ARGUMENT

Problematica angajarii României si a participarii armatei române în actiuni militare "sub egida" NATO si nu numai, este deosebit de complexa, România cautând sa se impuna în comunitatea internationala ca o participanta activa la actiunile comune de edificare a unei noi structuri si arhitecturi de securitate si pace în plan mondial.
Pâna în prezent, România a participat la mai multe operatiuni de mentinere a pacii, dar odata cu intrarea României în NATO, sunt posibile si alte misiuni cum ar fi:
- restabilirea pacii, care consta în actiuni postconflictuale, predominant diplomatice si economice, menite a consolida si a reorganiza infrastructura si institutiile guvernamentale în scopul evitarii relansarii conflictului;
- impunerea pacii, care se refera la folosirea fortei militare, pe baza unei autorizatii internationale, pentru a impune respectarea rezolutiilor ori a sanctiunilor destinate sa mentina sau sa restabileasca pacea si ordinea.
- instaurarea pacii, proces de mediere si negociere în general, de solutionare pe cale pasnica a unei dispute, prin rezolvarea problemelor care au generat-o.
Odata cu angajarea unor forte din armata noastra, pe baza deciziei autoritatilor competente în operatii de mentinere a pacii, a devenit si va deveni tot mai fireasca preocuparea pentru realizarea unei cât mai bune pregatiri psihice care sa asigure îndeplinirea acestor misiuni la cotele înaltului profesionalism.

1. Necesitatea unei pregatiri psihice

Pregatirea psihica pentru lupta reprezinta o dimensiune fundamentala în crearea tipului modern de luptator, fiind complementara pregatirii militare generale si de specialitate asigurând astfel, suportul psihologic pentru maximizarea eficientei resurselor umane implicate în procesul de instruire si educare.

Ultimele conflicte armate au evidentiat faptul ca dimensiunea lor psihologica, anterior mai putin cunoscuta în confruntarile militare, are astazi un rol si o importanta majora în obtinerea succesului în lupta.

În consens cu aceasta, armatele statelor lumii, inclusiv armata noastra, au conceput si au asigurat modalitati eficiente de reactie pentru cresterea capacitatii de lupta, esentiala pentru îndeplinirea misiunilor. Imaginea psihologica a luptatorului modern nu mai trebuie sa fie redusa la forta musculara de tip "gorila" ci, dimpotriva, sa reprezinte o personalitate puternica, armonios dezvoltata psihic, (cognitiv, motivational, volitional, afectiv, atitudinal) si fizic, capabila sa-si manifeste eficient potentialul informational, energetic si motric pe câmpul tactic.

Pregatirea psihica pentru lupta a efectivelor de militari care vor executa misiuni sub egida NATO, este o componenta activa a actiunilor psihologice cu un caracter instructiv-formativ bazat pe dezvoltarea si mentinerea rezistentei si stabilitatii psihice prin metode, procedee si mijloace adecvate misiunilor specifice.
Actuala pregatire psihica este structurata, ca urmare a necesitatilor impuse de teatrul de operatii, în trei parti:
- pregatirea propriu-zisa pentru misiune,
- asistenta pe timpul misiunii si
- evaluarea psihologica a participantilor la înapoierea din misiune.

Prezenta lucrare se axeaza în principal pe pregatirea psihica pentru misiune care începe cu 4 luni înaintea momentului plecarii în teatrul de operatii si are ca scop consolidarea acelor trasaturi psihice care asigura luptatorului o rezistenta prelungita si un randament optim pe câmpul de lupta.

Prin natura lui, teatrul de operatii reprezinta un complex generator de emotii datorita solicitarilor specifice la care sunt supusi militarii pe timpul efectuarii misiunilor, solicitari ce se împart în trei grupe: solicitari impuse de noul mediu (conditii geo-climatice, diferente culturale, distrugeri provocate de razboi, etc.), solicitari impuse de misiunea propriu-zisa (conditiile de cazare, hranire, de petrecere a timpului liber, gradul de noutate, dificultate, periculozitate, de monotonie, etc.) si solicitari de natura psiho-afectiva (departarea de familie, relatiile interpersonale cu ceilalti militari, relatiile interpersonale cu populatia din zona, etc.). Gasirea celor mai bune metode de gestionare a emotiilor în conditiile solicitarilor amintite, trebuie sa fie o sarcina cheie a psihologului în pregatirea psihica a luptatorului.

Pentru aceasta propun, ca în cadrul antrenamentelor de pregatire, sa se îmbine elementele de specialitate cu fixarea unor obiective de factura psihologica, ce se refera la dezvoltarea inteligentei emotionale, apreciind ca dezvoltarea ei asigura luptatorului modern acele abilitati care sa-l ajute în gestionarea corecta a emotiilor în situatiile de criza.

2. Inteligenta emotionala

Termenul de inteligenta emotionala a fost formulat pentru prima data într-o teza de doctorat, în S.U.A., unde Wayne Leon Payne considera ca inteligenta emotionala este o abilitate care implica o relationare creativa cu starile de teama, durere si dorinta.

În 1995, psihologul american Daniel Goleman a publicat o carte, "Inteligenta emotionala", în care aduce în actualitate si defineste practic notiunea de inteligenta emotionala. Autorul o defineste ca fiind abilitatea unei persoane de a întelege si a-si gestiona eficient emotiile sale, de a întelege si a se descurca cu emotiile celor din jur în scopul crearii unor relatii adecvate cu ceilalti si a crearii unui echilibru emotional atât intrapersonal cât si interpersonal. Inteligenta emotionala înseamna folosirea inteligenta a emotiilor în viata personala si profesionala.

Pentru a reusi în viata, Daniel Goleman considera ca fiecare dintre noi ar trebui sa-si dezvolte principalele dimensiuni ale inteligentei emotionale:
- Cunoasterea propriilor emotii;
- Gestionarea emotiilor;
- Aptitudinea de a utiliza emotiile în mod productiv;
- Empatia - citirea emotiilor celorlalti;
- Capacitatea de dirijare (conducere) a relatiilor interpersonale.

Cunoasterea emotiilor personale presupune identificarea si denumirea propriilor emotii si sentimente. Permanent, organismul nostru ne transmite diferite mesaje prin intermediul emotiilor si sentimentelor, din care, daca stim sa le decodificam corect putem afla foarte multe despre noi si vom putea actiona în mod adecvat la situatiile variate de viata.

Gestionarea emotiilor se refera tocmai la capacitatea noastra de a alege modalitatea corecta de a ne manifesta în anumite situatii. De aceea, fara o cunoastere sigura a emotiilor personale, nu putem vorbi despre o gestionare eficienta a emotiilor în general.

Utilizarea emotiilor în mod productiv, este o aptitudine majora ce se refera la cultivarea starii de optimism si speranta. În conceptia autorului, optimismul, ca si speranta, înseamna un orizont de asteptare conform caruia, în general, lucrurile se rezolva pâna la urma, în ciuda obstacolelor si frustrarilor.

Empatia este capacitatea de a intui sau de a recunoaste emotiile celorlalti. Empatia nu înseamna ca traim emotiile altor persoane, ci ca le întelegem pornind de la experientele noastre. Ea se construieste pe deschiderea spre sentimentele celorlalti, pe abilitatea de a citi informatiile provenite prin canale nonverbale.

Arta inteligentei emotionale, atât în mediu civil cât si cel militar, consta în aplicarea în cadrul relatiilor interpersonale a celor trei dimensiuni descrise mai sus la capacitati maxime.

3. Aplicarea inteligentei emotionale în pregatirea psihica a militarilor pentru misiune

Aplicarea inteligentei emotionale în pregatirea psihica a militarilor îi ajuta pe acestia sa stabileasca mai usor legaturi interpersonale, sa fie mai perspicace în interpretarea reactiilor si a sentimentelor camarazilor de lupta si în rezolvarea conflictelor care pot aparea în timpul misiunii.

Pentru elementele de comanda, inteligenta emotionala este necesar în comanda si în organizarea coeziunii de grup în care, empatia joaca rol esential. "A sti sa conduci, nu înseamna a sti sa domini, ci a sti sa convingi oamenii sa munceasca pentru un scop comun" (D. Goleman).

În situatia luptatorului în general, a celui care opereaza în conditii de incertitudine înalta, presiune de timp si risc existential major, îngrijorarea este starea afectiva predominanta. Gestionarea emotiilor joaca un rol esential în prevenirea uzurii de lupta, a pastrarii unei stari de spirit pozitive si ajuta la prevenirea crizelor emotionale. De asemenea, asigura calmarea, reducerea sau chiar înlaturarea anxietatii, îngrijorarii si a starilor depresive.

Nivelul coeficientului emotional este responsabil pentru gradul de autocunoastere si autoapreciere, pentru calitatea relatiilor interpersonale, pentru adaptabilitatea sociala si pentru reglarea tulburarilor de dispozitie.

Având în vedere toate aceste aspecte, se impune o dezvoltare a inteligentei emotionale, atât din punct de vedere teoretic, prin intermediul temelor propuse, cât si practic, prin metode psihologice efectuate în cadrul pregatirii psihice pentru misiune.

Aceasta pregatire complexa, trebuie sa se realizeze atât pe câmpul de instructie, într-un cadru cât mai apropiat de conditiile din teatrele de operatii, cât si într-un cadru organizat unde psihologul are rol principal prin exercitiile pe care le realizeaza cu militarii.

Numai cu o pregatire psihica adecvata misiunilor, militarii vor face fata la orice situatie, fie ea si pe câmpul de lupta unde sentimentul predominant îl reprezinta incertitudinea si unde o conditie esentiala pentru supravietuire o reprezinta folosirea inteligenta a emotiilor.

4. Rolul si locul psihologului în realizarea obiectivelor

Rolul psihologului în pregatirea psihica a militarilor pentru misiuni de tip NATO, este sa dirijeze si sa efectueze activitati de calire psihica pe câmpul de instructie si sa conceapa exercitii psihologice si teme pentru pregatirea teoretica ce trebuie sa se realizeze într-un cadru organizat în grupuri mici care sa le permita sa se cunoasca foarte bine între ei si sa poata anticipa modul lor de a se comporta în orice situatie de pe câmpul de lupta.

Totodata psihologul, în timpul pregatirii psihice pentru misiune, trebuie sa impuna obiective psihologice si modalitati de pregatire diferentiate atât în raport de caracteristicile misiunilor ce urmeaza a fi îndeplinite, cât si în functie de categoriile de personal din structura, spre exemplu, pentru elementele de comanda, anumite obiective si pentru cele de executie, alte obiective.

Un alt rol al psihologului, apreciez ca îl reprezinta cultivarea optimismului în rândul militarilor, considerata a fi o aptitudine esentiala pentru inteligenta emotionala.

Din punct de vedere al abilitatii emotionale, optimismul este o atitudine care protejeaza oamenii împotriva caderii în depresie, disperare, apatie în fata dificultatilor.

În concluzie, psihologul nu trebuie sa fie doar un element constatativ, ci si un modelator de personalitati, care poate asigura o pregatire psihica conforma standardelor NATO.

PROGRAM DE DEZVOLTARE A INTELIGENTEI EMOTIONALE
- o varianta -
Programul de dezvoltare a inteligentei emotionale propus a fi aplicat militarilor în cadrul pregatirii psihice pentru executarea misiunilor de tip NATO, cuprinde:
1. Evaluarea inteligentei emotionale;
2. Exercitii de dezvoltare a inteligentei emotionale.
3. Tematica teoretica de pregatire în domeniul inteligentei emotionale;

1. Pentru evaluarea inteligentei emotionale vom folosi:
"Testul pentru inteligenta emotionala" (pentru militari) - un chestionar care contine prezentarea unor situatii (scenarii) în care militarii se pot afla atât în viata profesionala cât si în cea sociala (Anexa nr.1). Consider ca instrumentul de evaluare propus, va permite identificarea acelor dimensiuni ale inteligentei emotionale care necesita antrenamente de dezvoltare cu ajutorul unor exercitii psihologice.

2. În urma acestor evaluari, se trece la etapa a doua, la cea de aplicare a urmatoarelor exercitii psihologice la militarii care au fost identificati cu carente în capacitatile necesare unei inteligente emotionale.
2.1. Exercitii de dezvoltare a capacitatii de cunoastere a propriilor emotii
Aceste exercitii vizeaza atingerea urmatoarelor obiective psihologice:
- dezvoltarea capacitatii de a identifica si a recunoaste propriile emotii ;
- dezvoltarea capacitatii de a întelege cauzele reale ale aparitiilor emotiilor ;
- dezvoltarea capacitatii de cunoastere a semnificatiei starilor emotionale în functie de situatiile în care se produc.
3
Exercitiul nr. 1
Exercitiul se realizeaza prin utilizarea " Listei de emotii ", prezentata în anexa nr. 2, în timpul pregatirii speciale pentru misiune. Astfel:
- pentru elementele de comanda, exercitiul se efectueaza în cadrul pregatirilor pe sisteme D.I.S. (Simulare Interactiva Distributiva) ;
- pentru elementele de executie, exercitiul se efectueaza în cadrul antrenamentelor executate în poligoanele de calire psihica.
Instructaj
Va rog sa va analizati toata gama de trairi emotionale pe care le încercati pe parcursul efectuarii antrenamentelor si subliniatile în lista de emotii pe care o aveti la dispozitie.
Dupa aceasta operatiune, va rog sa le încadrati în grupele de emotii specificate pe partea cealalta a foii.

Exercitiul nr.2
Exercitiul se realizeaza prin utilizarea imaginatiei dirijate pe un fond de relaxare într-un cadru organizat si condus de psiholog în propriul cabinet.
Instructaj
Va plimbati printre ceilalti, îi priviti în ochi si va întrebati ce simt si care sunt sentimentele lor în acest moment. Continuati sa va plimbati pâna când reusiti sa va distantati de ceilalti, devenind foarte constient de prezenta propriei persoane. Alegi locul în care corpul tau s-ar simti cel mai bine acum. Acum, poti afla care sunt sentimentele tale în raport cu ceilalti, în raport cu tine si cu lumea. Acum poti constientiza toate emotiile pe care corpul tau ti le transmite, dar pâna acum le-ai ignorat.

2.2. Exercitii de dezvoltare a capacitatii de gestionare corecta a emotiilor
Aceste exercitii vizeaza urmatoarele obiective psihologice :
- sa reuseasca sa-si stapâneasca emotiile de mânie, furie si sa-si tolereze frustrarile ;
- sa-si poata exprima furia în mod natural, potrivit, fara agresiune ;
- sa-si poata gestiona starile de stres.

Exercitiul nr. 1
Exercitiul se realizeaza prin utilizarea unui jurnal al starilor sufletesti.
Instructaj
tineti o evidenta a izbucnirilor de furie si a sentimentelor adiacente si încercati sa notati circumstantele care le-au provocat. Notati-le într-un jurnal al starilor sufletesti. Cititi ceea ce ati scris în jurnal, dupa o perioada de o zi si încercati sa gasiti cea mai buna solutie la problema care a determinat furia.

Exercitiul nr. 2
Exercitiul se realizeaza prin utilizarea metodelor de relaxare învatate: metoda relaxarii analitice (Jacobson), antrenamentul autogen Schultz si antrenamentul psihoton.

2.3. Exercitii de dezvoltare a capacitatii empatice
Aceste exercitii vizeaza obtinerea urmatoarelor obiective psihologice:
- sa recunosca corect emotiile transmise de cei din jur;
- sa învete sa-i înteleaga pe cei din jur;
- sa citeasca limbajul nonverbal pentru a întelege comunicarea.
Exercitiul nr. 1
Exercitiul se realizeaza în cabinetul psihologic si presupune utilizarea urmatoarelor instrumente: televizor, casete video si planse cu poze.
Instructaj
Va rog sa priviti un film fara sonor si încercati sa redati verbal emotiile exprimate de actori.
Va rog sa priviti aceste planse care contin poze cu oameni care fac gesturi diferite si încercati sa decodificati mesajul acestora exprimat prin limbajul corpului.

Exercitiul nr. 2
Exercitiul se realizeaza în cabinetul psihologic.
Instructaj
Un coleg va povesteste o întâmplare pe care a trait-o el. Dumneavoastra încercati sa repetati cu voce tare spusele lui, pentru a vedea daca ati înteles corect cele comunicate.

Exercitiul nr. 3
Exercitiul se realizeaza în cabinetul psihologic.
Instructaj
Va aflati în fata unui coleg si faceti abstractie de ceea ce comunica el verbal si va îndreptati atentia spre ceea ce comunica prin intermediul limbajului nonverbal.

3. Tematica teoretica de pregatire psihologica în domeniul inteligentei emotionale – pretabila pentru toate categoriile de personal participant la misiuni NATO:
3.1. Profilul psihologic al persoanelor cu nivel ridicat al inteligentei emotionale
3.2. Cunoasterea si cultivarea unor stari emotionale pozitive : optimismul, speranta, daruirea
3.3. Natura inteligentei emotionale
3.4. Starile sufletesti si traumele majore
3.5. Empatia ca trasatura a inteligentei emotionale

Concluzii:

Pregatirea psihica pentru lupta, reprezinta cea mai importanta componenta necesara efectuarii cu succes a misiunilor de tip NATO.
De aceea, în aceasta lucrare am încercat sa ofer o noua viziune asupra acesteia, prin introducerea unui nou concept, acela de inteligenta emotionala, care este din ce în ce mai folosit în toate domeniile atât sociale cât si profesionale.
Aplicarea inteligentei emotionale în pregatirea psihica a militarilor care executa misiuni de tip NATO, reprezinta o tema complexa din care eu am încercat sa evidentiez doar câteva aspecte si sa ofer o varianta de program de dezvoltare a inteligentei emotionale asa cum l-am conceput eu si care sper sa ajute pe militarii care vor executa misiuni de tip NATO.
 

TEST DE EVALUARE A INTELIGENTEI EMOTIONALE
-pentru militari-

Prezentam în continuare zece situatii (scenarii) în care se poate afla un militar pe câmpul de lupta. Imaginati-va ca va aflati în situatiile respective si aratati cum veti proceda în mod concret.Pentru aceasta, veti alege una dinte cele trei variante de raspuns:

1. Sunteti într-un avion într-o misiune de patrulare si conducatorul de zbor va anunta ca acesta a intrat brusc într-o zona de turbulenta si începe sa se balanseze puternic într-o parte si alta. Ce faceti?
a) Continuati sa vorbiti cu colegii, dând putina atentie turbulentei asteptând ca aceasta sa înceteze;
b) Va îngrijorati si urmariti comportamentul conducatorului de zbor;
c) Nu dati nici o atentie turbulentei.

2. Sunteti în grupul de colegi si observati ca unul dintre ei nu este bagat deloc în seama de catre ceilalti. Ce faceti?
a) Nu va amestecati, îl lasati în pace;
b) Va duceti sa vorbiti dumneavoastra cu el si încercati sa-l ajutati sa se integreze în grup;
c) Încercati sa-i distrageti atentia, aratându-i ceva care l-ar interesa;

3. Imaginati-va ca sunteti la un curs de perfectionare si doriti sa obtineti calificativ maxim, dar constata-ti ca una dintre note va scade media necesara pentru calificativul maxim. Ce faceti?
a) Va faceti un plan special pentru a va îmbunatatii nota la materia respectiva, fiind hotarât sa urmati planul;
b) Va propuneti ca la urmatoarele cursuri sa luati note mai bune;
c) Mergeti la profesor si încercati sa discutati cu el obtinerea unei note mai mari;

4. Imaginati-va ca va pregatiti pentru verificarile periodice unde aveti de executat un exercitiu specific pe care l-ati încercat de mai multe ori dar nu va reusit niciodata si sunteti descurajat. Ce faceti?
a) Va spuneti: “Ajunge pentru azi" sperând ca veti avea mai mult noroc mâine;
b) Va evaluati abilitatile si deprinderile pentru a vedea unde gresiti;
c) Va blamati pentru esecul dumneavoastra si va reprosati ca nu sunteti la fel de bun ca si colegii dumneavoastra.

5. Sunteti anuntat de comandantul dumneavoastra ca de mâine veti avea un nou coleg, dar care este de etnie rroma. Dupa anunt, surprinzi pe un coleg spunând cuvinte urâte si rautacioase la adresa lui. Ce faceti?
a) Nu-l iei în seama considerând ca este doar o gluma;
b) Vorbesti separat cu colegul rautacios si îl certi pentru fapta facuta;
c) Îi vorbesti în prezenta celorlalti spunând ca asemenea opinii sunt nepotrivite.

6. Încercati sa calmati un coleg înfuriat pe un sofer care era sa-l accidenteze foarte grav când venea dimineata la program la unitate. Ce faceti?
a) Îi dati dreptate, considerând, la fel ca si el, ca soferul i-a pus viata în pericol;
b) Îi spuneti sa uite evenimentul pentru ca nu a patit nimic;
c) Îi relatati ca si dumneavoastra vi s-a întâmplat mai demult ceva asemanator, dar dupa aceea v-ati dat seama ca, dupa cum conduce, soferul va ajunge în mod sigur la spitalul de urgenta.

7. Ati intrat într-o discutie aprinsa cu un coleg. Sunteti amândoi furiosi si, în focul furiei, recurgeti la atacuri personale pe care într-adevar nu le întelegeti, dar le continuati. Care este cel mai bun lucru de facut?
a) Opriti cearta de îndata, pentru ca nu conteaza opinia celuilalt;
b) Luati o pauza de 20 minute si apoi reluati discutia cu calm, fiecare ascultând ce are celalalt de spus;
c) Îi spui colegului sa-si ceara scuze.

8. Sunteti numit comandantul unui pluton si încercati sa gasiti o solutie pentru rezolvarea unei probleme delicate care implica tot plutonul. Care este primul lucru pe care îl faceti?
a) Notati pasii necesari pentru rezolvarea rapida si eficienta a problemei;
b) Începeti prin a cere fiecarui militar idei privind rezolvarea problemei;
c) Initiati o sedinta de dezlantuire a ideilor (brainstorming), încurajând pe fiecare sa spuna orice idee îi vine în minte.

9. Imaginati-va ca aveti un coleg nou care este foarte timid si un pic înfricosat ca nu stie cum se va adapta la noul colectiv. Ce faceti?
a) Acceptati ca are un temperament timid si cautati cai de a-l întelege si de a-l ajuta;
b) Îl duceti la psihologul unitatii;
c) De fiecare data când sunt activitati extraprofesionale în grup, îl luati cu dumneavoastra.

În functie de varianta aleasa, ne vom da seama la care din componentele inteligentei emotionale este nevoie de exercitii de dezvoltare, astfel:
- raspunsurile a, b si c la situatia 1 si raspunsul b la situatia 2, presupune cunoasterea propriilor emotii;
- raspunsul b la situatia 4 si raspunsul b la situatia 7, se refera la gestionarea corecta a emotiilor;
- raspunsul a la situatia 3, presupune utilizarea emotiilor în mod productiv;
- raspunsul c la situatia 6, arata prezenta capacitatii empatice a militarului;
- raspunsul c la situatiile 5 si 8, raspunsul b la situatia 9, demonstreaza existenta unor capacitati de interrelationare.

Anexa 2
Lista emotiilor

Prezentam mai jos câteva tipuri de emotii pe care le puteti întâlni în timpul antrenamentelor pe care le efectuati. Stabiliti care dintre ele exprima cel mai bine propriile trairi emotionale:
- spaima, neliniste, încântare, usurare, agitatie, tristete, surprins, socat, uitare de sine, încredere, regret, euforie, îngrozit, panica, umilinta, dusmanie, oripilat, indiferenta, remuscare, presimtire, teroare, mândru, mirat, încurajare, sfidare, ostilitate, vinovat, neîncredere, incapabil de lupta, speriat, autocompatimire, încoltit, remuscare, exasperare, disperare, iritare.
Acum distribuiti-le în urmatoarele grupe de emotii:
- teama, bucurie, surpriza, suparare, dezgust, furie, rusine.
 

***

Bibliografie

1 C.NEDELCEA-Optimizarea comportamentului profesional, Ed. SPER, Bucuresti 1999
2 M. ROCO-Creativitate si inteligenta emotionala, Ed. Polirom, Iasi 2001
3 J. SEGAL-Dezvoltarea inteligentei emotionale, Ed. Teora, Bucuresti 1999
4 Colectia " Spirit Militar Modern"-2002-2004
5 Psihologie aplicata în Fortele Speciale-lucrari prezentate în cadrul simpozionului " INFO-PSIHO 2002", Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, Bucuresti 2003
 

* U.M. 01425 Ramnicu Sarat