Înainte de intrarea în institutia militara de învatamânt, atât elevii cât si cursantii scolii Militare de Maistri Militari si Subofiteri a Fortelor Terestre „Basarab I” îsi reprezinta anticipat mediul de viata si activitate specific acestuia si îsi construiesc un ansamblu bogat de asteptari.
Cercetarea de fata urmareste sa evidentieze masura în care imaginea anticipata este confirmata de realitatea din institutia militara si efectele pe care concordantele sau discordantele dintre ele le au asupra procesului de adaptare al elevilor si cursantilor.
Analiza cantitativa si calitativa a datelor obtinute prin aplicarea unui chestionar de opinie la doua loturi de subiecti scolarizati pe filiere diferite, ne-a permis sa constatam ca atât la elevi cât si la cursanti nu exista o concordanta deplina între asteptari si realitatea din institutia militara, dar aceasta nu constituie un obstacol major în calea adaptarii lor.
Valorificarea concluziilor si masurilor propuse, atât de factorii implicati în informarea si orientarea tinerilor catre armata dar si de cei implicati în procesul de instruire si educare din scoala, vor contribui la optimizarea procesului de adaptare si integrare al acestora la cerintele activitatii militare.


În ultimii ani, s-au produs modificari substantiale ale carierelor profesionale astfel încât siguranta reala a unui post de munca este tot mai mult în relatie cu nivelul capacitatilor, deprinderilor, cunostintelor si competentei profesionale.
Congruenta între orientarea în cariera si modul de munca are consecinte directe asupra comportamentului si atitudinii indivizilor în activitate. Atunci când exista potrivire între capacitati, talente, interese si mediul profesional, efectele vor fi satisfactia si sentimentul competitiei.
Termenul expectanta desemneaza o stare de anticipare caracterizata prin estimarea anumitor rezultate ale activitatii, ale interactiunilor sociale, ale propriei conduite sau ale comportamentului altora fata de sine. Asteptarea (expectanta) este definita de Vroom ca fiind perceperea sanselor de a obtine rezultatele dorite în urma unor actiuni (relatia perceputa dintre efort si performanta). Ea se identifica cu probabilitatea subiectiva si se exprima prin relatia actiune-rezultat. Marimea asteptarii este data de certitudinea subiectiva a urmarii unui anumit act de un anumit rezultat. Expectanta vizeaza anticiparea succesului sau a insuccesului si consecintele acestora.

Pornind de la aceste premise, cercetarea de fata urmareste sa evidentieze masura în care imaginea anticipata fata de profesia militara, construita pe o realitate „auzita” se muleaza pe realitatea „traita efectiv”, dar si efectele pe care concordantele sau discordantele dintre ele le au asupra procesului de adaptare al elevilor si cursantilor.

I Aria si metodologia cercetarii

1. Metoda: studiul comparativ al datelor obtinute prin observatie si convorbire dar si a rezultatelor colectate prin aplicarea unui chestionar, la jumatatea perioadei de scolarizare, la doua loturi de subiecti.
2. Lotul de subiecti: câte 25 de elevi pe filiera directa si 25 de cursanti pe filiera indirecta. Elevii provin din liceele civile si militare, bacalaureati, preluati pe filiera directa, adica admiterea prin examen; cursantii sunt preluati pe filiera indirecta din rândurile militarilor angajati pe baza de contract.
3. Instrumentul de lucru: chestionarul de opinie (anexa 1) a fost construit de catre autorii lucrarii si contine un numar de 8 itemi, incluzând întrebari de tip dihotomic, cu raspunsuri deschise dar si întrebari cu mai multe variante de raspuns. Chestionarul a urmarit sa surprinda atât gradul de informare si factorii care au contribuit în mod esential la orientarea spre profesia militara cât si pe cei care se regasesc în continuare cu rol hotarâtor si corespund aspiratiilor lor profesionale. Din evantaiul larg al acestor factori, unii sunt absolut necesari pentru a asigura adaptarea la sarcini si desfasurarea în conditii optime a activitatilor, iar altii au caracter complementar sau de dorit în structura motivatiei subiectilor.
4. Ipoteze de lucru:
H.1: este de asteptat ca expectantele privind cariera militara sa fie diferite în functie de filierele de scolarizare;
H.2: este de asteptat ca factorii initiali care au determinat alegerea carierei militare sa nu fie în concordanta totala cu cei

existenti în institutia militara;
H.3: este de asteptat ca neconcordantele confirmate de ipoteza nr.2 sa creeze, atât elevilor cât si cursantilor, unele dificultati de adaptare la cerintele vietii militare.
5. Analiza itemilor
+ Analiza cantitativa a datelor referitoare la optiunea lor pentru cariera militara, evidentiaza ca toti elevii si cursantii celor doua loturi (100%) considera ca este foarte important sa fie orientati din timp si bine informati privind cerintele specifice acestei profesii.
Fiind implicati în mod direct în viata militara, cursantii, proveniti din militari angajati pe baza de contract, si-au fundamentat hotarârea alegerii carierei pe informatii corecte desprinse din contactul direct, din ceea ce au trait ei efectiv.
si elevii, dupa 6 luni de scolarizare, constientizeaza ca imaginea foarte buna despre armata desprinsa din surse diverse (carti, filme etc.) si care cuprinde în general elemente abstracte, greu de verificat, nu coincide cu imaginea reala despre factorii de solicitare fizica si psihica asociati activitatii specifice militare desprinse din sursele oficiale sau traite efectiv.
+ În privinta factorilor care le-au influentat decizia luata, exista o diferenta mica între loturi: procentul cursantilor care îsi atribuie hotarârea de a deveni cadre militare, considerând-o proprie si neinfluentata de nimeni, este de 100%, iar la elevi este de 84%, 2 din cei 4 elevi care au fost influentati de familie sunt cazuri sociale, cu un parinte decedat în timpul misiunilor militare.
Procentul mare al elevilor, în majoritate de 19 ani, care au decis singuri în alegerea acestei profesii, demonstreaza, ori faptul ca orientarea scolara a fost bine facuta, iar cei în cauza si-au descoperit aptitudinile si calitatile necesare pentru o astfel de profesie, ori predomina, în cazul acestora, sentimentul fals al liberului arbitru, subiectii fiind destul de tineri pentru a realiza influentele reale ale celorlalti factori în aceasta privinta.
+ Analiza factorilor referitori la expectanta (itemul 3 din chestionar) dar si a celor care corespund realitatii din institutia militara (itemul 4), evidentiaza diferente semnificative între subiectii celor doua loturi privind nivelurile de evaluare.
Ierarhizarea factorilor determinanti în alegerea initiala a profesiei militare, confirmati de realitatea institutiei militare si resimtiti ca fiind în continuare importanti pentru cariera militara se prezinta astfel:

La cursanti:
 

- siguranta unui loc de munca - se regaseste în ambele situatiile ca un factor determinant, cu procentajul cel mai mare în alegerile facute de cei chestionati: 83%, respectiv 79%. Este evidenta dominarea sentimentului de securitate sociala determinat si de faptul ca majoritatea cursantilor sunt casatoriti si au responsabilitati fata de propriile familii;
- prestigiul si importanta profesiei se afla pe locul 2 la expectanta cu un procent de 75%, si pe locul 4 (62%) în ierarhizarea factorilor confirmati de realitate. Deoarece prestigiul ocupational reprezinta valorizarea unei profesii, este clara nevoia cursantilor de afirmare si valorizare a eu-lui în contextul relatiilor sociale, nevoia de a fi importanti, utili societatii;
- ordinea si disciplina militara se regaseste pe locul 3 cu un procent de 62% doar la expectanta; acelasi loc este ocupat la itemul 4 de dorinta de a învata, a sti, a descoperi (67%), ceea ce evidentiaza constientizarea faptului ca o buna pregatire profesionala este premisa succesului în cariera;
- formarea deprinderilor de lider, care nu se regaseste printre factorii determinanti ai carierei militare, ocupa locul 2 la categoria celor confirmati de realitate cu un procent de 71%. De asemenea, în topul acelorasi factori regasim, pe locul 4 posibilitatea probarii propriilor calitati, ceea ce evidentiaza ca desi nu au avut informatii clare si suficiente despre cerintele cursului de leadership, înainte de începerea acestuia, cursantii au înteles ca vor deveni lideri de grupuri mici, ceea ce implica dezvoltarea unor calitatile specifice;
- o buna pregatire fizica este factorul care si-a spus cuvântul în decizia de a urma cariera militara pentru 58% dintre cursanti, ocupând locul 4 în ierarhizarea acestora. Importanta acestui factor a fost confirmata si de realitatea institutiei militare pentru un procent de 54%, ocupând locul 5. Se observa ca rezistenta fizica este considerata de mai mult de jumatate din lotul cursantilor ca fiind o aptitudine absolut necesara viitorilor subofiteri;
- posibilitatea plecarii în misiuni externe, este un factor destul de important pentru un procent de 50%, ocupând locul 5 printre factorii determinanti în alegerea initiala a profesiei. Având în vedere ca factorul loc de munca bine platit nu se afla printre cei determinanti pentru alegerea carierei militare este evident ca realizarea materiala este un factor important dar nu prioritar pentru cursanti. Cu siguranta este mai importanta reusita scolara în perioada formarii profesionale decât salariul la un moment dat.

La elevi:
 

- dorinta de a învata, a sti, a descoperi este ales în procent de 80% ca factor de expectanta si 68% ca factor confirmat de realitate, ocupând locul 1 la ambii itemi. Mentinerea motivatiei intrinseci anterioara admiterii în scoala evidentiaza dorinta de realizare în plan profesional, de autoperfectionare;
- siguranta unui loc de munca - se regaseste, ca si la cursanti, ca un factor determinant, la mai mult de jumatate din subiectii chestionati: 67%, respectiv 62%. Armata este perceputa ca o institutie care are avantajul oferii unui loc de munca la finalul studiilor si a unei protectii sociale corespunzatoare;
- viata în colectiv si sansa de a avea mai multi prieteni (62%), îndeplinirea unor sarcini dificile, cu risc crescut (56%) si placerea de a purta uniforma (50%) sunt urmatorii factori decisivi ai optiunii pentru armata. Se constata nevoia de socializare, de relationare interpersonala dar si pe cea de risc, de aventura specifica vârstei adolescente. Nevoia de a purta uniforma exprima trebuinta de afisare personala, de identificare în societate dar si mândria de a lucra într-un mediu social specific care implica realizarea unor sarcini dificile;
- posibilitatea probarii propriilor calitati (54%), prestigiul si importanta profesiei (44%) si dezvoltarea calitatilor de lider (42%) sunt factori care desi nu au influentat decizia initiala sunt foarte importanti deoarece sunt confirmati de realitate. Aspectele de natura provocatoare sunt înlocuite cu cele impuse de cerintele acestei specializari, conturându-se o imagine profesionala reala.

În concluzie, prezenta, la lotul de elevi, pe locurile 3, 4, si 5 a altor factori, diferiti de cei care le-au influentat optiunea pentru cariera militara, demonstreaza ca imaginea anterioara despre profesie formata pe baza unor surse de informare, nu se suprapune decât partial peste cea reala, confirmându-se ipoteza de cercetare nr. 2.
La cursanti însa, diferentele dintre frecventele celor doua categorii de factori este mai mica decât la elevi, fapt explicabil prin cunoasterea reala a mediului militar, a avantajelor si dezavantajelor oferite, datorita statului lor anterior de militar în termen sau militar angajat pe baza de contract. Acelasi lucru explica si diferentele constatate între expectantele elevilor si cele ale cursantilor confirmându-se si prima ipoteza de cercetare.

+ Diferentele specificate mai sus se reflecta si în procentul diferit, la cele doua loturi, a concordantei dintre asteptarile initiale si realitatea existenta: 58% dintre cursanti si doar 32% dintre elevi considera ca aceasta concordanta este în mare masura, la restul cursantilor (42%) si al elevilor (68%) aceeasi corespondenta fiind în mica masura.
+ Diagnosticarea aptitudinilor de profesie arata ca în opinia elevilor, principala „poarta de intrare” în zona aptitudinilor militare o reprezinta aptitudinile pentru învatare, forta memoriei, inteligenta, în timp ce cursantii considera ca fiind foarte importante aptitudinile sportive si cele legate de rapiditatea si precizia miscarilor, de manipularea tehnicii din dotare.

Aceasta diferenta se explica prin dominarea, la elevi, a gândirii abstracte dezvoltata în timpul liceului si întretinuta de specificul unor discipline cu caracter teoretic care se fac în anul I de studiu iar la cursanti a gândirii concrete, practice, formata si dezvoltata în cadrul stagiului militar si a perioadei de angajare pe baza de contract.

+ În aceeasi idee a orientarii profesionale corecte si a urmaririi unui tip de cariera care sa corespunda abilitatilor si aptitudinilor celor intervievati, acestia au fost rugati sa-si decline parerea cu privire la gradul în care integrarea în institutia militara raspunde aspiratiilor lor.
Daca procentul cursantilor care îsi exprima satisfactia deoarece aceasta profesie corespunde în totalitate aspiratiilor lor este de 100%, la lotul de elevi aceeasi corespondenta este de 80%, restul de 20% fiind multumiti doar în mica masura.
Analiza factoriala evidentiaza o corelatie pozitiva între gradul de informare, influentele exercitate asupra deciziei de a urma cariera militara si nivelul lor de aspiratie. Astfel, elevii care afirma ca aceasta profesie nu corespunde decât în mica masura aspiratiilor lor sunt:
- cei care nu au avut suficiente surse de informare privind cerintele mediului militar;
- cei care au fost influentati în hotarârea lor de familie;
- cei la care expectantele sunt infirmate în mare masura de realitate;
- cei care afirma ca neconcordantele între asteptari si realitate reprezinta un obstacol în calea adaptarii lor.
+ Urmarind incidenta acestor factori asupra procesului de adaptare, constatam ca pentru mai mult de jumatate dintre subiectii celor doua loturi (58% elevi si 67% cursanti) neconcordantele existente le influenteaza adaptarea în mica masura si un numar de 4 elevi (16%) resimt acest lucru ca un obstacol major.

Asa cum rezulta din graficul de mai sus, procentul mic (26% elevi si 33% cursanti) al celor pentru care lipsa coincidentei între asteptari si confirmari nu constituie de loc un obstacol în calea adaptarii si integrarii lor la cerintele vietii militare confirma ipoteza de cercetare nr.3.

II Concluzii

- Atât la subiectii lotului de elevi cât si a celui de cursanti, factorul care a fost determinant în optiunea pentru cariera militara se mentine pe primul loc si la categoria celor confirmati de realitate.

Daca la elevi, factorul hotarâtor - dorinta de a învata, a sti, a descoperi are la baza o motivatie intrinseca, la cursanti, factorul situat pe locul 1- siguranta unui loc de munca este de natura extrinseca, determinat de avantajele oferite de aceasta profesie. Dar, selectia si situarea pe locuri prioritare a altor factori decât cei initiali, dar confirmati de realitate demonstreaza posibilitatea transformarii, în virtutea autonomiei motivelor, a motivatiei extrinseci în motivatie intrinseca. Este evident ca în perioada formarii profesionale si la cursanti este prioritara reusita scolara iar îmbinarea dintre realizarea materiala si cea spirituala este definitorie pentru o cariera militara reusita.

- Atât la elevi cât si la cursanti nu exista o concordanta deplina între asteptari si realitatea din institutia militara.

Faptul ca imaginea initiala despre profesie este mai îndepartata de realitate în cazul elevilor evidentiaza ca acestia beneficiaza de insuficiente surse de informare si care pun în evidenta doar atractiile si frumusetile protocolare, festive ale acestui segment profesional. De aceea, este nevoie de o implicare mai mare a celor în drept în procesul de promovare a profesiei militare si folosirea mai multor mijloace prin care informatia sa ajunga la tineri si sa le formeze o imagine mai reala despre rigorile si privatiunile ce-i sunt proprii.

La cursanti, exista însa o concordanta mai mare între cele doua categorii de factori determinata de faptul ca motivatia lor pentru cariera militara este influentata de cunoasterea reala a mediului militar. Totusi, ei nu sunt suficient informati cu privire la cerintele cursului pe care îl fac în scoala, la deprinderile pe care si le vor forma în calitate de lider de grup mic si la rolul lor în structura armatei. De aceea, se impune o mai buna colaborare între factorii implicati în informarea acestora.

- În opinia cursantilor, viitorul statut de militar profesionist se apropie în totalitate de aspiratiile lor, în timp ce elevii cred, în procent de 20% ca statutul de subofiter sau maistru militar este inferior posibilitatilor lor intelectuale. S-a observat aceasta parere mai ales la elevii proveniti din liceele militare.

- Neconcordanta dintre asteptari si realitate constituie un obstacol care nu influenteaza însa, în mod major, procesul de integrare si adaptare la cerintele mediului militar. Deoarece nu este posibil sa existe o coincidenta totala între imaginea anticipata si realitate, apare fireasca materializarea acestei neconcordante într-un dezechilibru de orientare, cu incidente mai persistente sau trecatoare asupra procesului de adaptare si integrare.

Concluziile desprinse din aceasta cercetare pot fi folosite în scopul unei mai bune informari si orientari a tinerilor care ajung în institutiile militare de învatamânt dar si la valorificarea, de catre cei implicati în procesul de instruire si educare a elevilor si cursantilor, a factorilor care faciliteaza adaptarea eficienta la stilul de viata militar.




Bibliografie

1. Ceausu, V., Cunoasterea psihologica si conditia incertitudinii, Editura militara, Bucuresti, 1978.
2. Chelcea, S., Marginean, I., Cauc, I., Cercetarea sociologica, Editura Destin, 1998.
3. Cracsner, C., Elemente de psihologie militara, Bucuresti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2003.
4. Rotariu, T., Ilut, P., Ancheta sociologica si sondajul de opinie, Iasi, Editura Polirom, 1997.
5. schiopu, U., Dictionar de psihologie, Bucuresti. Editura Babel, 1994.
6. Neculau, A., Reprezentarile sociale, Iasi, Editura Polirom, 1997.

* Psiholog principal, U.M. 01225 Pitesti
** Colonel psiholog drd., U.M. 01225 Pitesti
*** Asistent univ. drd., Universitatea din Pitesti
**** Psiholog principal, U.M. 01261 Pitesti