Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

FEMEIA MILITAR. TRASATURI PSIHOAPTITUDINALE CERUTE DE CONDITIILE DEOSEBITE IMPUSE DE SPECIFICUL ACTIVITATII DE LA BORDUL NAVEI
Irina Stoica*
Magdalena Elena Baluta**

 


Este cunoscuta viata militarilor marinari, cu dificultatile pe care acestia sunt nevoiti sa le īntāmpine pe mare, īn prezenta factorilor de risc, a conditiilor deosebite de solicitare, īntr-un grup relativ constant, sub presiunea responsabilitatilor īn antrenamentele si exercitiile desfasurate pe mare. Motivul pentru care am ales aceasta lucrare este acela ca despre existenta femeii la bordul navei si despre maniera īn care ea reuseste sa exercite cu succes aceasta profesie nu exista foarte multe date, aceasta profesie fiind exercitata de o femeie de aproximativ 2 ani. Prin intermediul ipotezelor ne-am propus sa determinam anumite trasaturi psihoaptitudinale care sa-i permita acesteia o adaptare eficienta la conditiile specifice de la bordul navei, si daca femeia militar este acceptata si integrata pe deplin īn cadrul echipajului, aspecte validate prin studiul realizat īn lucrarea de fata.

I. Argument

Acest īnceput de mileniu este marcat de cresterea rolului femeii si de largirea sferei sale de activitate, inclusiv īn acele medii si profesii considerate multa vreme apanajul barbatilor. Evident, si armatele, cunoscute si recunoscute prin conservatorismul lor, au dat unda verde accesului femeilor īn structurile sale. Este un fapt firesc, deoarece femeile au dovedit ca sunt capabile sa actioneze la fel de bine ca semenii lor, barbatii.


Īn Romānia nu exista foarte multe studii, articole cu privire la prezenta femeii īn armata, īn general, si īn Fortele Navale īn mod special, acest aspect fiind legat indubitabil de faptul ca admiterea femeilor īn scolile militare navale se realizeaza de un timp scurt: primul an īn care au fost admise fete la scoala de Maistri Militari Amiral Ion Murgescu este 2000, iar la Academia Navala Mircea Cel Batrān anul 2006 este anul īn care va absolvi aceasta institutie prima femeie ofiter de marina militara. Consideram ca femeia trebuie sa aiba posibilitati de afirmare egale cu ale barbatului, inclusiv īn marina militara, ea fiind capabila sa raspunda conditiilor deosebite de la bordul navei. Din studiile realizate pāna īn prezent, cei care s-au exprimat īmpotriva prezentei femeii la bordul navelor militare, argumenteaza prin diferentele exprimate īntre femei si barbati īn ceea ce priveste capacitatea fizica si puterea de munca, dar si prin faptul ca maternitatea le-ar īmpiedica īn continuitatea pregatirii profesionale.
II. Parte teoretica

1. Date generale

Īn razboiul modern, īn modul de angajare al fortelor, se merge pāna la maxim īn protejarea luptatorilor, īn expunerea cāt mai putin posibila la pericole. Azi armata are cu totul alte caracteristici si, ca atare, luptatorul actioneaza īn cu totul alte conditii, este supus altor riscuri, altor eforturi. Intervin alti factori, cum ar fi: concentrare, stapānirea de sine, echilibru psihic, capacitate de autocontrol, rezistenta la stres, etc.


S-a scris un numar impresionant de mare de tratate, lucrari, opere, romane, studii, despre "sufletul feminin", despre "psihologia femeii", despre "viata sa interioara", despre "enigma feminina". De multa vreme femeile sunt denumite "sexul slab", pe cānd barbatii sunt "sexul tare", si aceasta apelatie este īnteleasa nu numai sub raportul fortei fizice ci si al intelectului. Nimeni nu poate tagadui ca psihismul femeii este deosebit de cel al barbatului, dar cātusi de putin inferior. Īntr-adevar, diferentele anatomice si fiziologice dintre barbat si femeie nu pot sa nu corespunda unor diferente psihologice. Deseori se vorbeste de comportamentul diferit al barbatilor sau al femeilor, fara sa se tina seama de contextul social economic īn care s-a dezvoltat populatia studiata. Īn general, cele doua sexe au un fond psihic comun.


Diferentele sunt generate īn special de factorii social – economici si de substratul endocrin. Asa se explica de ce barbatii care se feminizeaza somatic, se feminizeaza si psihic si de ce femeile care se virilizeaza morfologic manifesta si caractere psihologice androide. Fiind mai energic si mai puternic, barbatul este īnclinat sa faca munci mai grele, care cer multa rezistenta fizica si psihica, o mai mare contributie creatoare si mai mult spirit critic. Femeia are, īn schimb, o imaginatie bogata si multa sensibilitate. Psihologia femeii a depins de situatia femeii īntr-o societate, de rolul care i se atribuia īn familie.

2. Definirea conceptelor

Potrivit modelului trasaturilor, personalitatea este "o constelatie de trasaturi structurate īn maniera particulara la fiecare individ īn parte. Trasaturile corespund unei perspective elementariste asupra personalitatii: fiecare trasatura se raporteaza la o anumita componenta a personalitatii, fiecare componenta fiind independenta de celelalte si caracterizānd o anumita fateta a individului.


Trasatura psihica este conceptul care evidentiaza īnsusirile relativ stabile ale unei persoane sau ale unui proces psihic. Īn plan comportamental, o trasatura este indicata de predispozitia de a raspunde īn acelasi fel la o varietate de stimuli.


Allport a considerat ca, pentru identificarea trasaturilor importante ale personalitatii, trebuie cercetate toate cuvintele pe care oamenii le utilizeaza, īn mod spontan, pentru a descrie personalitatea cuiva. Īn functie de nivelul lor de stabilitate, de puterea lor explicativa si predictiva, īn cazul fiecarei persoane se pot identifica trei tipuri de trasaturi:
- Trasaturi cardinale - cu rol definitoriu pentru personalitatea omului;
- Trasaturi centrale - care diferentiaza oamenii unii de altii;
- Trasaturi secundare – "mai putin evidente, mai putin generalizate, mai putin constante si mai putin active decāt dispozitiile centrale".


Aptitudinile reprezinta un complex de īnsusiri relativ stabile ale personalitatii, care conditioneaza realizarea cu succes (peste medie) a diferitelor feluri de activitati intelectuale, artistice (profesionale), stiintifice, organizatorice, sportive, tehnice sau manuale.
Aptitudinile omului se formeaza īn anumite conditii sociale, care le fac necesare si īn procesul unei activitati adecvate. Pentru ca aptitudinile sa se formeze si sa se dezvolte este necesara o activitate intensa si organizata īn domeniul respectiv, īnsusirea cunostintelor si deprinderilor adecvate. "Aptitudinea este o īnsusire complexa de personalitate, produs complex al īntregii personalitati, al īntregii experiente, al vitalitatii fizice, al echipamentului informational ori al deprinderii, al metodelor de munca, al integrarii sau conflictului intereselor, al capacitatilor intelectuale". [ 9 ]


S-a constatat ca pentru a putea face fata cerintelor impuse de profesiune, marinarii trebuie sa aiba o buna pregatire teoretica si practica. In acest sens se considera ca o trasatura definitorie, īn structura personalitatii marinarilor este competenta profesionala. Actionānd asupra importantei profesionale nu trebuie neglijat rolul celorlalte trasaturi: stapānire de sine, autocontrol, siguranta, hotarāre, perseverenta, curaj, si, nu īn ultimul rānd, un stil cognitiv deschis(gāndire tactica).


Acest stil se caracterizeaza prin urmatoarele calitati:
- Rapiditatea operatiilor si activitatilor intelectuale, ca o calitate primordiala īn activitatea specifica militarilor marinari.
- Spiritul critic al gāndirii este o calitate dependenta de atitudinile si caracterul persoanei īn cauza. Gāndirea critica are capacitatea de a prelucra date primite, de a lua īn consideratie, īn mod corespunzator, propunerile facute de membrii echipajului.
- Previziunea implica sesizarea directiilor īn care este posibil sa evolueze o anumita situatie concreta.
- Supletea (flexibilitatea) si originalitatea. Prin suplete se īntelege capacitatea gāndirii de a se adapta, restructura si modifica īn raport cu anumite situatii. Prin originalitate se īntelege calitatea gāndirii de a produce raspunsuri inedite, indiferent la ce se refera: obiecte, idei, oameni, situatii.
- Experienta, este definita īn acest caz, ca totalitate a situatiilor īn care marinarul militar si-a verificat cunostintele, calitatile, competenta profesionala si cea psihosociala.


Īn concluzie, trasaturile personalitatii marinarului militar se manifesta īn conduita; marinarul nu este numai ce crede el despre sine, ci si ceea ce rezulta din faptele sale; trasaturile sale trebuie sa fie concentrate īn sensul colaborarii cu īntregul echipaj al navei, īn realizarea misiunilor.

3. Specificul vietii la bordul navei

Se considera important informarea viitorului cadru militar pentru a putea constientiza si a cunoaste implicatiile si riscurile acestei meserii, a specificului activitatii la bordul navelor militare. De aceea, reusita acestui demers depinde de cunoasterea particularitatilor psihologice si sociale ale vietii si activitatii la bordul navelor militare. S-a constatat ca activitatea militarului marinar, atāt īn timpul iesirilor pe mare cāt si īn stationarea īn port, reliefeaza ca fiecare profesiune comporta īn munca anumite particularitati care conduc la solicitari fizice, intelectuale si psihofunctionale.
O prima serie de particularitati la bordul navei este constituita de existenta unor relatii functionale complexe, si anume:
- Relatia servant-tehnica (relatia om-masina);
- Relatia servant-servant;
- Relatia inter - echipaje;
- Relatia comandant-subordonat;


Ideea care trebuie retinuta este aceea ca nava este un sistem tehnic-uman si ca orice disfunctionalitate, orice imperfectiune la un anumit nivel (compartiment), se face resimtita la nivelul ansamblului.


O a doua serie de particularitati este data de mediul fizic restrāns īn care se desfasoara activitatea, si anume nava. Acest lucru atrage dupa sine limitarea mobilitatii marinarilor. Īn lipsa unor masuri compensatorii se instaleaza o forma de afectiune numita hipokinezie (hipodinamism). Aceasta se manifesta prin scaderea atentiei, a timpului de reactie, cresterea irascibilitatii, scaderea fortei fizice cu 15-20 %, a rezistentei fizice, cu 24-55%.(īn general īn timpul misiunilor de lunga durata).


Cele mai importante particularitati psihologice si care diferentiaza net viata si activitatea la bordul navei, "deriva din mediul specific de desfasurare – marea ".


Balansul reprezinta un factor important prin aceea ca īngreuneaza mersul pe punte, desfasurarea activitatilor, deplasarea obiectelor. Depasirea punctului critic al oscilatiilor duce la aparitia raului de mare. Schimbarea conditiilor hidrometeorologice influenteaza comportamentul marinarilor determinānd o serie de reactii: agitatie, neliniste, lipsa de vigoare, tensiune. Trairea vietii pe nava la vārsta de maxima vigoare biologica si capacitate de munca, prin specificul ei, īl frustreaza pe marinar de prezenta familiei, de legatura puternica si stabila cu membrii ei. Nu de putine ori comportamentul profesional al marinarilor, militarilor, pilotilor, comporta anumite modificari īn structura personalitatii lor care se poate rasfrānge īn sfera relatiilor familiale. Alte conditii specifice existente la bordul navei: izolare (comunitate restrānsa), conditii de igiena precara, temperaturi ridicate (aparitia sindromului hipertermic), efort intelectul crescut, somn īntrerupt (oboseala cronica), surmenaj, poluare fonica, deshidratare. Toate aceste aspecte si particularitati ale vietii la bordul navei īsi pun amprenta īntr-un mod aparte asupra modului de a fi, de a gāndi si simti a femeii militar de marina.
Īn Fortele Navale din Romānia, la unitatile de nave, exista un numar de 24 Maistri Militari fete repartizate pe diferite tipuri de nave, īndeplinind functii variate, avānd ca principale atributii īntretinerea, verificarea si exploatarea armamentului de lupta sub apa, a aparaturii electrice de navigatie, a bombelor antisubmarin, precum si detectarea tintelor sub apa, navale si aeriene.

III. Designe metodologic


1. Obiective

Īn lucrarea de fata ne-am propus:
- sa evidentiem faptul ca femeile militar care executa activitati la bordul navei au fost acceptate si integrate īn echipaj putānd desfasura atributiunile la fel de bine ca orice cadru militar;
- sa schitam cāteva trasaturi psihoaptitudinale ale femeii militar care executa functii specifice la bordul navelor militare;

2. Ipoteze

- La nivelul grupului ce constituie echipajul navei, femeia militar a fost acceptata si integrata cu succes, putānd desfasura atributiunile la fel de bine ca orice cadru militar;
- Exista trasaturi psihoaptitudinale care le permit femeilor militar sa-si desfasoare activitatea cu succes la bordul navei si sa faca fata conditiilor de risc care pot aparea īn orice moment.

3. Compozitia lotului de subiecti

Cercetarea s-a desfasurat īn divizioanele de nave ale Fortelor Navale, unde cadrele militare femei īsi desfasoara activitatea. Studiul a fost realizat īn perioada februarie 2005 – februarie 2006. Īn aceasta perioada au participat la evaluarea psihologica un numar de 24 de femei militar, cu vārste cuprinse īntre 21 si 28 de ani. Chestionarul elaborat īn scopul verificarii ipotezei 1, a fost aplicat unui numar de 30 cadre militare barbati, colegi ai acestora.

4. Instrumente utilizate. Prezentare

Metode folosite: observatia, interviul nestructurat, metoda testelor.
Pentru realizarea acestui studiu s-au folosit: C.P.I–ad. (Inventarul de personalitate California), inventarul de temperament G–Z (Guilford – Zimmerman), fisa individuala, fisa cu date anamnestice si un chestionar elaborat de autori prezentat īn anexa 1

5. Rezultate si comentarii

Pentru prelucrarea rezultatelor si verificarea ipotezelor am utilizat calculul de frecvente si corelatii īntre rezultatele obtinute īn urma aplicarii chestionarului cadrelor militare barbati si sinteza fiselor personale ale cadrelor militare femei.
IPOTEZA 1. – Din raspunsurile obtinute la īntrebarea 1, 80% dintre intervievati sunt de acord cu prezenta femeii īn echipajul navei, negasind niciun motiv real pentru care acestea sa fie excluse, rejectate (fig. 1).



Fig. 1
 

Acest aspect este confirmat si de raspunsurile la itemul 2, unde 66% considera ca femeile care deja fac parte din echipajele navelor, au fost acceptate īn mare masura. Mentionam ca nu a fost īnregistrat nici un raspuns de "īn foarte mica masura"(fig. 2). Īn cazul misiunilor ce implica un grad ridicat de dificultate, membrii echipajului afirma ca se pot baza pe competentele si abilitatile profesionale ale colegelor lor "īn mare masura" – 46,6% si numai 3,3% -"īn foarte mica masura" (īntrebarea 3)

 


Fig.2


Aceste rezultate, sunt evidentiate si prin raspunsurile femeilor militar care au participat la interviurile realizate cu ocazia expertizei psihologice de la Centrul de Medicina Navala, pentru a obtine aptitudinea de īmbarcare, dar si cu prilejul selectiei pentru serviciul interior. Ele sustin ca se simt acceptate, integrate si valorizate de catre toti membrii echipajului, si ca nu au existat situatii tensionate īn ceea ce priveste relationarea la bordul navei, mai mult decāt atāt relatiile sunt deschise, bazate pe cooperare si colaborare profesionala (fig. 3 – īntrebarea 5)



Fig.3


Femeile din echipaj sunt īncadrate pe functii similare cu ale barbatilor, implicāndu-se īn aceeasi masura īn executarea tuturor sarcinilor si tipurilor de activitati specifice, rareori acestea fiind protejate īn situatii cu risc crescut (itemul 6 - 60% rareori, 30% īntotdeauna, 10% niciodata). La itemul 9, 73,3% dintre cadrele militare participante la acest sondaj, considera ca nu exista compartimente sau functii de pe nava unde prezenta femeii nu ar fi oportuna. Īnsa un procent de 26,6 este de alta parere, considerānd ca exista anumite compartimente care implica un efort fizic deosebit si anume electromecanica, manevra, trasul parāmelor, vitalitatea navei. Acest procent de 26,6 poate fi explicat prin aceea ca tehnica existenta la bordul navelor īn anumite compartimente nu a atins un nivel īnalt de perfectionare, punāndu-se, īn continuare, accent foarte mare pe forta fizica. Afirmatiile de mai sus sunt sustinute si de rezultatele obtinute la īntrebarea 10, dupa cum se poate observa īn urmatoarea figura:

 


Fig.4


Atāt femeile militar, cāt si colegii lor de echipaj considera ca principalele calitati, aptitudini necesare desfasurarii cu succes a activitatilor specifice la bordul navei, sunt rezistenta fizica si psihica, echilibru emotional si concentrare.


Īn concluzie, IPOTEZA 1 a fost confirmata, femeile militar sunt acceptate si integrate cu succes, putānd desfasura atributiunile la fel de bine ca orice cadru militar. Desi femeile militar se regasesc īn cadrul echipajului, s-a constatat ca exista īnca nave care nu īntrunesc conditii minime de igiena personala (grup sanitar, dusuri, cabine special amenajate), fapt care poate īngreuna acomodarea acestora la specificul activitatilor, īn special la iesirile pe mare.


IPOTEZA 2. Pentru verificarea si sustinerea celei de-a doua ipoteze am analizat si corelat scorurile obtinute la chestionarele de personalitate C.P.I. si G.Z, astfel:
- Pe scala dominanta (Do) 73% au obtinut scoruri peste medie (stanina 7), 20%-stanina 6 si 7% stanina 5, se observa ca notele se īncadreaza īn medie si usor peste medie, ceea ce indica o fire care emana forta si resurse energetice, ce-i permit femeii militar o relationare prin care sa poata sa se impuna atunci cānd este cazul; aceasta manifesta un comportament asertiv si chiar agresiv īn anumite situatii. Acest lucru poate fi interpretat si prin prisma mediului īn care femeia īsi desfasoara activitatea, agresivitatea aparānd ca o modalitate de a tine la distanta si de a nu accepta situatii care sa-i afecteze statutul.
- Notele obtinute la aceasta scala, coreleaza pozitiv cu rezultatele obtinute la scala capacitate pentru statut (Cs), ( 60%-stanina 7; 25%- stanina 6; 10%-stanina 4; 5%-stanina 3), femeia militar avānd capacitatea de a dobāndi un statut social, fiind īn general ambitioasa si carierista, aceasta si prin prisma profesiei alese. Ea manifesta īncredere īn fortele sale si are constiinta propriei valori. La proba G-Z, pe scala ascendenta (A), (68% dinte subiecti au obtinut stanina-5, 25%-stanina 4, 7%- stanina-3), fapt care confirma ideea de mai sus, aceea ca femeia militar manifesta dorinta de afirmare a propriei personalitati, dispune de capacitatea de a-si sustine propriile opinii, precum si disponibilitati de a convinge si influenta.
- Pe scala feminitate (Fe), 15% dintre femeile militar care au participat la evaluarea psihologica, s-au situat pe stanina 8, 27% pe stanina 6, si 58% stanina 5. Se observa ca peste 50% dintre acestea au interese si preocupari specifice ambelor genuri (masculin si feminin), interiorizāndu-si statusul de rol feminin – majoritatea fiind casatorite, iar doua dintre ele fiind deja īn concediu de maternitate - si īn acelasi timp manifestānd activism, fiind deschise si directe īn actiune, firi pragmatice si realiste. La scala activism – eficienta (G), din inventarul de temperament G-Z, subiectii se situeaza pe stanina 6 īn proportie de 54%, pe stanina 5 īn proportie de 16%, pe stanina 4 un procent de 20, iar pe stanina 3 unul de 10%. Aceste scoruri descriu un comportament impregnat de vitalitate, eficienta, īn care tempoul trairilor psihice este crescut. Un astfel de comportament face ca tendinta spre meditatie sa devina mai eficienta, impulsionāndu-le spre actiune si īmpiedicānd tendinta de a reflecta inutil. Femeile militar se adapteaza eficient, īsi dozeaza eforturile si reactioneaza cu diplomatie si tact fata de situatiile frustrante.
- Responsabilitatea (Re) se situeaza usor peste medie, 65% avānd scoruri pe stanina 7, 20% stanina 6, ceea ce evidentiaza faptul ca femeile militar īsi iau obligatiile īn serios si sunt persoane īn care putem avea īncredere, pe care ne putem baza. Sunt sārguincioase si metodice īn ceea ce īntreprind, avānd constiinta importantei muncii lor si a faptului ca sunt nevoite sa depuna tot efortul pentru succesul activitatilor, nepermitāndu-si momente de relaxare.


Femeile militar detin un ansamblu de trasaturi care le permit sa desfasoare activitatea cu succes la bordul navei si sa faca fata conditiilor de risc care pot aparea īn orice moment, ipoteza 2 fiind confirmata.
Mentionam ca aceste trasaturi psihoaptitudinale s-au evidentiat prin notele obtinute, restul scalelor īnregistrānd note variate ceea ce nu ne-a permis sa subliniem si alte aspecte si trasaturi comune ale acestor cadre militare femei. Avānd īn vedere numarul mic de subiecti pe care s-a efectuat studiul, nu putem sa generalizam aceste date, īn schimb ne propunem ca obiective ale cercetarilor viitoare sa aprofundam aceasta problematica.

IV. Concluzii

Trebuie sa ne obisnuim sa acceptam ca pornim de pe pozitii egale atunci cānd este vorba de promovarea profesionala īn marina militara, sa ne īnvingem o tara de mentalitate si sa privim ca pe o chestiune fireasca accesul femeilor īn specialitati care pāna mai ieri erau apanajul barbatilor. sansele trebuie sa fie categoric egale pentru toti, pentru ca, nu putem identifica o societate īn care sa nu existe niciun element cu conotatii negative īn promovarea femeii.
Īn ceea ce ne priveste pe noi romānii suntem recunoscuti ca un popor tolerant, asa īncāt, īn marina militara nu se pune problema discriminarii femeilor, acestea fiind acceptate si integrate īn cadrul echipajelor, dupa cum a fost confirmata si prima ipoteza de la care am pornit īn cercetarea de fata. Aceste femei se caracterizeaza prin īndrazneala, adopta un comportament asertiv, sunt ambitioase, au un nivel de adaptabilitate ridicat si au o buna capacitate de autocontrol, care se reflecta printr-un comportament echilibrat, serios, perseverent. Noutatea acestei meserii pentru femei reprezinta o sursa de motivare si mobilizare īn munca lor, observāndu-se o tendinta de afirmare personala si profesionala, acestea īn ciuda conditiilor deosebite, grele īn care īsi desfasoara activitatea.




ANEXA 1

CHESTIONAR


Va rugam sa raspundeti la īntrebarile de mai jos, īncercuind raspunsurile care vi se potrivesc sau marcānd printr-un x varianta cu care sunteti de acord, iar īn spatiile libere, va rugam sa completati cu ceea ce vi se cere. Chestionarele dvs ramān nesemnate, raspunsurile date ajutāndu-ne īn realizarea unei cercetari psho-sociale.
1. Ce parere aveti despre faptul ca din echipajul navei fac parte si femei militar?
a) o parere buna, sunt de acord;
b) nu sunt de acord cu prezenta femeii la bordul navei;
c) incert, nu mi-am format īnca o parere.
2. Considerati ca femeile au fost acceptate īn echipaj :
a) īn foarte mare masura;
b) īn mare masura;
c) asa si asa;
d) īn mica masura;
e) īn foarte mica masura;
3. Īn cazul misiunilor ce implica riscuri aveti īncredere/ va puteti baza pe competentele si abilitatile profesionale ale colegelor dumneavoastra?
a) īn foarte mare masura;
b) īn mare masura;
c) asa si asa;
d) īn mica masura;
e) īn foarte mica masura;
4. Conditiile de la bordul navelor sunt:
a) suficiente pentru ca femeile sa aiba un confort fizic si psihic;
b) nesatisfacatoare/ insuficiente;
c) foarte bune.
5. Prezenta femeilor la bordul navelor determina relatii:
a) tensionate īntre membrii echipajului;
b) de colaborare si cooperare profesionala;
c) amicale, deschise, de prietenie;
d) de competitie.
6. Femeile militar de la bordul navei sunt mai protejate de anumite tipuri de activitati cu risc crescut :
a) īntotdeauna ;
b) rareori ;
c) niciodata.
7. Considerati ca trebuie sa va reevaluati atitudinile, comportamentul si limbajul dumneavoastra curent īn prezenta colegelor ?
a) nu cred ca este cazul;
b) le ignor prezenta;
c) ma simt stānjenit īn prezenta lor.
8. Daca la īntrebarea anterioara ati ales varianta c), īn ce masura va creeaza o stare de disconfort?
a) īn foarte mare masura;
b) īn mare masura;
c) asa si asa;
d) īn mica masura;
e) īn foarte mica masura;
9. Sunt anumite compartimente, functii de pe nava, unde prezenta femeii nu este oportuna ?
a) da ;
b) nu ;
10. Ce calitati, aptitudini, considerati ca ar trebui sa detina o femeie cadru militar la bordul navei, pentru a face fata conditiilor specifice ?
a) rezistenta fizica si psihica;
b) concentrare;
c) gāndire tehnica ;
d) echilibru emotional;
e) altele__________




Bibliografie


1. Allport G. W., Structura si dezvoltarea personalitatii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
2. Col. Dr. Aradavoaicei Gh., Personalitatea cadrelor militare, Bucuresti, 1999
3. Cracsner, C.E., Elemente de psihologie militara, Ed. A.Ī.S.M., Bucuresti, 2003
4. Minulescu M., Chestionarele de personalitate īn evaluarea psihologica, Garell Publishing House, Bucuresti, 1996
5. Pressey S, Robinson Fr., Psychology in Education, New York, Harper&Row, 1959
6. Rosca Al., Psihologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976
7. Sīntion F., Albu G., (coord.), Competenta īn probleme de protectie individuala si responsabilitati sociale la bordul navei. Suport de curs, Constanta, 2001
8. Valeanu V., Constantin D., Psihosomatica feminina, Ed. Medicala, Bucuresti, 1977
9. Zlate M., Fundamentele psihologiei, Ed. Pro Humanitate, Bucuresti, 2000

 

 


 

 

* Psiholog, U.M. 02125 Constanta
** Psiholog, U.M. 02022 Constanta
 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania