Este cunoscuta viata militarilor marinari, cu dificultatile pe care acestia sunt nevoiti sa le întâmpine pe mare, în prezenta factorilor de risc, a conditiilor deosebite de solicitare, într-un grup relativ constant, sub presiunea responsabilitatilor în antrenamentele si exercitiile desfasurate pe mare. Motivul pentru care am ales aceasta lucrare este acela ca despre existenta femeii la bordul navei si despre maniera în care ea reuseste sa exercite cu succes aceasta profesie nu exista foarte multe date, aceasta profesie fiind exercitata de o femeie de aproximativ 2 ani. Prin intermediul ipotezelor ne-am propus sa determinam anumite trasaturi psihoaptitudinale care sa-i permita acesteia o adaptare eficienta la conditiile specifice de la bordul navei, si daca femeia militar este acceptata si integrata pe deplin în cadrul echipajului, aspecte validate prin studiul realizat în lucrarea de fata.

I. Argument

Acest început de mileniu este marcat de cresterea rolului femeii si de largirea sferei sale de activitate, inclusiv în acele medii si profesii considerate multa vreme apanajul barbatilor. Evident, si armatele, cunoscute si recunoscute prin conservatorismul lor, au dat unda verde accesului femeilor în structurile sale. Este un fapt firesc, deoarece femeile au dovedit ca sunt capabile sa actioneze la fel de bine ca semenii lor, barbatii.

În România nu exista foarte multe studii, articole cu privire la prezenta femeii în armata, în general, si în Fortele Navale în mod special, acest aspect fiind legat indubitabil de faptul ca admiterea femeilor în scolile militare navale se realizeaza de un timp scurt: primul an în care au fost admise fete la scoala de Maistri Militari Amiral Ion Murgescu este 2000, iar la Academia Navala Mircea Cel Batrân anul 2006 este anul în care va absolvi aceasta institutie prima femeie ofiter de marina militara. Consideram ca femeia trebuie sa aiba posibilitati de afirmare egale cu ale barbatului, inclusiv în marina militara, ea fiind capabila sa raspunda conditiilor deosebite de la bordul navei. Din studiile realizate pâna în prezent, cei care s-au exprimat împotriva prezentei femeii la bordul navelor militare, argumenteaza prin diferentele exprimate între femei si barbati în ceea ce priveste capacitatea fizica si puterea de munca, dar si prin faptul ca maternitatea le-ar împiedica în continuitatea pregatirii profesionale.
II. Parte teoretica

1. Date generale

În razboiul modern, în modul de angajare al fortelor, se merge pâna la maxim în protejarea luptatorilor, în expunerea cât mai putin posibila la pericole. Azi armata are cu totul alte caracteristici si, ca atare, luptatorul actioneaza în cu totul alte conditii, este supus altor riscuri, altor eforturi. Intervin alti factori, cum ar fi: concentrare, stapânirea de sine, echilibru psihic, capacitate de autocontrol, rezistenta la stres, etc.

S-a scris un numar impresionant de mare de tratate, lucrari, opere, romane, studii, despre "sufletul feminin", despre "psihologia femeii", despre "viata sa interioara", despre "enigma feminina". De multa vreme femeile sunt denumite "sexul slab", pe când barbatii sunt "sexul tare", si aceasta apelatie este înteleasa nu numai sub raportul fortei fizice ci si al intelectului. Nimeni nu poate tagadui ca psihismul femeii este deosebit de cel al barbatului, dar câtusi de putin inferior. Într-adevar, diferentele anatomice si fiziologice dintre barbat si femeie nu pot sa nu corespunda unor diferente psihologice. Deseori se vorbeste de comportamentul diferit al barbatilor sau al femeilor, fara sa se tina seama de contextul social economic în care s-a dezvoltat populatia studiata. În general, cele doua sexe au un fond psihic comun.

Diferentele sunt generate în special de factorii social – economici si de substratul endocrin. Asa se explica de ce barbatii care se feminizeaza somatic, se feminizeaza si psihic si de ce femeile care se virilizeaza morfologic manifesta si caractere psihologice androide. Fiind mai energic si mai puternic, barbatul este înclinat sa faca munci mai grele, care cer multa rezistenta fizica si psihica, o mai mare contributie creatoare si mai mult spirit critic. Femeia are, în schimb, o imaginatie bogata si multa sensibilitate. Psihologia femeii a depins de situatia femeii într-o societate, de rolul care i se atribuia în familie.

2. Definirea conceptelor

Potrivit modelului trasaturilor, personalitatea este "o constelatie de trasaturi structurate în maniera particulara la fiecare individ în parte. Trasaturile corespund unei perspective elementariste asupra personalitatii: fiecare trasatura se raporteaza la o anumita componenta a personalitatii, fiecare componenta fiind independenta de celelalte si caracterizând o anumita fateta a individului.

Trasatura psihica este conceptul care evidentiaza însusirile relativ stabile ale unei persoane sau ale unui proces psihic. În plan comportamental, o trasatura este indicata de predispozitia de a raspunde în acelasi fel la o varietate de stimuli.

Allport a considerat ca, pentru identificarea trasaturilor importante ale personalitatii, trebuie cercetate toate cuvintele pe care oamenii le utilizeaza, în mod spontan, pentru a descrie personalitatea cuiva. În functie de nivelul lor de stabilitate, de puterea lor explicativa si predictiva, în cazul fiecarei persoane se pot identifica trei tipuri de trasaturi:
- Trasaturi cardinale - cu rol definitoriu pentru personalitatea omului;
- Trasaturi centrale - care diferentiaza oamenii unii de altii;
- Trasaturi secundare – "mai putin evidente, mai putin generalizate, mai putin constante si mai putin active decât dispozitiile centrale".

Aptitudinile reprezinta un complex de însusiri relativ stabile ale personalitatii, care conditioneaza realizarea cu succes (peste medie) a diferitelor feluri de activitati intelectuale, artistice (profesionale), stiintifice, organizatorice, sportive, tehnice sau manuale.
Aptitudinile omului se formeaza în anumite conditii sociale, care le fac necesare si în procesul unei activitati adecvate. Pentru ca aptitudinile sa se formeze si sa se dezvolte este necesara o activitate intensa si organizata în domeniul respectiv, însusirea cunostintelor si deprinderilor adecvate. "Aptitudinea este o însusire complexa de personalitate, produs complex al întregii personalitati, al întregii experiente, al vitalitatii fizice, al echipamentului informational ori al deprinderii, al metodelor de munca, al integrarii sau conflictului intereselor, al capacitatilor intelectuale". [ 9 ]

S-a constatat ca pentru a putea face fata cerintelor impuse de profesiune, marinarii trebuie sa aiba o buna pregatire teoretica si practica. In acest sens se considera ca o trasatura definitorie, în structura personalitatii marinarilor este competenta profesionala. Actionând asupra importantei profesionale nu trebuie neglijat rolul celorlalte trasaturi: stapânire de sine, autocontrol, siguranta, hotarâre, perseverenta, curaj, si, nu în ultimul rând, un stil cognitiv deschis(gândire tactica).

Acest stil se caracterizeaza prin urmatoarele calitati:
- Rapiditatea operatiilor si activitatilor intelectuale, ca o calitate primordiala în activitatea specifica militarilor marinari.
- Spiritul critic al gândirii este o calitate dependenta de atitudinile si caracterul persoanei în cauza. Gândirea critica are capacitatea de a prelucra date primite, de a lua în consideratie, în mod corespunzator, propunerile facute de membrii echipajului.
- Previziunea implica sesizarea directiilor în care este posibil sa evolueze o anumita situatie concreta.
- Supletea (flexibilitatea) si originalitatea. Prin suplete se întelege capacitatea gândirii de a se adapta, restructura si modifica în raport cu anumite situatii. Prin originalitate se întelege calitatea gândirii de a produce raspunsuri inedite, indiferent la ce se refera: obiecte, idei, oameni, situatii.
- Experienta, este definita în acest caz, ca totalitate a situatiilor în care marinarul militar si-a verificat cunostintele, calitatile, competenta profesionala si cea psihosociala.

În concluzie, trasaturile personalitatii marinarului militar se manifesta în conduita; marinarul nu este numai ce crede el despre sine, ci si ceea ce rezulta din faptele sale; trasaturile sale trebuie sa fie concentrate în sensul colaborarii cu întregul echipaj al navei, în realizarea misiunilor.

3. Specificul vietii la bordul navei

Se considera important informarea viitorului cadru militar pentru a putea constientiza si a cunoaste implicatiile si riscurile acestei meserii, a specificului activitatii la bordul navelor militare. De aceea, reusita acestui demers depinde de cunoasterea particularitatilor psihologice si sociale ale vietii si activitatii la bordul navelor militare. S-a constatat ca activitatea militarului marinar, atât în timpul iesirilor pe mare cât si în stationarea în port, reliefeaza ca fiecare profesiune comporta în munca anumite particularitati care conduc la solicitari fizice, intelectuale si psihofunctionale.
O prima serie de particularitati la bordul navei este constituita de existenta unor relatii functionale complexe, si anume:
- Relatia servant-tehnica (relatia om-masina);
- Relatia servant-servant;
- Relatia inter - echipaje;
- Relatia comandant-subordonat;

Ideea care trebuie retinuta este aceea ca nava este un sistem tehnic-uman si ca orice disfunctionalitate, orice imperfectiune la un anumit nivel (compartiment), se face resimtita la nivelul ansamblului.

O a doua serie de particularitati este data de mediul fizic restrâns în care se desfasoara activitatea, si anume nava. Acest lucru atrage dupa sine limitarea mobilitatii marinarilor. În lipsa unor masuri compensatorii se instaleaza o forma de afectiune numita hipokinezie (hipodinamism). Aceasta se manifesta prin scaderea atentiei, a timpului de reactie, cresterea irascibilitatii, scaderea fortei fizice cu 15-20 %, a rezistentei fizice, cu 24-55%.(în general în timpul misiunilor de lunga durata).

Cele mai importante particularitati psihologice si care diferentiaza net viata si activitatea la bordul navei, "deriva din mediul specific de desfasurare – marea ".

Balansul reprezinta un factor important prin aceea ca îngreuneaza mersul pe punte, desfasurarea activitatilor, deplasarea obiectelor. Depasirea punctului critic al oscilatiilor duce la aparitia raului de mare. Schimbarea conditiilor hidrometeorologice influenteaza comportamentul marinarilor determinând o serie de reactii: agitatie, neliniste, lipsa de vigoare, tensiune. Trairea vietii pe nava la vârsta de maxima vigoare biologica si capacitate de munca, prin specificul ei, îl frustreaza pe marinar de prezenta familiei, de legatura puternica si stabila cu membrii ei. Nu de putine ori comportamentul profesional al marinarilor, militarilor, pilotilor, comporta anumite modificari în structura personalitatii lor care se poate rasfrânge în sfera relatiilor familiale. Alte conditii specifice existente la bordul navei: izolare (comunitate restrânsa), conditii de igiena precara, temperaturi ridicate (aparitia sindromului hipertermic), efort intelectul crescut, somn întrerupt (oboseala cronica), surmenaj, poluare fonica, deshidratare. Toate aceste aspecte si particularitati ale vietii la bordul navei îsi pun amprenta într-un mod aparte asupra modului de a fi, de a gândi si simti a femeii militar de marina.
În Fortele Navale din România, la unitatile de nave, exista un numar de 24 Maistri Militari fete repartizate pe diferite tipuri de nave, îndeplinind functii variate, având ca principale atributii întretinerea, verificarea si exploatarea armamentului de lupta sub apa, a aparaturii electrice de navigatie, a bombelor antisubmarin, precum si detectarea tintelor sub apa, navale si aeriene.

III. Designe metodologic

1. Obiective

În lucrarea de fata ne-am propus:
- sa evidentiem faptul ca femeile militar care executa activitati la bordul navei au fost acceptate si integrate în echipaj putând desfasura atributiunile la fel de bine ca orice cadru militar;
- sa schitam câteva trasaturi psihoaptitudinale ale femeii militar care executa functii specifice la bordul navelor militare;

2. Ipoteze

- La nivelul grupului ce constituie echipajul navei, femeia militar a fost acceptata si integrata cu succes, putând desfasura atributiunile la fel de bine ca orice cadru militar;
- Exista trasaturi psihoaptitudinale care le permit femeilor militar sa-si desfasoare activitatea cu succes la bordul navei si sa faca fata conditiilor de risc care pot aparea în orice moment.

3. Compozitia lotului de subiecti

Cercetarea s-a desfasurat în divizioanele de nave ale Fortelor Navale, unde cadrele militare femei îsi desfasoara activitatea. Studiul a fost realizat în perioada februarie 2005 – februarie 2006. În aceasta perioada au participat la evaluarea psihologica un numar de 24 de femei militar, cu vârste cuprinse între 21 si 28 de ani. Chestionarul elaborat în scopul verificarii ipotezei 1, a fost aplicat unui numar de 30 cadre militare barbati, colegi ai acestora.

4. Instrumente utilizate. Prezentare

Metode folosite: observatia, interviul nestructurat, metoda testelor.
Pentru realizarea acestui studiu s-au folosit: C.P.I–ad. (Inventarul de personalitate California), inventarul de temperament G–Z (Guilford – Zimmerman), fisa individuala, fisa cu date anamnestice si un chestionar elaborat de autori prezentat în anexa 1

5. Rezultate si comentarii

Pentru prelucrarea rezultatelor si verificarea ipotezelor am utilizat calculul de frecvente si corelatii între rezultatele obtinute în urma aplicarii chestionarului cadrelor militare barbati si sinteza fiselor personale ale cadrelor militare femei.
IPOTEZA 1. – Din raspunsurile obtinute la întrebarea 1, 80% dintre intervievati sunt de acord cu prezenta femeii în echipajul navei, negasind niciun motiv real pentru care acestea sa fie excluse, rejectate (fig. 1).

Fig. 1
 

Acest aspect este confirmat si de raspunsurile la itemul 2, unde 66% considera ca femeile care deja fac parte din echipajele navelor, au fost acceptate în mare masura. Mentionam ca nu a fost înregistrat nici un raspuns de "în foarte mica masura"(fig. 2). În cazul misiunilor ce implica un grad ridicat de dificultate, membrii echipajului afirma ca se pot baza pe competentele si abilitatile profesionale ale colegelor lor "în mare masura" – 46,6% si numai 3,3% -"în foarte mica masura" (întrebarea 3)

Fig.2

Aceste rezultate, sunt evidentiate si prin raspunsurile femeilor militar care au participat la interviurile realizate cu ocazia expertizei psihologice de la Centrul de Medicina Navala, pentru a obtine aptitudinea de îmbarcare, dar si cu prilejul selectiei pentru serviciul interior. Ele sustin ca se simt acceptate, integrate si valorizate de catre toti membrii echipajului, si ca nu au existat situatii tensionate în ceea ce priveste relationarea la bordul navei, mai mult decât atât relatiile sunt deschise, bazate pe cooperare si colaborare profesionala (fig. 3 – întrebarea 5)

Fig.3

Femeile din echipaj sunt încadrate pe functii similare cu ale barbatilor, implicându-se în aceeasi masura în executarea tuturor sarcinilor si tipurilor de activitati specifice, rareori acestea fiind protejate în situatii cu risc crescut (itemul 6 - 60% rareori, 30% întotdeauna, 10% niciodata). La itemul 9, 73,3% dintre cadrele militare participante la acest sondaj, considera ca nu exista compartimente sau functii de pe nava unde prezenta femeii nu ar fi oportuna. Însa un procent de 26,6 este de alta parere, considerând ca exista anumite compartimente care implica un efort fizic deosebit si anume electromecanica, manevra, trasul parâmelor, vitalitatea navei. Acest procent de 26,6 poate fi explicat prin aceea ca tehnica existenta la bordul navelor în anumite compartimente nu a atins un nivel înalt de perfectionare, punându-se, în continuare, accent foarte mare pe forta fizica. Afirmatiile de mai sus sunt sustinute si de rezultatele obtinute la întrebarea 10, dupa cum se poate observa în urmatoarea figura:

Fig.4

Atât femeile militar, cât si colegii lor de echipaj considera ca principalele calitati, aptitudini necesare desfasurarii cu succes a activitatilor specifice la bordul navei, sunt rezistenta fizica si psihica, echilibru emotional si concentrare.

În concluzie, IPOTEZA 1 a fost confirmata, femeile militar sunt acceptate si integrate cu succes, putând desfasura atributiunile la fel de bine ca orice cadru militar. Desi femeile militar se regasesc în cadrul echipajului, s-a constatat ca exista înca nave care nu întrunesc conditii minime de igiena personala (grup sanitar, dusuri, cabine special amenajate), fapt care poate îngreuna acomodarea acestora la specificul activitatilor, în special la iesirile pe mare.

IPOTEZA 2. Pentru verificarea si sustinerea celei de-a doua ipoteze am analizat si corelat scorurile obtinute la chestionarele de personalitate C.P.I. si G.Z, astfel:
- Pe scala dominanta (Do) 73% au obtinut scoruri peste medie (stanina 7), 20%-stanina 6 si 7% stanina 5, se observa ca notele se încadreaza în medie si usor peste medie, ceea ce indica o fire care emana forta si resurse energetice, ce-i permit femeii militar o relationare prin care sa poata sa se impuna atunci când este cazul; aceasta manifesta un comportament asertiv si chiar agresiv în anumite situatii. Acest lucru poate fi interpretat si prin prisma mediului în care femeia îsi desfasoara activitatea, agresivitatea aparând ca o modalitate de a tine la distanta si de a nu accepta situatii care sa-i afecteze statutul.
- Notele obtinute la aceasta scala, coreleaza pozitiv cu rezultatele obtinute la scala capacitate pentru statut (Cs), ( 60%-stanina 7; 25%- stanina 6; 10%-stanina 4; 5%-stanina 3), femeia militar având capacitatea de a dobândi un statut social, fiind în general ambitioasa si carierista, aceasta si prin prisma profesiei alese. Ea manifesta încredere în fortele sale si are constiinta propriei valori. La proba G-Z, pe scala ascendenta (A), (68% dinte subiecti au obtinut stanina-5, 25%-stanina 4, 7%- stanina-3), fapt care confirma ideea de mai sus, aceea ca femeia militar manifesta dorinta de afirmare a propriei personalitati, dispune de capacitatea de a-si sustine propriile opinii, precum si disponibilitati de a convinge si influenta.
- Pe scala feminitate (Fe), 15% dintre femeile militar care au participat la evaluarea psihologica, s-au situat pe stanina 8, 27% pe stanina 6, si 58% stanina 5. Se observa ca peste 50% dintre acestea au interese si preocupari specifice ambelor genuri (masculin si feminin), interiorizându-si statusul de rol feminin – majoritatea fiind casatorite, iar doua dintre ele fiind deja în concediu de maternitate - si în acelasi timp manifestând activism, fiind deschise si directe în actiune, firi pragmatice si realiste. La scala activism – eficienta (G), din inventarul de temperament G-Z, subiectii se situeaza pe stanina 6 în proportie de 54%, pe stanina 5 în proportie de 16%, pe stanina 4 un procent de 20, iar pe stanina 3 unul de 10%. Aceste scoruri descriu un comportament impregnat de vitalitate, eficienta, în care tempoul trairilor psihice este crescut. Un astfel de comportament face ca tendinta spre meditatie sa devina mai eficienta, impulsionându-le spre actiune si împiedicând tendinta de a reflecta inutil. Femeile militar se adapteaza eficient, îsi dozeaza eforturile si reactioneaza cu diplomatie si tact fata de situatiile frustrante.
- Responsabilitatea (Re) se situeaza usor peste medie, 65% având scoruri pe stanina 7, 20% stanina 6, ceea ce evidentiaza faptul ca femeile militar îsi iau obligatiile în serios si sunt persoane în care putem avea încredere, pe care ne putem baza. Sunt sârguincioase si metodice în ceea ce întreprind, având constiinta importantei muncii lor si a faptului ca sunt nevoite sa depuna tot efortul pentru succesul activitatilor, nepermitându-si momente de relaxare.

Femeile militar detin un ansamblu de trasaturi care le permit sa desfasoare activitatea cu succes la bordul navei si sa faca fata conditiilor de risc care pot aparea în orice moment, ipoteza 2 fiind confirmata.
Mentionam ca aceste trasaturi psihoaptitudinale s-au evidentiat prin notele obtinute, restul scalelor înregistrând note variate ceea ce nu ne-a permis sa subliniem si alte aspecte si trasaturi comune ale acestor cadre militare femei. Având în vedere numarul mic de subiecti pe care s-a efectuat studiul, nu putem sa generalizam aceste date, în schimb ne propunem ca obiective ale cercetarilor viitoare sa aprofundam aceasta problematica.

IV. Concluzii

Trebuie sa ne obisnuim sa acceptam ca pornim de pe pozitii egale atunci când este vorba de promovarea profesionala în marina militara, sa ne învingem o tara de mentalitate si sa privim ca pe o chestiune fireasca accesul femeilor în specialitati care pâna mai ieri erau apanajul barbatilor. sansele trebuie sa fie categoric egale pentru toti, pentru ca, nu putem identifica o societate în care sa nu existe niciun element cu conotatii negative în promovarea femeii.
În ceea ce ne priveste pe noi românii suntem recunoscuti ca un popor tolerant, asa încât, în marina militara nu se pune problema discriminarii femeilor, acestea fiind acceptate si integrate în cadrul echipajelor, dupa cum a fost confirmata si prima ipoteza de la care am pornit în cercetarea de fata. Aceste femei se caracterizeaza prin îndrazneala, adopta un comportament asertiv, sunt ambitioase, au un nivel de adaptabilitate ridicat si au o buna capacitate de autocontrol, care se reflecta printr-un comportament echilibrat, serios, perseverent. Noutatea acestei meserii pentru femei reprezinta o sursa de motivare si mobilizare în munca lor, observându-se o tendinta de afirmare personala si profesionala, acestea în ciuda conditiilor deosebite, grele în care îsi desfasoara activitatea.




ANEXA 1

CHESTIONAR

Va rugam sa raspundeti la întrebarile de mai jos, încercuind raspunsurile care vi se potrivesc sau marcând printr-un x varianta cu care sunteti de acord, iar în spatiile libere, va rugam sa completati cu ceea ce vi se cere. Chestionarele dvs ramân nesemnate, raspunsurile date ajutându-ne în realizarea unei cercetari psho-sociale.
1. Ce parere aveti despre faptul ca din echipajul navei fac parte si femei militar?
a) o parere buna, sunt de acord;
b) nu sunt de acord cu prezenta femeii la bordul navei;
c) incert, nu mi-am format înca o parere.
2. Considerati ca femeile au fost acceptate în echipaj :
a) în foarte mare masura;
b) în mare masura;
c) asa si asa;
d) în mica masura;
e) în foarte mica masura;
3. În cazul misiunilor ce implica riscuri aveti încredere/ va puteti baza pe competentele si abilitatile profesionale ale colegelor dumneavoastra?
a) în foarte mare masura;
b) în mare masura;
c) asa si asa;
d) în mica masura;
e) în foarte mica masura;
4. Conditiile de la bordul navelor sunt:
a) suficiente pentru ca femeile sa aiba un confort fizic si psihic;
b) nesatisfacatoare/ insuficiente;
c) foarte bune.
5. Prezenta femeilor la bordul navelor determina relatii:
a) tensionate între membrii echipajului;
b) de colaborare si cooperare profesionala;
c) amicale, deschise, de prietenie;
d) de competitie.
6. Femeile militar de la bordul navei sunt mai protejate de anumite tipuri de activitati cu risc crescut :
a) întotdeauna ;
b) rareori ;
c) niciodata.
7. Considerati ca trebuie sa va reevaluati atitudinile, comportamentul si limbajul dumneavoastra curent în prezenta colegelor ?
a) nu cred ca este cazul;
b) le ignor prezenta;
c) ma simt stânjenit în prezenta lor.
8. Daca la întrebarea anterioara ati ales varianta c), în ce masura va creeaza o stare de disconfort?
a) în foarte mare masura;
b) în mare masura;
c) asa si asa;
d) în mica masura;
e) în foarte mica masura;
9. Sunt anumite compartimente, functii de pe nava, unde prezenta femeii nu este oportuna ?
a) da ;
b) nu ;
10. Ce calitati, aptitudini, considerati ca ar trebui sa detina o femeie cadru militar la bordul navei, pentru a face fata conditiilor specifice ?
a) rezistenta fizica si psihica;
b) concentrare;
c) gândire tehnica ;
d) echilibru emotional;
e) altele__________




Bibliografie


1. Allport G. W., Structura si dezvoltarea personalitatii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
2. Col. Dr. Aradavoaicei Gh., Personalitatea cadrelor militare, Bucuresti, 1999
3. Cracsner, C.E., Elemente de psihologie militara, Ed. A.Î.S.M., Bucuresti, 2003
4. Minulescu M., Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologica, Garell Publishing House, Bucuresti, 1996
5. Pressey S, Robinson Fr., Psychology in Education, New York, Harper&Row, 1959
6. Rosca Al., Psihologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976
7. Sîntion F., Albu G., (coord.), Competenta în probleme de protectie individuala si responsabilitati sociale la bordul navei. Suport de curs, Constanta, 2001
8. Valeanu V., Constantin D., Psihosomatica feminina, Ed. Medicala, Bucuresti, 1977
9. Zlate M., Fundamentele psihologiei, Ed. Pro Humanitate, Bucuresti, 2000

* Psiholog, U.M. 02125 Constanta
** Psiholog, U.M. 02022 Constanta