Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie |
|||||
|
|||||
|
|||||
Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici! |
|||||
|
|||||
Meniu rapid Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa |
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tab.nr 1
Tab.nr 2
Total Variance Explained Extraction Method: Principal Component Analysis. Component Matrix tab.nr.4
item 56
Item57
item 58
item 59
item 60
Item 61
Tab.nr 5
Etalonul si
graficul repartitiei frecventelor ilustreaza ca avem o repartitie de
frecvente ce se apropie de o curba normala. Un procent de 68% din
repondenti detin o implicare īn munca de nivel mediu. Cei cu niveluri
mici si mari ale implicarii sunt reprezentati īn procente:17,7 implicare
mica si 13,8 implicare puternica. La prima vedere luānd īn considerare
etalonul vom observa ca cei slab implicati detin un procent destul de
semnificativ (17,7). Daca vom opera īnsa o analiza mai fina , facānd
diferentieri īntre intensitatile 1 si 2 īn cadrul primei clase a
etalonului vom avea alte procente care ne furnizeza informatii despre
cei foarte slab implicati īn munca. Procentul persoanelor slab implicate
īn munca este relativ mare, deoarece īn functie de o serie de variabile
care tin de persoana si de situatia de munca acest procent variaza. Se
poate regasi situatia īn acare initial nu suntem suficient de de
implicati īn munca, dar pe masura ce profesam gasim motivatii si
satisfactii furnizate de succesele obtinute si de alte conditii si
oportunitati pe care locul de munca le poate oferi, ceea ce ne sporeste
gradul de implicare īn activitate. La toti itemii factorului 1 se exista
multe optiuni pentru intensitatea 5, ceea ce demonstreaza ca persoanele
puternic implicate īn munca sunt mai multe decāt cele slab implicate.
Implicarea īn munca, considerarea serviciului ca fiind prima sursa de
satsfactii existentiale, continuarea framāntarilor dupa orele de
program, centrarea excesiva pe rezolvarea problemelor de munca si īn
timpul liber poate semnala debutul unei dependente de munca. De fapt
restructurarea din sistemul militar, redistribuirea sarcinilor, au
condus la o suprasolicitare a persoanlului care este foarte implicat
īntr-o gama larga de activitati legate de profesie si de perfectionare
pe acest plan. Lipsa unei pregatiri omogene, implicarea diferita īn
activitate fac ca unele persoane sa munceasca mai mult, sa se implice
mai puternic, īn timp ce altele sa nu poata tine ritmul, implicāndu-se
mai putin, īn munca. Pāna īn momentul īn care restructurarea se va
definitiva si sarcinile de munca vor fi corect si judicios repartizate,
se pot contura aparitii ale sindromului dependentei de munca. Sistemul
militar este mai predispus aparitiei dependentei de munca deoarece
cadrele militare sunt persoane selectionate, care si-au ales īn mod
voluntar aceasta profesie, o exercita cu devotament, ceea ce favorizeaza
aparitia dependentei. Din acest motiv consideram ca trebuie studiat
gradul de implicare īn munca si intervenit acolo unde exista discrepante
īntre cerintele locului de munca si gradul de implicare. Persoanele
puternic implicate care au tendinta de a deveni dependente de munca
trebuie asistate psihologic, consiliate privind importanta si tipul
alocat pentru munca si pentru alte activitati. Persoanele slab implicate
īn munca care detin un nivel motivational ce īi stimuleaza insuficient
pun probleme deosebite deoarece ele munceasc ineficient, sunt
nesatisfacute de performantele pe care le obtin si cauta sa minimalizeze
importanta muncii ca mijloc existential fundamental. De obicei īn
colectivitati ei īsi asuma greu responsabilitati, sarcinile le executa
cu īntīrziere, au permanent nevoie de supraveghere si ajutor pentru a
finaliza o activitate. Din acest motiv pot sa apara tensiuni īn cadrul
colectivitatilor, ceea ce conduce la structurarea unor complexe de
inferioritate de catre cei slab implicati īn munca. Conflictele sunt
exacerbate si īntretinute de prezenta īn colective a persoanelor
dependente de munca care devin prea contrastante īn raportarea lor la
munca fata de persoanele slab implicate. Dependenta de munca precum si
slaba implicare devin īn acest fel probleme ce afecteaza performanta
profesionala a īntregului grup de munca, cu puternice implicatii asupra
motivatiei profesionale. Cunoasterea psihologica a personalului dintr-o
organizatie militara, obsevarea si monitorizarea schimbarilor
comportamentale intervenite ca urmare a restructurarilor sistemului
militar impune psihologului din unitatile militare noi sarcini privind
evaluarea climatului organizational si interventia ameliorativa
calificata .
* Psiholog principal dr., Sectia de Psihologie
|
|