Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

ĪNVATAMĀNTUL MILITAR SI INTEGRAREA CADRELOR DISPONIBILIZATE
Teodor Voicu*

 


Socializati si pe īntreg parcursul vietii, oamenii se confrunta cu necesitatea adaptarii īn momentul pensionarii.
Militarii trecuti īn rezerva, la termen sau prin disponibilizare, au dificultati īn privinta resocializarii īn viata de adult, sau la vārsta a III-a. Din acest motiv, integrarea cadrelor militare disponibilizate īn societatea civila ar trebui sa fie o prioritate a īnvatamāntului militar.



Argument

Armata, la fel ca multe alte domenii de activitate, este supusa unui amplu proces de restructurare, care implica si trecerea īn rezerva a numeroase cadre militare.
socul iesirii din sistemul pentru care s-au pregatit si nevoia de a se adapta cerintelor impuse de viata civila, au provocat adevarate drame īn rāndul celor mai multi dintre fostii militari.
Am trait experienta aceasta, dupa ce am fost pilot militar pe avioane supersonice de vānatoare (MIG-21 si MIG-23) timp de 16 ani. Dintre colegii care au iesit din rāndul cadrelor militare active, peste 75% au acuzat lipsa oricarei sanse de adaptare la viata civila, īn primul rānd datorita faptului ca nu au pregatirea teoretica si practica necesara.
Avānd īn vedere cele prezentate, am considerat necesara reformarea īnvatamāntului militar, care sa asigure simultan pregatirea pentru ambele sisteme: militar si civil.

Socializarea

Fiecare noua generatie īnvata sa traiasca īn mediul sociouman specific si global, adica īnvata, interiorizeaza valori fundamentale comune, simboluri, reprezentari colective, asteptari etc. Copilul are totul de īnvatat, este mai apt s-o faca si toate ,,instantele socializarii" īsi concentreaza atentia asupra lui dresāndu-l, ajutāndu-l sa ,,interiorizeze" rezerva de cunostinte si experiente pentru ca aceasta sa-i devina ,,stoc" individual la īndemāna. Copilul īnsa nu īncorporeaza totul, ci dupa cum si ce i s-a dat, dupa cum si ce a luat. Desigur ca dincolo de diferente, vom sesiza un fel de ,,standardizare" a oamenilor. Ideea ,,caracterului national" imprimat īn oameni o aflam īnca de la Herodot. De fapt, este vorba de o mai mare coerenta a comportamentelor celor care participa la aceeasi sociocultura. A. Kardiner si R. Linton au enumerat trasaturile ,,personalitatii de baza" avānd īn vedere urmatoarele elemente constitutive: tehnicile gāndirii, sistemele de securitate institutionalizate (si la care a recurs pentru a face fata anxietatii produse de frustrari fizice si sociale), supraeul (dorinta de a se bucura de stima, prietenia celorlalti), atitudinile religioase. Prin socializare omul se poate ,,adapta" la mediul sau sociouman. Ceea ce i se imprima īn copilarie rezista mai bine si mai mult timp. Sociologii care au studiat ,,spiritul īntreprinzator" au descoperit ca celor care īl aveau, parintii Ie strecurasera si-n povesti valori si atitudini ale omului ,,descurcaret", inovator. Cercetatorii emigrantilor au constatat la acestia persistenta ,,stocului" īnsusit īn copilarie, īn sociocultura de origine. Soldatii carora li s-au ,,spalat creierele" au marturisit ca au pastrat īn minte ceea ce au īnvatat īn copilarie. Schimbarea contextului politic, spun unii, poate schimba multe comportamente ale oamenilor, dar mai greu mentalitatile, valorile, normele īnsusite īn copilarie, īnsusite īnainte de acea schimbare.
Cercetatorii care vin cu teoria ,,co-evolutiei genetice si culturale" afirma ca omul socializat eficient ajunge sa aiba chiar nevoi fiziologice, atitudini corporale, gesturi, gusturi asemanatoare. Mimicile emotive ale orbilor, ale surzilor din nastere, spune Eibl-Eibsfeldt, sunt mai asemanatoare celor observate la primate. Cei care au studiat mimicile, gesturile au afirmat ca acestea sunt diferite la romān, la chinez, sau la american. Sociocultura poate favoriza exprimarea cu precadere a anumitor sentimente (unii spun ca romānii au tristetea īnscrisa pe chip) etc.
Sociologii fac afirmatii diferite īn privinta modalitatilor si impactului socializarii.
E. Durkheim insista asupra socializarii ca si constrāngere exercitata de societate asupra individului, iar G.Tarde o priveste ca vointa individuala de a imita. H. Cooley spunea ca socializarea depinde de modul īn care ne contemplam īn privirea tuturor celorlalti, depinde de judecatile lor asupra noastra. ,,Sinele" - afirma E.H. Mead - nu este prezent la nastere, ci se dezvolta prin experienta sociala. El atrage atentia asupra binefacerilor socializatoare ale jocului (de roluri) etc.
Cum putem explica mai adecvat importanta ca oamenii sa devina īn acelasi timp mai integrati īntr-o societate si mai autonomi?

Factorii socializarii

Socializarea este un proces complex care presupune multi indivizi, grupuri si institutii sociale. Īntr-un fel, aceste elemente pot fi considerate cai prin care societatea este implicata īn socializare: ele sunt, īn esenta, factori ai societatii.

Familia

Singurul factor cu adevarat important īn socializare este familia. Familia este prima si cea mai continua lume sociala pentru sugar si copil. Īn familie se stabilesc primele si cele mai durabile relatii intime. Capacitatea comunicativa, īn primul rānd prin īnvatarea limbii, are loc initial īn familie. Tot īn familie, sugarul si copilul fac cunostinta cu elementele cheie ale culturii.
Familia este, īn mare masura, īntreaga lume sociala a sugarilor si a copiilor mici, arena principala a experientei lor. Deopotriva de importanta din punct de vedere sociologic, familia asigura identitatea sociala initiala a copilului īn raport cu rasa, religia, clasa sociala si genul. sansele generale īn viata, sanatatea, longevitatea, gradul de educatie si tipul de ocupatie sunt puternic influentate de familia īn care copilul se naste. Kohr, printre altii, a aratat ca interactiunile parinte-copil difera īn functie de clasa sociala, īn parte datorita valorilor diferite pe care parintii din clasa de mijloc si din clasa muncitoare vor sa Ie insufle copiilor lor.

Scoala

Aceasta institutie sociala are īndatorirea directa de a insufla individului informatii, deprinderi si valori pe care societatea Ie considera importante pentru viata sociala. Nu numai ,,cititul, scrisul si aritmetica", ci si cinstea, respectarea cuvāntului si punctualitatea constituie o parte a programei de socializare a scolii. scoala asigura un cadru social care este total diferit de cel al familiei.
Relatiile de familie sunt intime. Oamenii īsi trateaza membrii familiei diferit de cum trateaza pe cei care nu sunt membri ai familiei. Desi parintii pot fi prietenosi si buni cu toti copiii, ei trebuie sa aiba, si īn general au, sentimente si relatii speciale cu copiii lor.
Īn scoala, profesorul trebuie sa trateze toti copiii la fel. Mai mult, actiunile profesorului sunt calauzite mai degraba de ceea ce face copilul decāt de cine este copilul. Profesorii nu trebuie sa aiba „relatii speciale" cu unii elevi. Desi se īntāmpla, o asemenea atitudine nu este corecta.
Īn scoala, copiii fac cunostinta cu sisteme formale de evaluari: note si caracterizari periodice ale elevului trimise parintilor. Aceasta este īn contrast total cu lipsa de formalism a practicilor familiale si constituie o experienta noua si deseori dificila pentru multi copii. De asemenea, copiii obtin multe deprinderi de interactiune interpersonala. Ei īnvata ce īnseamna sa īmparta cu altii, sa faca un lucru cu rāndul, sa se compare cu egalii lor. Pe scurt, aceasta lume sociala noua pentru copii contribuie substantial la socializarea lor.

Grupa de vārsta

Īnainte sa intre la scoala, cei mai multi copii intra īn lumea grupei de vārsta. Aceasta arena difera īn multe privinte de cea a familiei. Prin definitie, grupa de vārsta este compusa din egali īn statut, adica copii de aceeasi vārsta si statut social general. Pe de alta parte, pozitia sociala īn familie este automata; īn grupa de vārsta ea trebuie, īn general, cāstigata. De asemenea, īn familie (ca si īn scoala) socializarea este, deseori, gāndita si planificata; īn grupa de vārsta o buna parte din socializare are loc, se pare, fara un plan gāndit.
Grupa de vārsta are, īmpreuna cu scoala, importanta functie de a slabi legaturile copilului cu familia, care, initial, sunt atotcuprinzatoare. Atāt scoala, cāt si grupele de vārsta asigura modele suplimentare si, uneori, alternative pentru comportament, precum si noi norme si valori. Prin urmare, copiii trebuie sa īnvete si cum sa trateze parerile contradictorii printre cele considerate a fi importante - cele la care sociologii se refera ca ,,alte importante".

Mass-media

Factorii de socializare discutati mai sus sunt toti implicati īn contactul interactiv si personal. Aceasta afirmatie nu este adevarata despre mass-media, din care fac parte diverse moduri de comunicare destinate publicului larg (radioul, televiziunea, filmele, ziarele, revistele, cartile si, mai ales in zilele noastre, aparatele video, īnregistrarile pe banda, casetele si compact-discurile). Mass-media influenteaza socializarea, asigurānd modele suplimentare si alternative de roluri, precum si norme sociale si valori.
Poate cel mai influent dintre mijloacele mass-media astazi este televiziunea. O opinie despre televiziune este ca ea asigura un excelent mijloc de instruire, o cale placuta de largire a orizontului copiilor, oferindu-le posibilitatea de a vedea locuri si evenimente pe care s-ar putea sa nu Ie vada direct. Parerea negativa despre televiziune scoate īn evidenta pura fantezie si natura exagerat de simplista a multor programe si, īndeosebi, prezentarea frecventa a violentei. Doar recent, televiziunea a prezentat o imagine mai completa a oamenilor care formeaza societatea noastra, īndeosebi a membrilor grupurilor ,,minoritare" si s-a īndepartat oarecum de portretizarile stereotipe.
Aparatele video si muzica joaca un rol din ce īn ce mai important īn socializarea tinerilor. Īn prezent, exista o miscare pentru a marca discurile si casetele potential daunatoare sau controversate (asa cum sunt etichetate filmele) pentru a controla accesul tinerilor la ele.

Alti factori

Pe lānga familie, scoala, grup prescolar si mass-media, socializarea se mai realizeaza prin institutii religioase, vecini, organizatii de recreare, comunitati si altele. Toate acestea contribuie la formarea conceptiei despre lume a persoanei si la perceptiile sale a ceea ce este un comportament dorit si nedorit. Īn unele cazuri, influenta lor poate fi importanta.

Socializarea prin cursul vietii

Cea mai mare parte a discutiei de mai sus se ocupa de socializare īn timpul prunciei si al copilariei. Totusi, socializarea este un proces care dureaza toata viata. Desi nu se termina odata cu copilaria, socializarea dupa acea perioada nu este īntru totul aceeasi.

Socializarea continua

Socializarea continua se refera la o continuare a socializarii care a īnceput īn timpul copilariei. Acest tip de socializare construieste pe īnvatatura anterioara. Educatia formala, de exemplu, este, īn mare masura, o chestiune de socializare continua.
Resocializarea

Din cānd īn cānd, trecem prin resocializare, extirparea si restructurarea atitudinilor, valorilor si identitatilor fundamentale.
Resocializarea voluntara se poate vedea īn cazuri de convertire religioasa, sau īn cele īn care indivizii se supun īn mod voluntar la psihoterapie. Īn ambele cazuri, scopul persoanei este sa-si īnlocuiasca identitatea prezenta cu una noua si, cāteodata, sa-si schimbe valorile existente si modurile de comportament.
Resocializarea poate sa se produca si pe o baza involuntara, cum se īntāmpla cānd autoritatile īi baga pe unii oameni īn īnchisoare sau īn spitale pentru boli mintale. Īn cazuri de resocializare involuntara, ceea ce deseori se cere este ceea ce Goffman numeste o „institutie totala". Acest cadru da persoanei posibilitatea de a o rupe brusc cu trecutul si ofera factorilor de resocializare control considerabil asupra activitatilor de zi cu zi sau chiar minut de minut al persoanei.

Nevoia de socializare dupa copilarie

Pe masura ce ne maturizam, obtinem diferite statute si jucam noi roluri. Īntrucāt aceste statute ne erau inaccesibile mai devreme (statute profesionale, statute maritale), nu reuseam sa īnvatam cerintele noilor roluri. Experientele suplimentare de socializare, cum sunt pregatirea profesionala formala, sau calificarea la locul de munca, umplu golul.
Chiar cu privire la rolurile marital si parintesc, pregatirea initiala este, deseori, insuficienta si este necesara socializarea continua.
Socializarea dupa copilarie este cāteodata necesara, cānd o schimbare sociala rapida modifica normele. De pilda, rolul asociat cu statutul pe care īl denumim ,,femeie" a suferit o schimbare importanta īn generatia trecuta. Conceptiile despre comportamentul potrivit rolului genului, īnvatate īn copilarie, acum douazeci de ani, nu mai sunt la fel de utile astazi. Pentru femeia moderna sunt necesare norme, valori si comportamente noi. Aceasta se realizeaza prin continuarea socializarii.
Īn final, mult din ceea ce īnvatam īn copilarie consta din norme generale si abstracte si din valori, care deseori trebuie modificate cānd, mai tārziu, sunt puse īn practica. De pilda, noi īnvatam copiii sa fie cinstiti. Mai tārziu, ei trebuie sa īnvete sa-si tempereze cinstea, īn anumite ocazii, cu tact.

Schimbari īn continutul socializarii

Ceea ce īnvatam īn timpul copilariei deseori difera de ceea ce īnvatam dupa copilarie. Īn timpul copilariei avem tendinta sa īnvatam norme generale si valori. Dupa copilarie, accentul este mai mare pe comportamentul clar si observabil. Persoana stie ce sa faca, iar atentia este acum concentrata asupra modului īn care trebuie facut ceea ce se face. Deseori, oamenii trebuie sa sintetizeze diferite elemente dintr-o anumita īnvatatura dobāndita īn scoala si profesiuni, pentru a dezvolta comportamente care le vor īndeplini scopurile.
Idealismul este deseori asociat cu tinerii; realismul, cu adultii. Desi idealismul nu trebuie sa dispara cu vārsta, el deseori trebuie sa se confrunte cu realitatea. Unul dintre aspectele dificile ale socializarii īn viata de mai tārziu consta īn modul de conlucrare cu lumea īntr-o maniera realista, fara sa-ti abandonezi idealurile. Noi transformam īntrebarea din ,,De ce este facuta aceasta?" īn ,,Care este metoda cea mai buna de a face aceasta?" De pilda, multi din miscarea ecologista din timpul ultimelor doua decenii au īnvatat cum sa īmpace viziunea idealista cu realitatile sociale si economice. Socializarea dupa copilarie necesita o schimbare de la dependenta la autonomie si apoi la influenta asupra altora. Dar īnainte sa realizam aceste tranzitii importante trebuie sa īnvatam deprinderile necesare.

Socializarea si libertatea

Natura socializarii ridica īntrebarea daca socializarea īncununata de succes reduce libertatea individuala. Wrong sustine ca socializarea nu este niciodata completa. Inspirāndu-se din opera lui Freud, Wrong subliniaza ca fiintele omenesti sunt ,,sociale fara sa fie complet socializate".
Mead a adoptat un punct de vedere echilibrat, ca oamenii renunta la o oarecare libertate īn cursul existentei sociale, dar, īn schimb, cāstiga avantajul relatiilor sociale. Īn interiorul ,,eului", ,,eu" si ,,mine" reprezinta un echilibru īntre nevoile societatii si nevoile individului. Perspectiva simbolic-interactionista este ca ,,eu" si ,,mine" nu sunt inerent īn conflict, nici individul cu societatea (perspectiva psihanalitica este ca ,,id"-ul si ,,supraeul" sunt īn conflict). ,,Eu" si ,,mine" functioneaza īn comun ca ,,eu"; individul si societatea sunt doua fatete ale aceleiasi monede. Desi conflictul poate avea loc īntre cele doua elemente, ele nu sunt inerent īn opozitie. Una nu reduce, automat si complet, libertatea celeilalte.
Deseori, oamenii reusesc sa selecteze si sa-si recombine diverse experiente de socializare īn moduri individuale. Dar exista un proces atotcuprinzator de socializare care sa īnabuse complet libertatea individului. Oamenii sunt liberi sa aleaga si sa actioneze pe baza alegerii. De fapt, sistemul nostru legal se bazeaza pe premisa ca oamenii au īndatoriri individuale si libertate individuala de a alege. Īn masura īn care īntelegem procesul socializarii, reusim sa exercitam un control substantial asupra vietii noastre.

Socializarea īn viata de adult si vārsta a III-a

O parte din ceea ce individul va face ca adult se īnvata īnca prin socializarea din copilarie si adolescenta, dar continutul de esenta a diverselor roluri si situatii cu care maturii se confrunta se asimileaza doar prin experienta proprie conditiei de adult. Mai mult, se īnvata nu numai pozitii si roluri, dar si cum pot fi ele conciliate, cum se rezolva constrāngerile si tensiunile legate de rolurile multiple pe care īn mod normal un adult le detine simultan. Astfel, de pilda, la o femeie nici rolul de sotie si mama nu sunt de multe ori complementare. Dar daca la acestea mai adaugam si faptul ca are o slujba cu responsabilitati? Īnvatarea strategiilor de īmpacare a diferitelor (si uneori contradictoriilor) asteptari de rol este o dimensiune centrala a socializarii īn viata de adult. Rolul de sef si de coleg, īn acelasi timp, intr-un colectiv didactic sau de cercetare este un exemplu de acest fel.


Socializarea ca adult se focalizeaza pe trei mari zone: familia, profesia si pentru unii din semenii nostri ceea ce s-ar putea numi socializarea īn institutii īnchise, totale („total institutions”).


Socializarea ca familist īnseamna asimilarea rolului de sot/sotie, mama/tata dar si a artei de a negocia īntre aceste roluri si īn distribuirea sarcinilor gospodaresti si a trecerii fara crize majore a etapelor ciclului familial.
Cu privire la socializarea pentru profesie trebuie spus doar ca ea presupune nu atāt īnsusirea meseriei ca atare, a cunostintelor de specialitate, cāt aspectele sociale informale ale unui nou context, īncepānd de la cum sa te īmbraci si sa vorbesti potrivit, pana la activitati mai complexe , cum ar fi relatia sef-subaltern, raporturile dintre diverse grupuri si clivaje sociale. Bunaoara, chiar īn cele mai democratice societati, tinerii medici īn formare vor trebui sa īnvete si sa accepte ca lor le vor reveni pacienti saraci, cei de stare buna primind asistenta medicilor deja consacrati.


Daca īn copilarie si adolescenta se īnfiripa si īncepe sa se contureze sinele (eul) si personalitatea indivizilor -īn principal prin absorbtia reactiilor celor din jur, prin reflectarea īn oglinda sociala- la maturitate personalitatea se consolideaza, iar accentul este pus acum pe felul īn care eul se prezinta celorlalti. Insertia plenara īntr-o profesie, īntr-un statut social, īn conditia de adult ca atare, implica pentru majoritatea actorilor sociali o atenta grija īn impresiile pe care le produc celor din jur. si bineīnteles ca ei īncearca sa faca impresii bune, achizitionānd si practicānd adevarate strategii de organizare, conducere si manipulare a parerilor pe care semenii lor le dezvolta despre ei („impressions management”). Ele pot fi spontane si mai putin intentionate, dar si bine calculate si īn multe cazuri ilicite sau chiar neoneste. Din prima categorie fac parte caracteristici ca īmbracamintea, locuinta, dintr-a doua, manifestari ca: flatarea celuilalt, preocuparea de a-i intra in gratie prin conformism, aprobare si lauda; mimarea modestiei; asocierea īn fapt sau īn vorba cu persoane importante si/sau pe care celui ce vrei sa-i intri īn gratie, stii ca Ie pretuieste.


Institutiile īnchise, totale, implica o resocializare dramatica a indivizilor, ele īncercānd controlul social cvasiabsolut, aducerea persoanelor la "numitor comun" din aproape toate punctele de vedere: haine, hrana, program zilnic etc. Īnchisorile si spitalele de boli mintale sunt un exemplu elocvent pe aceasta linie, dar si armata, mānastirile, unde organizatii si secte religioase pot fi considerate ca fiind de acelasi gen.


Succesul socializarii īn astfel de institutii si costul psihologic al individului depind desigur de faptul daca el s-a angajat voluntar, sau a fost drastic constrāns - cum e cazul īnchisorii. Oricum, experienta cotidiana, ca si cercetarile sistematice, arata ca si īn atari īmprejurari oamenii gasesc metode de a se sustrage controlului social total si de a-si crea o minima libertate: detinutii se mai "īnteleg" cu paznicii, bolnavii pot refuza sa mai ia medicamente s.a. Ervin Goffman numeste aceasta adaptare secundara.


Socializarea pentru vārsta a III-a este si ea īntr-un fel anticipata īn maturitate si īn multe culturi, trecerea de la stadiul de adult la cel de batrān se face pe nesimtite. Īn societatile industriale si postindustriale īnsa, conditia de persoana īn vārsta este una foarte distincta si reclama o noua socializare (resocializare). Vārsta a Ill-a a devenit īn societatile moderne o mare problema din doua principale motive: s-a prelungit durata medie de viata si īn consecinta numarul persoanelor īn vārsta a crescut considerabil īn populatia totala; s-a creat si extins fenomenul pensionarii. Cānd traiectoria de viata era mai scurta si pensionarea era ceva rar īntālnit, majoritatea oamenilor sfārseau ca adulti activi, angajati īn diverse munci. Batrānetea, ca problema sociala complexa (demografica, economica, medicala, psihologica), este īn larga masura o inventie a secolului al XX-lea.


Īndeosebi prin pensionare, o schimbare destui de brusca intervine īn viata individului si el trebuie sa-si īnsuseasca o noua identitate sociala. Aceasta datorita unor situatii subiective (sanatate, venituri mai mici, putere si prestigiu social), dar si din cauza modificarii conceptiei despre batrānete. Daca īn trecut persoanele īn vārsta īnaintata erau percepute ca purtatoare de cunostinte extinse si profunde, de mare īntelepciune, ca fiind cei mai buni sfetnici, astazi īn societatile industriale si postindustriale vārsta a III-a este asociata cu slabiciunea si dependenta, cu boala si neputinta. Exista adevar īn aceste aprecieri, dar functioneaza si false perceptii. Cercetari pe esantioane reprezentative a populatiei īn vārsta din SUA au aratat, spre pilda, ca doar 16% din cei peste 65 de ani sufera de senilitate. Multi analisti ai vietii sociale considera ca atitudinea noastra fata de persoanele īn vārsta īnaintata este una de stigmatizare, ceea ce are pregnante efecte asupra stimei de sine a acestora. Din ce īn ce mai mult īnsa se constituie colectivitati si organizatii de batrāni care militeaza nu doar pentru drepturi economice si politice, ci si pentru o schimbare a respectivei atitudini. De asemenea, īn numeroase tari, asistenta sociala a persoanelor īn vārsta include si un gen de psihoterapie, ce urmareste redarea īncrederii si pretuirii de sine, eliberarea de stresantul gānd al incompetentei, neputintei (fizice si psihice) si inutilitatii sociale.

Posibilitati de īmbunatatire a īnvatamāntului militar


Preocuparile pentru realizarea simbiozei dintre pregatirea de specialitate si pregatirea generala īn procesul de formare a cadrelor militare se rasfrāng īn mod favorabil asupra desfasurarii activitatii. Aceste preocupari contribuie, īn mare masura, atāt la asimilarea rapida a noilor realizari ale stiintei si tehnicii, cāt si la obtinerea unei eficiente crescānde. Īnsa nu se poate trece cu vederea ca, īn viata armatei, sunt frecvente cazurile īn care unitati īnzestrate cu tehnica moderna si cadre corespunzatoare realizeaza o eficienta scazuta. Aceasta evidentiaza necesitatea īmbunatatirii corelatiei dintre aspectele „tehnice” si cele economico-sociale ale activitatii. Fara īndoiala ca neajunsurile manifestate īn privinta corelatiei dintre aspectele tehnice si cele economico-sociale ale activitatii multor unitati sunt datorate si neajunsurilor similare īn pregatirea si folosirea cadrelor din unitatile respective. De aici rezulta si necesitatea cresterii preocuparii pentru ridicarea nivelului de pregatire a specialistilor, inclusiv sub aspectul posibilitatii lor de a realiza corespunzator unitatea dintre tehnic si economico-social. Īn acest sens, exista īnsemnate posibilitati ce pot fi valorificate īn procesul de īnvatamānt militar. Cāteva directii posibile ar fi:


Īn primul rānd, īmbunatatirea īn continuare a planurilor de īnvatamānt. Pe aceasta cale s-ar putea asigura o mai buna corelare, pe de o parte, īntre disciplinele generale (economice, psihologice, management) si cele tehnice de specialitate, iar pe de alta parte, īntre disciplinele cu caracter general. Unitatea dintre disciplinele generale si speciale īn pregatirea cadrelor militare s-ar realiza mai bine daca studiul disciplinelor cu caracter general s-ar efectua īn ani succesivi si ar preceda studiul disciplinelor de specialitate. Īn felul acesta, s-ar asigura un teren mai favorabil pentru luarea īn considerare a aspectelor generale la abordarea tuturor problemelor de specialitate.


Īn al doilea rānd, continuarea īmbunatatirii programelor analitice. Realizarea simbiozei dintre disciplinele generale si speciale īn procesul de formare a cadrelor militare ar putea fi favorizata atāt prin axarea mai pregnanta a disciplinelor generale pe studiul realitatilor din arma pentru care este profilata fiecare facultate, cāt si prin extinderea analizei aspectelor generale la disciplinele de specialitate. Īn aceasta directie, un rol important revine catedrelor, care, prin orientarea studiului fiecarei discipline, pot sa contribuie substantial la realizarea unitatii dintre general si special īn pregatirea ofiterilor.


Īn al treilea rānd, amplificarea preocuparii cadrelor didactice de la cele doua grupe de discipline pentru pregatirea proprie, care sa permita īnfaptuirea cu succes a orientarilor stabilite prin programele analitice, prin masurile adoptate de cadre. Aceasta presupune ca cei care predau disciplinele cu caracter general sa-si īnsuseasca anumite cunostinte de specialitate, iar cei care predau disciplinele de specialitate sa stapāneasca anumite cunostinte generale. Fara aceasta premisa nu se poate realiza īn mod temeinic unitatea dintre general si special īn procesul de formare a ofiterilor.


Īn al patrulea rānd, dezvoltarea colaborarii īntre cadrele didactice de la disciplinele de specialitate si de la disciplinele generale. Aceasta ar trebui sa includa atāt corelarea programelor analitice si a unor masuri stabilite de catedre pentru īnfaptuirea orientarilor adoptate, cāt si conlucrarea directa īn cadrul unor forme de pregatire a studentilor prin care se īnfaptuieste unitatea dintre special si general, cum sunt practica, activitatea de cercetare-proiectare, proiectele de diploma. Colaborarea dintre cadrele didactice de la cele doua grupe de discipline poate fi īnlesnita prin stabilizarea cadrelor de la disciplinele generale pe facultati si chiar sectii.


Īn al cincilea rānd, analiza periodica, de catre organele de conducere ale fiecarei facultati, a modului īn care se īnfaptuieste unitatea dintre special si general īn pregatirea viitorilor ofiteri. Aceasta analiza s-ar putea realiza fie pe ansamblul fiecarei facultati, fie pe sectiile facultatii respective. Pe aceasta cale, s-ar putea stabili masuri corespunzatoare atāt pentru extinderea experientei pozitive acumulate la unele catedre, cāt si pentru eliminarea unor neajunsuri.


Unul dintre obiectivele principale ale reorganizarii actuale a īnvatamāntului militar romānesc trebuie sa fie pregatirea de noi ofiteri cu o īnalta competenta, care sa le permita sa actioneze eficient īn unitatile militare, dar si dupa trecerea īn rezerva, īn conditiile economiei de piata. Pentru aceasta, se impune ca viitorilor ofiteri sa li se asigure si o pregatire economica, psihologica, manageriala mai buna decāt cea realizata īn trecut.


Se impune asigurarea pregatirii generale a studentilor prin mai multe discipline:
1) Economie generala, avānd menirea de a asigura orizontul de gāndire economica al viitorilor specialisti militari, pentru ca acestia sa poata aborda si rezolva cu competenta problemele unitatii militare, dar sa poata face fata si cerintelor vietii civile dupa trecerea īn rezerva;


Īn plus, ar trebui creata posibilitatea īntregirii pregatirii economice prin studiul marketingului, ca disciplina optionala sau facultativa.


Este necesar sa fie studiata economia politica ca disciplina distincta (si nu cuplata cu alta disciplina). Aceasta necesitate decurge din faptul ca economia politica asigura baza teoretica si metodologica pentru studiul tuturor celorlalte discipline cu caracter economic. Pentru studiul economiei politice este necesar minimum un semestru, cu doua ore de curs si o ora de seminar pe saptamāna.


2) Management si sisteme informatice, urmarind sa asigure viitorilor ofiteri o pregatire economica moderna pentru activitatea desfasurata la nivelul unitatii, tinānd seama īnsa de particularitatile armei īn care vor lucra acesti specialisti.
3) Legislatie economica;
4) Contabilitate si analiza economica, finante, banci si burse
5) Relatii economice internationale.
6) Psihologie
7) Sociologie


Preocuparile pentru pregatirea generala adecvata a viitorilor ofiteri, schitate mai sus, ar putea fi īntregite cu multe altele, pe baza experientei acumulate īn unitatile īnvatamāntului nostru superior militar, precum si a celui din alte tari. Prin cunoasterea si confruntarea acestor preocupari, luānd īn considerare elementele valoroase, factorii de raspundere din Ministerul Apararii Nationale ar putea realiza interventiile necesare pentru ca planurile de īnvatamānt de la toate facultatile militare sa jaloneze si o īmbunatatire a pregatirii generale a studentilor de la facultatile respective.
 


 

 

* Asistent universitar psiholog drd., Universitatea „Tibiscus” Timisoara

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania