsul individual ce apare atunci când solicitarile de la locul de munca nu sunt adecvate abilitatilor, resurselor si nevoilor persoanei care munceste. Stresul ocupational este rezultatul interactiunii dintre:
- caracteristicile individuale ale persoanei care munceste (ex. suportul social, abilitatile de coping, echilibrul între viata profesionala si viata de familie sau viata personala);
- caracteristicile situatiei (ex. alte evenimente din viata personala, suportul din partea colegilor de munca)
- conditiile de munca (responsabilitati, orarul de munca, sarcinile de munca).

Conditiile de munca sunt considerate principala cauza a stresului ocupational, însa actiunea lor este mediata de caracteristicile individuale si/sau situationale.

Cercetarile din domeniul stresului ocupational pun accent pe factorii stresori, adica pe situatiile în care elemente ale mediului organizational sau specificul muncii conduc la riscuri asupra starii de sanatate fizica, mentala si sociala. Modelele stresului ocupational accentueaza în mod diferit importanta variabilelor din mediul organizational în explicarea aparitiei efectelor stresului.

Din perspectiva tranzactionala asupra stresului, elementele mediului organizational sau specificul muncii nu determina în mod direct stresul ocupational. Efectul este mediat de caracteristicile individuale (în special abilitatile de coping si de evaluare cognitiva) si ale situatiei. De aceea, aspecte care pentru o persoana pot constitui conditii de stres ocupational major si conduc la burn- out, pentru alta persoana pot avea efecte minore. (vezi anexa nr. 1).

Aceste categorii generale de factori stresori pot lua forme specifice, diferite în functie de locul de munca, de organizatie si de alti factori micro sau macro- organizationali. Pentru eficienta programelor de management al stresului este importanta identificarea conditiilor specifice din mediul muncii care constituie surse de stres.

În functie de factorul stresor identificat, strategia de interventie pentru reducerea stresului ocupational este alta.

5. Care sunt riscurile asupra sanatatii?

Sanatatea este definita ca starea de bine fizica, mentala si sociala a fiecarei persoane. Sanatatea nu este doar absenta bolii sau a infirmitatii (Organizatia Mondiala a Sanatatii, 2000), ci, starea de sanatate si de boala este influentata de o multitudine de factori: biologici (bacterii, virusi), psihologici (abilitati cognitive, emotionale, sociale;comportamente sanatoase si de risc;atitudini si valori personale relationate cu sanatatea), chimici (dioxid de carbon, radiu, sulf), socio- economici (statutul social, venitul), genetici (mai multi membri ai familiei sau în mai multe generatii au suferit de o anumita boala), educationali (lipsa cunostintelor despre factorii de risc si factorii protectori ai sanatatii mentale, sociale si fizice), culturali (dieta mediteraneana, europeana, nordica, africana, practici religioase), de gen (discriminari de gen, norme socio- culturale de gen).

Reactiile la stres, ca indice al deteriorarii starii de sanatate, sunt reprezentate de modificarile la nivel fiziologic, cognitiv, emotional si comportamental. Aceste modificari apar nu doar în cazul evenimentelor negative, ci si a celor pozitive (de exemplu, realizari profesionale deosebite care determina emotii intense).

Stresul determinat de evenimente pozitive este numit eustres, în timp ce stresul determinat de evenimente negative este numit distres. În general, când se foloseste termenul de stres se face referire, de fapt, la distres.

Dezvoltarea mecanismelor de coping (de confruntare) cu stresul reprezinta un factor protector pentru sanatate, indiferent de caracterul pozitiv sau negativ al evenimentului care declanseaza stresul.

Modificarile la nivel fiziologic ce apar ca reactie la stres sunt determinate de activitatea sistemului nervos si a sistemului endocrin. Ele pot varia ca intensitate, dar un grup constant de modificari fiziologice apare la fiecare persoana ca raspuns la orice tip de eveniment stresor, pozitiv sau negativ. Daca aceste modificari fiziologice sunt exagerate ca intensitate sau frecventa - exagerare datorata de cele mai multe ori perceptiei asupra agentilor stresori, nu gradului real de amenintare din partea lor - ele produc modificari la nivelul organismului, iar pe termen lung pot favoriza aparitia anumitor boli.

Daca "reactia fiziologica de fuga sau lupta" (Selye, 1956) este aceeasi la orice persoana, reactiile emotionale si comportamentale la stres sunt diferite. Cele mai frecvente reactii emotionale la stres sunt frica, furia, tristetea. Cu cât raspunsul emotional este mai intens, cu atât modificarile fiziologice sunt mai accentuate. De aceea, dezvoltarea abilitatilor de control si de exprimare emotionala reprezinta o componenta importanta în managementul stresului.

Reactiile comportamentale la stres sunt în totalitate controlabile, deoarece sunt declansate de acea parte a sistemului nervos a carei activitate este controlata voluntar. În situatii de stres, oamenii adopta diferite raspunsuri comportamentale: vorbesc, se izoleaza, râd, practica sportul, îsi replanifica activitatea. O parte dintre aceste raspunsuri comportamentale nu ajuta la reducerea stresului si au consecinte negative asupra sanatatii (de ex.: fumatul, consumul de alcool sau alte droguri, consumul excesiv de alimente).

În concluzie, stresul organizational afecteaza starea de sanatate si creste riscul aparitiei unor boli sau a adoptarii unor comportamente de risc pentru sanatate (ex.: consumul de tutun, alcool, supraalimentare, sedentarism).

6. Modele de chestionare

A. Ce parere aveti despre serviciul dumneavoastra ?
Chestionarul se refera la masura în care sunteti sau nu multumit de serviciul dumneavoastra. Raspundeti prin încercuirea numarului care corespunde parerii dumneavoastra pe baza scalei de mai jos: 1=foarte multa nesatisfactie; 2=multa nesatisfactie; 3= oarecare nesatisfactie; 4= oarecare satisfactie; 5= multa satisfactie; 6= foarte multa satisfactie.

1.	Comunicare si felul în care informatiile circula prin unitatea dumneavoastra.
2.	Munca pe care o desfasurati în prezent.
3.	Masura în care va simtiti stimulat de munca pe care o prestati
4.	Stilul de conducere utilizat de superiori.
5.	Modul în care sunt puse în aplicare schimbarile si inovatiile.
6.	Felul muncii sau al sarcinilor care vi se solicita.
7.	Masura în care simtiti ca personal va puteti dezvolta sau împlini în serviciul dumneavoastra.
8.	Felul în care sunt rezolvate conflictele în unitatea dumneavoastra.
9.	Gradul în care slujba dumneavoastra solicita pregatirea profesionala si experienta pe care considerati ca le posedati.
10.	Atmosfera psihologica sau climatul existent în unitatea dumneavoastra.
11.	Structura organizatorica a unitatii dumneavoastra.
12.	Masura în care va simtiti implicat în slujba dumneavoastra.

Partea I a acestui chestionar se refera la sentimentele si comportamentul dumneavoastra precum si la felul în care acestea sunt influentate de tensiunea pe care o simtiti în slujba dumneavoastra. Încercuiti numarul ales pe fiecare scala. Luati în considerare, pentru a raspunde, starea dumneavoastra din ultimele 3 luni.

1.	Ati putea afirma ca tindeti sa fiti o persoana supraconstiincioasa care se framânta pentru greselile sau actiunile din trecut, ca de pilda unele decizii ?
2.	Vi se întâmpla ca în cursul unei zile obisnuite de munca sa va simtiti tulburat, desi motivele acestei stari nu sunt întotdeauna clare, evidente?
3.	Când presiunea psihica la locul de munca începe sa creasca, va gasiti suficiente rezerve de energie care sa va mobilizeze si sa va împinga la actiune ?
4.	Exista momente la serviciu când va simtiti atât de suprasolicitat încât stati si va gânditi:"La dracu, viata asta cere un efort prea mare!" ?
5.	În timpul activitatilor de la locul de munca v- ati surprins vreodata punându- va sub semnul întrebarii propria capacitate si judecata si ati observat o scadere a încrederii pe care o aveti în fortele proprii ?
6.	Daca prietenii si colegii se comporta oarecum mai distant fata de dumneavoastra, va îngrijorati si începeti sa va gânditi ce anume ati facut care sa-i fi ofensat, sau nu dati importanta acestui lucru ?
7.	Daca actiunile pe care le-ati initiat sau treburile pe care le faceti încep sa mearga prost, simtiti o lipsa de încredere în dvs. si intrati în panica, ca si cum evenimentele v- ar scapa de sub control ?
8.	Sunteti convins ca ati sesizat corect si ati tratat în mod eficient sarcinile dvs. de munca sau problemele de familie din ultima perioada?
9.	În ceea ce priveste munca si viata în general, va considerati o persoana care îsi face griji din orice ?
10.	Vi se întâmpla sa traiti perioade lungi de tristete sau melancolie din motive pe care pur si simplu nu vi le puteti explica ?
11.	Ati putea spune ca aveti o stare de spirit buna care va face capabil sa depasiti orice greutate sau problema prezenta sau viitoare, cum ar fi rezolvarea unor dileme sau luarea unor decizii dificile ?
12.	Vi se întâmpla la serviciu ca lucrurile pe care le aveti de facut sa devina pur si simplu prea multe si va simtiti atât de suprasolicitat (coplesit) încât vi se pare ca nu mai rezistati ?

Partea a II-a se ocupa în mod special de frecventa de aparitie a unor probleme fizice manifeste. Întrebarile presupun ca va puteti evalua starea de sanatate cu o precizie acceptabila si de asemenea ca veti fi sincer în raspunsurile dvs. Luati în considerare, pentru a raspunde, starea dvs. din ultimele 3 luni. Scala: 1=niciodata; 2=foarte rar; 3=rareori; 4=uneori; 5=frecvent; 6=foarte frecvent.

Aproape orice poate fi o sursa de tensiune (pentru cineva anume) la un moment dat, iar indivizii percep în mod diferit sursele potentiale de presiune. Cei care spun ca se afla, "pentru moment, sub o presiune teribila la locul de munca" înteleg prin asta de obicei ca au prea mult de lucru. Dar aceasta este doar una din posibilitati. Propozitiile de mai jos prezinta posibile surse de tensiune. Evaluati în functie de intensitatea presiunii pe care credeti ca fiecare din ele o poate exercita asupra dvs.

Scala:
1=categoric nu este sursa de tensiune; 2=în general nu este sursa de tensiune; 3=mai degraba nu este sursa de tensiune; 4=mai degraba este sursa de tensiune; 5=în general este sursa de tensiune; 6=categoric este sursa de tensiune.

1.	Sa conduci sau sa supraveghezi munca altora.
2.	Sa-ti duci de lucru si pentru acasa.
3.	Subsolicitarea - a lucra la un nivel inferior capacitatilor mele.
4.	Îndrumare si sprijin insuficient din partea superiorilor.
5.	Lipsa de consultare si comunicare.
6.	Sa nu te poti deconecta acasa de problemele de la serviciu.
7.	Sa tii pasul cu tehnica, inovatiile, ideile si tehnologiile noi.
8.	Calitatea necorespunzatoare sau slaba a instruirii profesionale sau a formarii cadrelor de conducere.
9.	Sa participi la adunari, sedinte.
10.	Lipsa de sprijin social din partea colaboratorilor.
11.	Atitudinea sotiei/sotului fata de munca si cariera mea.
12.	Sa muncesti pâna târziu.
13.	Dezacord între diferite sarcini si cerinte de serviciu.
14.	Discriminarea si favoritismul.
15.	Sa te simti izolat.
16.	Sa nu te încurajeze superiorii.
17.	Solicitarile serviciului îmi afecteaza relatia cu sotia/sotul sau cu copiii.
18.	Sa fi subapreciat.
19.	Sa fi obligat sa- ti asumi riscuri.
20.	Sa nu ti se spuna daca ai lucrat bine sau rau.
21.	Deplasarile de serviciu(delegatiile), faptul de a trai prin hoteluri.
22.	Sa fi vazut doar ca un "sef".
23.	Neclaritatea perspectivelor de promovare.
24.	Lipsa sprijinului emotional din partea persoanelor din afara serviciului (prieteni, familie).
25.	Solicitarile serviciului îmi afecteaza viata particulara sau sociala.
26.	Schimbari în cerintele privind felul în care sa-mi fac munca.
27.	Sa fi mereu "prezent" sau "accesibil" pentru oricine.
28.	Lipsa sprijinului concret din partea celor din afara serviciului.
29.	Factori care nu se afla sub controlul meu direct, asupra carora nu am nici o putere.
30.	Viata de familie alaturi de un partener care tine si el la cariera sa.
31.	Sa faci fata la situatii ambigue sau "delicate".
32.	Sa trebuiasca sa adopti un rol negativ (cum ar fi concedierea cuiva).
33.	Imposibilitatea de a avansa în cariera.
34.	Moralul si climatul de la locul de munca.
35.	Luarea unor decizii importante.
36.	Urmarile greselilor pe care le faci.
37.	Lipsa posibilitatilor de autoperfectionare.
38.	Absenta stabilitatii sau a unui climat de încredere în viata de familie.
39.	A te consacra carierei în dauna vietii de familie.
40.	Caracteristicile structurii organizatorice a unitatii.

Desi exista deosebiri în felul cum oamenii reactioneaza la sursele de tensiune si la efectele stresului, în general, cu totii încercam, într-un fel sau altul, constient sau subconstient, sa facem fata acestor dificultati. Mai jos sunt date un numar de variante de lupta împotriva stresului. Sunteti rugat sa le evaluati, aratând în ce masura folositi fiecare din ele ca mod de rezolvare a unei situatii stresante. Scala:

1=nu folosesc niciodata; 2=folosesc rareori; 3=mai degraba nu folosesc; 4=mai degraba folosesc; 5=folosesc deseori; 6=folosesc foarte des.

1.	Recurg la hobby-uri si distractii.
2.	Încerc sa privesc situatia obiectiv, nu ma las influentat de starile mele afective.
3.	Îmi organizez eficient timpul.
4.	Discut cu prieteni întelegatori.
5.	Planific totul din timp.
6.	Îmi largesc interesele si activitatile din afara serviciului.
7.	Folosesc atentia selectiva (ma concentrez asupra unor probleme specifice).
8.	Rezolv problemele în ordinea importantei si urgentei lor.
9.	Încerc sa stau deoparte si sa chibzuiesc bine asupra situatiei.
10.	Caut cât mai mult sprijin social.

E. În ce masura simtiti ca stapâniti situatia de la locul dumneavoastra de munca ?

Întrebarile care urmeaza privesc parerile dvs. despre locuri de munca în general si nu doar despre serviciul dvs. actual. Scala: 1=dezacord pronuntat; 2=dezacord moderat; 3=dezacord usor; 4=acord usor; 5=acord moderat; 6=acord pronuntat.

1.	Un post de munca este ceea ce faci din el.
2.	În cele mai multe posturi de munca, oamenii pot realiza în buna masura ceea ce îsi propun sa realizeze.
3.	Daca stii ce vrei sa obtii de la o slujba, poti gasi acel post de munca care sa- ti satisfaca dorinta.
4.	Daca angajatii sunt nemultumiti de o decizie luata de seful lor, ei trebuie sa faca ceva pentru a remedia situatia.
5.	Obtinerea slujbei pe care o doresti depinde mai mult de noroc.
6.	A câstiga bani este în primul rând o chestiune de sansa.
7.	Cei mai multi oameni sunt în stare sa-si faca bine meseria, cu conditia sa depuna efort.
8.	Pentru a obtine un loc de munca într-adevar bun, ai nevoie de rude sau cunostinte suspuse.
9.	Promovarile sunt de obicei o problema de noroc.
10.	Când e vorba sa ocupi o slujba buna este mai important pe cine cunosti decât ce stii.
11.	Promovarile se fac angajatilor care au performante bune în munca.
12.	Pentru a câstiga multi bani ai nevoie sa cunosti pe cine trebuie.
13.	În cele mai multe servicii trebuie sa ai mult noroc ca sa fii considerat un angajat bun.
14.	Cei care au performante bune în munca sunt, în general, recompensati.
15.	Cei mai multi angajati au mai multa influenta asupra sefilor directi decât cred ei ca au.
16.	Principala deosebire dintre cei care câstiga bine si cei care câstiga slab este norocul.

1. Charly, Cungi, Cum putem scapa de stres, Ed. Polirom, Bucuresti, 2003.
2. Cracsner, C. E., Elemente de psihologie militara, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, Bucuresti, 2003.
3. Popescu- Neveanu, P., Dictionar de psihologie, Bucuresti, Ed. Albatros, 1978.
4. Radu, I., Introducere în psihologia contemporana, Ed. Sincron, Cluj, 1991.
5. serban, Ionescu, Marie- Madeleine, Jacquet, Claude, Lhote, Mecanismele de aparare, Ed. Polirom, Bucuresti, 2002.
6. Zlate, M., Introducere în psihologie, Ed. sansa, Bucuresti, 1996.

ANEXA NR. 1
Principalele categorii de factori stresori din mediul organizational (American Management Association, 1993):

Cantitatea/calitatea de munca asteptata de la persoana într-o unitate de timp
Conflictul de rol

Mesajele legate de rolul persoanei la locul de munca sunt în conflict: satisfacerea unor expectante scade probabilitatea satisfacerii celorlalte; expectantele organizatiei legate de activitatea la locul de munca nu corespund cu expectantele angajatului.
Ambiguitatea de rol

Informatii insuficiente legate de propriul rol, care limiteaza capacitatea persoanei de a face predictii (angajatul nu cunoaste exact ce trebuie sa faca, cum trebuie sa faca, ce asteptari sunt, ce relatie exista între performanta în munca si recompense).
Relatii formale si informale

Suportul social si posibilitatea de interactiune cu colegii, superiorii si subordonatii; dificultati de lucru în echipa.
Expectantele personale legate de postul de munca

Asteptari privind oportunitatile oferite de postul de munca (dezvoltare personala, valorizare, calitatea muncii) - asteptari personale dincolo de contractul de munca.

Flexibilitatea programului; oportunitatea de a munci "la distanta", program constant sau în ture.
Variatii ale sarcinilor de munca

Sunt cerute abilitati diferite (pe care persoana le poseda sau nu); implementarea lor este variata (unele sunt utilizate într-o masura mai mare decât altele).
Responsabilitate pentru oameni/obiecte

Pentru obiecte sau pentru oameni; angajatul simte presiuni pentru a avea performante ridicate; angajatul se teme ca va comite erori, va avea esecuri.
Calatorii

Posibilitatea de a lua decizii care tin de propriul loc de munca (nu este necesara consultarea si acordul superiorului).
Feedback

Grile de salarizare, promovare (dezvoltare a carierei), valorizare individuala a persoanei.
Supervizare/intervizare

Sistemul de oportunitati privind managementul carierei
Oportunitati de specializare/dezvoltare

Centrat pe problema / centrat pe relatii; participarea la decizii
Siguranta locului de munca

Informatii certe legate de viitorul locului de munca
Cultura organizationala

Noi legi guvernamentale legate de obiectul muncii organizatiei care impun schimbari la nivelul organizatiei
Furnizori de servicii/materiale

Sisteme organizationale de care depinde organizatia
Alte conditii specifice vietii personale

Home \| BAC/Teze \| Biblioteca \| Jobs \| Referate \| Horoscop \| Muzica \| Dex \| Games \| Barbie					Search!

Index \| Forum \| E-mail
Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!




Meniu rapid Portalul e-scoala \| CAMPUS ASLS \| Forum discutii \| Premii de excelenta \| Europa