Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

IMPLICAREA ĪN MUNCA - O DIMENSIUNE AMBIVALENTA A COMPORTAMENTULUI ORGANIZATIONAL
Aurelia Cana*

 


Implicarea īn munca reprezinta o dimensiune esentiala a comportamentului organizational care conditioneaza obtinerea de performante crescute īn activitate. Evaluarea gradului de implicare īn munca pe o scara de intensitati poate oferi tabloul unei diversitati ce oscileaza de la o puternica implicare, care poate semnala "sindromul dependentei de munca", trecānd prin grade medii de implicare si ajungānd la o implicare insificienta īn munca Prezentam o scala care evalueaza implicarea īn munca īn sistemul militar si rezultatele preliminarii ale unui studiu efectut pe o populatie de 240 subiecti.


Īn sistemul militar managementul eficient al resurselor umane este tot mai interesat de cresterea eficientei activitatii. Aceasta preocupare aduce īn centrul studiilor gradul de implicare al factorului uman. Eficienta este o rezultanta multifactoriala care este legata de implicarea īn activitate, de nivelul motivational si de o serie larga de particularitati ale structurii de personalitate a celor care participa la activitati si care se manifesta prin asa numitul "comportament organizational". Oamenii dintr-o organizatie nu se implica īn mod egal īn activitate, nu manifesta acelasi gen de comportament, nu īnteleg īn mod similar cerintele postului si nu se raporteaza identic la sarcini si la ceilalti. Desi īn sistemul militar exista o relativa omogenitate īn ceea ce priveste sistemul educational si instructional, īn practica diferentele comportamentale sunt usor de sesizat. Din acest motiv, ne-am interesat de caracteristicile unei dimensiuni importante cum este, consideram noi gradul de implicare īn munca. Īn viziunea noastra obtinerea de performante crescute īn activitate este conditionata īn mod direct de gradul de interiorizare al normelor de grup, de īntelegerea sarcinilor, de atasamentul fata de munca si organizatie, de satisfactia profesionala. Implicarea īn munca este o dimensiune esentiala īn obtinerea de performante crescute, īnsa ea trebuie īnteleasa ca o dimensiune ambivalenta, care oscileaza pe o scara de intensitati de la un grad crescut pāna la unul aproape insuficient pentru obtinerea de performante satisfacatoare. O implicare prea mare īn munca nu este un fapt pozitiv asa cum ar aparea la prima vedere. Dimpotriva consideram ca ea semnalizeaza un posibil sindrom de "dependenta fata de munca". Dependenta de munca nu este īn mod necesar cunoscuta ca o problema sau ca o boala. Īn lucrarea sa intitulata "Working Ourselves to Death" (1993), Diane Fassel numeste aceasta stare "cea mai curata dintre toate dependentele". Munca prelungita, eficienta si constinciozitatea sunt virtuti ale lumii moderne, si daca munca devine dominanta īn viata persoanei, acest fapt nu este usor recunoscut sau admis. Cultura existenta īn zilele noastre si etica muncii, justifica acest focus pe performanta si ajuta la dezvoltarea dependentei de munca. Dependenta de munca nu include elemente de rusine sociala, spre deosebire de alcoolism sau alte dependente. Dependentul de munca īncearca sa execute si sa īndeplineasca sarcini cāt mai dificile si mai multe, datorita inabilitatii de a se relaxa si a se multumi cu ceea ce a obtinut. Tipic pentru el sunt viteza, intensitatea si zelul. Aceste comportamente asociate unui program de lucru intens pot fi simptome ale insecuritatii, evitarea unor probleme din compartimente de viata diferite de cel de serviciu, sau un self-esteem scazut. Gratificarea obtinuta din orele lungi petrecute la lucru si placerea de a "devora" biroul plin de hārtii poate fi o cale de deturnare a atentiei de la chestiuni exterioare mai importante. Activitatea continua si concentrarea pe performanta devine o necesitate interna. Munca nu necesar īl face pe dependent fericit ci mai degraba foarte obosit, stresat si incapabil de relaxare. Dependentul este deseori incapabil sa refuze acceptarea de noi sarcini si se poate simti vinovat pentru ceea ce nu s-a realizat sau nu s-a realizat la un nivel optim. Pentru el este dificil sa separe munca de timpul liber. Chiar si acest timp liber īl planifica īn cele mai mici detalii, astfel īncāt ramāne putin timp pentru relaxare si recreare.


La celalalt pol se situeaza persoanele care se implica insuficient īn munca si considera ca aspectele muncii nu trebuie sa constituie o preocupare dincolo de poarta organizatiei. Ei sunt mai tot timpul relaxati si automultumiti de ceea ce fac, nepreocupati de cresterea performantelor, cu un ritm lent de lucru, neacordānd suficienta atentie activitatii. Cei slab implicati nu se identifica cu locul de munca, evita sa-si asume responsabilitati. Pentru ei munca este mai degraba o obligatie si este destul de stresanta. Nu valorizeza munca si nu acorda importanta si semnificatie activitatii pe care o desfasoara, nu se identifica cu scopurile organizatiei din care fac parte. Comportamentul lor este afectat, aparent preocupat, eficienta lor este scazuta si sunt mai degraba preocupati de "a face impresia ca depun efort ".

Obiective

Ne-am propus īn studiul de fata investigarea unor aspecte diferentiale ale implicarii īn munca ca dimensiune ambivalenta, analizāndu-i consecintele īn plan individual si grupal.

Ipoteze

Daca implicarea īn munca este o dimensiune ambivalenta atunci ea poate fi evaluata pe o scara de intensitatii ce furnizeza informatii despre maniera īn care persoana se raporteaza la activitatea pe care o desfasoara.

Metodologie

Pentru a testa ipoteza lucrarii am utilizat scala: "Implicare īn munca", din proba D.E.S.I.C. elaborata de Sectia de Psihologie si aflata īn faza de experimentare. Scala "Implicare īn munca" a fost alcatuita īn faza de experimentare din 20 de itemi care faceau referire la: atitudinea persoanei fata de profesia sa si de locul de munca manifestate prin valoare si semnificatia atribuite muncii, locul ocupat de profesie īn viata persoanei gradul de implicare īn activitate, masura asumarii responsabilitatilor, satisfactia oferita de locul de munca actual. Subiectul īsi evalueaza propriul comportament pe o scara cu 5 intensitati.

Descrierea lotului de subiecti

Lotul de subiecti a fost constituit din 240 cadre militare apartinānd celor 3categorii de forte, vīrsta īntre 20-51 ani.

 

Tab.nr 1

Grad

Procent

S.c.

1,3%

Soldat

40,9%

Subofiteri

49,4%

Ofižeri

8,4%

 

Tab.nr 2

Vīrsta

Numćr subiecži

20/30

124

30-40

83

40-51

33



Interpertarea rezultatelor

Īn cadrul studiului de validare al scalei "Implicare īn munca" am procedat la analiza factoriala a itemilor probei. Utilizānd criteriul procentajelor de dispersie explicata s-au extras 4 factori comuni care explica 56,250% din totalul dispersiei, ceea ce pentru noi este multumitor. Primul factor are eigenvalue 7,362%, ceea ce semnifica ca puterea sa explicativa este egala cu suma a sapte dintre cei 20 de itemi ai testului. Valoarea explicativa prin suma celor 4 eigenvalues corespunzator factorilor extrasi se pastreaza si dupa rotire. Pentru a desprinde valoarea explicativa a fiecarui factor analizam situatia īnainte si dupa rotire. Astfel īnainte de rotire primul factor explica 36,812% din totalul dispersiei, al doilea factor 8,299%, al treilea 5,742%, al patrulea 5,397%.Totalul lor erea 56,250%. Dupa rotire se observa o relativa egalitate īntre valoarea explicativa a ultimilor trei factori 2,906%; 2,636%; 2,565%; īn timp ce primul factor are o valoare explicativa mai crescuta 3,143%.(tab.nr.3)

 

 

Initial Eigenvalues

 

 

Extraction Sums of Squared Loadings

 

 

Rotation Sums of Squared Loadings

% of Variance

Component

Total

% of Variance

Cumulative %

Total

% of Variance

Cumulative %

Total

 

1

7,362

36,812

36,812

7,362

36,812

36,812

3,143

15,714

2

1,660

8,299

45,110

1,660

8,299

45,110

2,906

14,531

3

1,148

5,742

50,852

1,148

5,742

50,852

2,636

13,179

4

1,079

5,397

56,250

1,079

5,397

56,250

2,565

12,826

Total Variance Explained

Extraction Method: Principal Component Analysis.

Component Matrix tab.nr.4

 

Component

 

 

 

 

1

2

3

4

item 51

,433

,479

1,577E-02

,419

item 52

,444

,447

-,262

-6,443E-02

item 53

,666

-6,873E-02

2,926E-02

-3,815E-03

item 54

,590

,355

-,222

,137

item 55

,524

,176

,177

3,528E-02

item 56

,705

-,141

,226

,119

item 57

,528

-,357

,380

,361

item 58

,519

,376

,368

-2,985E-02

item 59

,506

-,330

,177

6,825E-02

item 60

,570

-,321

-,131

,237

item 61

,737

-,287

,114

,127

item 62

,565

,102

-,414

,282

item 63

,674

-3,610E-02

-,427

-2,031E-02

item 64

,776

-9,059E-02

-,243

3,860E-03

item 65

,721

9,793E-02

,248

1,044E-02

item 66

,569

,450

,151

-9,481E-02

item 67

,622

,209

,234

-,493

Item 68

,687

-,261

-,188

-,236

Item 69

,644

-,105

-3,979E-02

-,485

item 70

,499

-,362

-,132

-,187

 

 


Extraction Method: Principal Component Analysis.
a 4 components extracted
Tab.nr.4 ilustreaza saturatiile celor 4 factori extrasi.
Vom utiliza si reprezentarea grafica a intensitatii eigenvalue pentru fiecare factor extras.



Figura nr. 1 ne ilustreaza reprezentarea fiecarui factor. Observam ca īn grafic exista o cotitura ce indica o ruptura īntre situatiile anterioare si o ameliorare semnificativa a solutiei la nivelul factorilor 4. Se observa pornind de la dreapta la stānga, ca linia īntrerupta īnceputa la nivelul factorului 20 se continua pāna la nivelul factorului 4. Primii patru factori se afla deasupra acestei linii dupa punctul de cotitura. Īn consecinta vor fi extrasi ducānd la o solutie cu patru factori. Primul factor se detaseaza net de ceilalti patru, el fiind mai saturat īn putere explicativa, motiv pentru care īl vom analiza separat.


Primul factor este alcatuit din itemii: 56, 57, 59, 60, 61, denumit Devotament si implicarela locul de munca
56. Cele mai importante lucruri care mi s-au īntāmplat sunt legate de locul de munca.
57. Cāteodata stau noaptea treaz si ma gīndesc la problemele de la serviciu.
58. Sunt un perfectionist īn activitatea mea profesionala.
59. Sunt deprimat daca am esecuri la locul de munca.
60. Nu am alte activitati mai importante decāt cele de la serviciu.
61. As putea sa spun ca traiesc, muncesc si respir pentru locul meu de munca.


Al doilea factor este format din itemii 58, 65, 66, 67 si este denumit Perfectionare si implicare. Al treilea factor este format din itemii 68, 69, 70 si este denumit Importanta locului de munca īn viata personala. Al patrulea factor este format din itemii 51, 52, 54, 62, 63 si este denumit Nevoia de a munci.


Pentru a avea o imagine reala si completa asupra gradului de implicare am recurs la o analiza calitativa a raspunsurilor la itemii factorululi 1. Am considerat intensitatile 1 si 2 ca furnizānd informatii despre o slaba implicare īn munca, intensitatea 3 o implicare de nivel mediu, iar intensitatea 4 o puternica implicare, intensitatea 5 ne semnaleaza īnceputul unei dependente de munca.
 

item 56

 

 

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

1

22

9,2

9,2

9,2

 

2

70

29,2

29,2

38,3

 

3

92

38,3

38,3

76,7

 

4

39

16,3

16,3

92,9

 

5

17

7,1

7,1

100,0

 

Total

240

100,0

100,0

 

Item57

 

 

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

1

8

3,3

3,3

3,3

 

2

40

16,7

16,7

20,0

 

3

95

39,6

39,6

59,6

 

4

71

29,6

29,6

89,2

 

5

26

10,8

10,8

100,0

 

Total

240

100,0

100,0

 

item 58

 

 

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

1

7

2,9

2,9

2,9

 

2

34

14,2

14,2

17,1

 

3

80

33,3

33,3

50,4

 

4

96

40,0

40,0

90,4

 

5

23

9,6

9,6

100,0

 

Total

240

100,0

100,0

 

item 59

 

 

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

1

7

2,9

2,9

2,9

 

2

34

14,2

14,2

17,1

 

3

80

33,3

33,3

50,4

 

4

96

40,0

40,0

90,4

 

5

23

9,6

9,6

100,0

 

Total

240

100,0

100,0

 

item 60

 

 

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

1

8

3,3

3,3

3,3

 

2

47

19,6

19,6

22,9

 

3

88

36,7

36,7

59,6

 

4

76

31,7

31,7

91,3

 

5

21

8,8

8,8

100,0

 

Total

240

100,0

100,0

 

 

Item 61

 

 

 

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

1

15

6,3

6,3

6,3

 

2

52

21,7

21,7

27,9

 

3

99

41,3

41,3

69,2

 

4

56

23,3

23,3

92,5

 

5

18

7,5

7,5

100,0

 

Total

240

100,0

100,0

 

 


Daca vom analiza intensitatile mici 1 ale raspunsurilor vom vedea ca se regasesc procente mai crescute la itemii 57 si 61. Aceasta situatie ilustreaza cazul persoanelor care nu se implica īn munca suficient, problemele de la serviciu nu īi preocupa dupa terminarea programului, muncesc fara pasiune si daruire, serviciul fiind doar un mijloc de cāstigare existentei. La ceilalti itemi ai factorului 1, intensitatile mici sunt prezente īn procente mai scazute, ceea ce semnifica faptul ca sunt putine persoanele care se manifesta ca slab implicate īn activitatea pe care o desfasoara.
Am procedat la etalonarea scalei Implicare īn munca pe lotul studiat.

Etalonul si graficul distributiei de frecvente ofera informatii despre gradul de implicare īn munca a personalului militar investigat.

 

Tab.nr 5

 

Scala

Scor

Procent

Implicare īn muncć

Mic 17-49

17,7

 

Mediu 50-69

68,5

 

Mare 70-85

13,8

 

 

 

Etalonul si graficul repartitiei frecventelor ilustreaza ca avem o repartitie de frecvente ce se apropie de o curba normala. Un procent de 68% din repondenti detin o implicare īn munca de nivel mediu. Cei cu niveluri mici si mari ale implicarii sunt reprezentati īn procente:17,7 implicare mica si 13,8 implicare puternica. La prima vedere luānd īn considerare etalonul vom observa ca cei slab implicati detin un procent destul de semnificativ (17,7). Daca vom opera īnsa o analiza mai fina , facānd diferentieri īntre intensitatile 1 si 2 īn cadrul primei clase a etalonului vom avea alte procente care ne furnizeza informatii despre cei foarte slab implicati īn munca. Procentul persoanelor slab implicate īn munca este relativ mare, deoarece īn functie de o serie de variabile care tin de persoana si de situatia de munca acest procent variaza. Se poate regasi situatia īn acare initial nu suntem suficient de de implicati īn munca, dar pe masura ce profesam gasim motivatii si satisfactii furnizate de succesele obtinute si de alte conditii si oportunitati pe care locul de munca le poate oferi, ceea ce ne sporeste gradul de implicare īn activitate. La toti itemii factorului 1 se exista multe optiuni pentru intensitatea 5, ceea ce demonstreaza ca persoanele puternic implicate īn munca sunt mai multe decāt cele slab implicate. Implicarea īn munca, considerarea serviciului ca fiind prima sursa de satsfactii existentiale, continuarea framāntarilor dupa orele de program, centrarea excesiva pe rezolvarea problemelor de munca si īn timpul liber poate semnala debutul unei dependente de munca. De fapt restructurarea din sistemul militar, redistribuirea sarcinilor, au condus la o suprasolicitare a persoanlului care este foarte implicat īntr-o gama larga de activitati legate de profesie si de perfectionare pe acest plan. Lipsa unei pregatiri omogene, implicarea diferita īn activitate fac ca unele persoane sa munceasca mai mult, sa se implice mai puternic, īn timp ce altele sa nu poata tine ritmul, implicāndu-se mai putin, īn munca. Pāna īn momentul īn care restructurarea se va definitiva si sarcinile de munca vor fi corect si judicios repartizate, se pot contura aparitii ale sindromului dependentei de munca. Sistemul militar este mai predispus aparitiei dependentei de munca deoarece cadrele militare sunt persoane selectionate, care si-au ales īn mod voluntar aceasta profesie, o exercita cu devotament, ceea ce favorizeaza aparitia dependentei. Din acest motiv consideram ca trebuie studiat gradul de implicare īn munca si intervenit acolo unde exista discrepante īntre cerintele locului de munca si gradul de implicare. Persoanele puternic implicate care au tendinta de a deveni dependente de munca trebuie asistate psihologic, consiliate privind importanta si tipul alocat pentru munca si pentru alte activitati. Persoanele slab implicate īn munca care detin un nivel motivational ce īi stimuleaza insuficient pun probleme deosebite deoarece ele munceasc ineficient, sunt nesatisfacute de performantele pe care le obtin si cauta sa minimalizeze importanta muncii ca mijloc existential fundamental. De obicei īn colectivitati ei īsi asuma greu responsabilitati, sarcinile le executa cu īntīrziere, au permanent nevoie de supraveghere si ajutor pentru a finaliza o activitate. Din acest motiv pot sa apara tensiuni īn cadrul colectivitatilor, ceea ce conduce la structurarea unor complexe de inferioritate de catre cei slab implicati īn munca. Conflictele sunt exacerbate si īntretinute de prezenta īn colective a persoanelor dependente de munca care devin prea contrastante īn raportarea lor la munca fata de persoanele slab implicate. Dependenta de munca precum si slaba implicare devin īn acest fel probleme ce afecteaza performanta profesionala a īntregului grup de munca, cu puternice implicatii asupra motivatiei profesionale. Cunoasterea psihologica a personalului dintr-o organizatie militara, obsevarea si monitorizarea schimbarilor comportamentale intervenite ca urmare a restructurarilor sistemului militar impune psihologului din unitatile militare noi sarcini privind evaluarea climatului organizational si interventia ameliorativa calificata .

Concluzii

1.Pentru ca o orgnizatie militara sa functioneze eficient este nevoie ca personalul sa fie adecvat implicat īn munca ( la o intensitate medie).
2.Implicarea īn munca reprezinta o dimensiune esentiala a comportamentului organizational care poate fi evaluata cu ajutorul unor instrumente special alcatuite īn acest scop.
3.Scala de implicare īn munca este un instrument util, oferind informatii despre gradul īn care ne raportam la activitatile profesionale si care semnaleaza excesele privind implicarea.
4.Persoanele slab implicate īn munca, desi putine ca numar creaza probleme si tensiuni īn colectivitatile militare, motiv pentru care este necesar ca ele sa fie asistate si consiliate psihologic.
5.Persoanele care au tendinta de a deveni dependente de munca, prin devotamentul excesiv si constiinciozitate maxima impun masuri psihologice menite sa le protejeze de stress si sa le ajute īn restabilirea echilibrului psihic.
Cunoasterea psihologica a personalului din organizatiile militare, a climatului organizational ofera psihologului din unitate directiile de interventie ameliorativa.




Bibiografie


1. Diane Fassel - "Working Ourselves to Death", New York, 1993
2. Z. Bogathy, Manual de psihologia muncii si organizationala, Ed.Polirom, Iasi, 2004.
3. J.F. Claude L'éthique au service du management, Editions Liaisons, 2e edition, 2002.
4. G.A. Cole, Personnel Management, Letts Educational, London, 1997.
5. T.Constantin, Evaluarea psihologica a personalului, Ed.Polirom, Iasi, 2004.
6. P.Hersey, K.H. Blanchard, Management of Orgnizational Behavior: Utilizing Human Resources, Prentice-Hall, 1988.
7. P.C.Nica, coord., Managementul firmei, Ed. Condor, Chisinau, 1994.
8. M.Zlate, Tratat de psihologie organizational-manageriala, Ed.Polirom, Iasi, 2004.

 


 

* Psiholog principal dr., Sectia de Psihologie

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania