Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

EXAMINAREA PSIHOLOGICA A PERSONALULUI DIN ORAGNIZATIILE CU ATRIBUTII ĪN DOMENIUL SECURITATII NATIONALE.
OBSTACOLE SI OPORTUNITATI
Alina Cristiana Petcu *

 


Prin ideile expuse īn lucrarea prezenta ne propunem atingerea a doua obiective. Prima parte a lucrarii debuteaza cu analiza rezistentei la schimbarea reprezentata de participarea psihologului la gestionarea resurselor umane, cu care acesta īnca se mai confrunta īn anumite medii organizationale, inclusiv īn unele de tip militar. Doua dintre cele mai raspāndite forme sub care se manifesta aceasta rezistenta sunt prezentate sub denumirea de "obstacole externe". Ulterior accentul se deplaseaza spre acele aspecte deficitare situate de data aceasta la nivelul celor care desfasoara activitati de psihologie īn organizatii, cu relevanta directa pentru organizatia militara. Īn a doua parte a lucrarii prezentam cāteva modalitati de actiune care īi pot permite psihologului militar sa elimine sau cel putin sa diminueze forta unora dintre obstacolele care īi blocheaza interventia eficienta.


I. Obstacole īn calea examinarii psihologice a personalului din oragnizatiile cu atributii īn domeniul securitatii nationale

1. Obstacolele externe


Drumul parcurs de psihologi dupa 1990, pentru a-si demonstra disponibilitatea si abilitatea de a facilita atingerea obiectivelor propuse de diferite organizatii, prin actiuni de asistenta psihologica la nivelul personalului, nu a fost unul usor. Absenta unui statut profesional bine definit sau suficient de clar a facut deseori ca psihologul organizational sa fie confundat cu psihiatrul sau sa fie considerat o anexa a colegilor de la "personal", cu un rol preponderent formal si fara o utilitate reala pentru organizatie. Nu a fost deloc usor sa fie convinse o serie de organizatii cu o cultura extrem de conservatoare ca psihologii, prin utilizarea unor cunostinte si instrumente stiintifice, pot contribui pe toate palierele de activitate la optimizarea folosirii resurselor umane [Duvac, 2004, p. 156].


Īn cele mai multe cazuri introducerea obligativitatii examinarii psihologice periodice a anumitor categorii de angajati din organizatii, inclusiv a celor din organizatiile cu atributii īn domeniul securitatii nationale, s-a petrecut ca o consecinta unor reglementari de ordin legal privind desfasurarea īn conditii de siguranta a activitatilor asociate cu un nivel īnalt de risc. Or, un rol important īn eliminarea sau diminuarea riscului īn exercitarea diferitelor tipuri de activitati profesionale īl joaca componenta psihoaptitudinala. Masurarea acesteia ne permite obtinerea de informatii specifice despre gradul īn care dezvoltarea fizica si psihica a unui individ īi permite acestuia adaptarea la particularitatile activitatii si la conditiile de munca impuse de postul de munca. Sursa schimbarii a reprezentat-o īn special abordarea de catre Parlamentului European, a problemelor legate de asistenta psihologica a personalului. Multe organizatii au fost obligate sa respecte prevederile Directivei - cadru nr. 89/391, care afirma cu claritate obligatia angajatorilor de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor la locul de munca, inclusiv cu referire la efectele stresului īn munca [Lita, Stoian, 2004, p. 150].


Drept urmare, multe organizatii, cu atāt mai mult cele cu atributii īn domeniul securitatii nationale, s-au vazut nevoite sa ia masurile necesare pentru respectarea deciziilor legate de necesitatea examinarii psihologice a personalului. Acest lucru s-a desfasurat īnsa uneori pur formal, fara a se percepe īnsa utilitatea reala a unei astfel de actiuni. Desi necesitatea utilizarii specialistilor īn sfera psihologiei aplicate este prezenta, mai exista īnsa destul de multe reticente fata de implicarea psihologului īn promovarea unei integrari optime socio-profesionale a angajatilor [Pitariu, 2005].


Īn acest context apare si se manifesta īn diferite forme rezistenta la schimbare, schimbare reprezentata de participarea psihologului īn procesul de luare a deciziilor cu privire la gestionarea eficienta a resurselor umane unei institutii:
a. solicitare pur formala a specialistilor - psihologi din institutiile de tip militar, necesari organizatiei doar pentru ca aceasta sa poata functiona īn conditii legale. Īn astfel de situatii, desi aparent importanta si implicit contributia unui astfel de grup de specialisti este destul de mare īn cadrul unei organizatiei militare, īn realitate se poate īntāmpla ca importanta lui sa fie mult redusa, acesta fiind uneori de la bun īnceput desconsiderat, marginalizat prin diferite modalitati, cum ar fi repartizarea unui loc periferic de desfasurare a activitatii, refuzul mai mult sau mai putin justificat de a pune la dispozitie mijloacele necesare desfasurarii activitatii īn conditii adecvate, dezvoltarea unor atitudini ostile fata de acestia. Uneori psihologilor cu atributii īn examinarea psihologica a personalului militar li se reproseaza insuficienta constientizare a consecintelor nefavorabile pentru organizatie a unor recomandari privind gestionarea personalului.


b. reticenta fata de activitatile de psihologie se poate traduce si prin neacordarea importantei cuvenite consecintelor īnfiintarii si functionarii unui departament destinat examinarii psihologice a personalului [Chirica, 1996, p. 112]. Ori schimbarile de profunzime dar si schimbarile care par de suprafata trebuie sa fie planificate īn detaliu. Īn caz contrar, īn lipsa unor actiuni adecvate, se pot produce dezechilibre, atragānd stres, frustrare, etc. [Pānisoara, Pānisoara, 2004, p. 227]. Uneori se ignora faptul ca pot aparea situatii care necesita decizii importante, dificile din partea specialistilor din componenta acestui departament, decizii care, daca nu sunt atent gāndite de acestia, īn colaborare cu alti membri ai organizatiei pot interfera cu desfasurarea īn conditii normale a activitatii altor sectoare [Chirica, 1996, p. 83]. Aceasta deoarece angajatii ar trebui sa se simta parte a acestor schimbari, detinatori ai unui rol activ īn ceea ce priveste decizia asupra schimbarilor ce trebuie sa aiba loc si care-i privesc direct [Pānisoara, Pānisoara, 2004, p. 235].

2. Obstacolele interne

a. Controlul informatiei - se stie ca prin elaborarea unui limbaj foarte specializat se limiteaza accesul persoanelor la semnificatia reala a mesajului, putāndu-se crea intentionat sau neintentionat impresia unei gravitati exagerate a situatiei. Tocmai de aceea se recomanda evitarea tratarii problemei la nivel prea abstract [Chirica, 1996, p. 90] ci, dimpotriva, este indicata descrierea diferitelor vulnerabilitati psihologice identificate la angajatii organizatiei militare īntr-un limbaj accesibil nespecialistilor, prin care psihologii sa creasca considerabil sansele ca forurile de conducere sa īnteleaga corect care este realitatea constatata īn urma evaluarilor psihologice, variantele posibile de īmbunatatire a situatiei, precum si care sunt posibilele riscuri implicate de lipsa actiunilor pe aceasta directie.


b. Instituirea de reguli, reglementari rigide, aplicate īntr-un mod nediscriminativ si nenuantat īn diferite etape ale desfasurarii activitatilor de psihologie, se poate dovedi uneori o tactica inadecvata care poate diminua considerabil contributia psihologului la gestionarea eficienta a potentialului psihologic al personalului. Cu toata straduinta specialistilor psihologi de a-si reglementa activitatea cāt mai exact, de multe ori deciziile delicate la care trebuie sa se ajunga īn urma examinarii psihologice necesita o atentie aparte, analizarea si corelarea fatetelor multiple ale situatiei, a diverselor implicatii si consecinte posibile. Desi anumite reguli se dovedesc utile, utilizarea rigida, nediscriminativa a acestora poate uneori mai degraba sa blocheze decāt sa faciliteze o decizie corecta, care sa reflecte cu adevarat potentialul de risc al individului īn īndeplinirea sarcinilor specifice postului.

II. Oportunitati īn examinarea psihologica a personalului din organizatiile cu atributii īn domeniul securitatii nationale

Canalizarea eforturilor psihologilor militari īn scopul dezvoltarii organizationale a institutiilor cu atributii īn domeniul securitatii nationale impune cāteva actiuni de baza, dintre care:


a. Interesul si implicarea psihologilor īn actiuni de cunoastere intensiva a caracteristicilor si a specificului institutiei de tip militar īn care īndeplinesc un rol, cu intentia de a ajunge la o definire clara a orientarii, a scopului ei cel mai general, care sa poata fi concretizat īn performante si comportamente masurabile, ale fiecarui grup sau individ [Chirica, 1996, p. 101]. Astfel, se poate proiecta un sistem de comparare a rezultatelor obtinute de angajati īn urma examinarii psihologice cu eficienta acestora īn atingerea obiectivelor organizatiei, nivel stabilit cu ajutorul superiorului si/sau colegilor. Numai īn conditiile obtinerii unei corespondente semnificative īntre cele doua categorii de date, ne putem baza pe validitatea sistemului de examinare psihologica, altfel spus, pe corectitudinea rationamentelor realizate pe baza scorurilor obtinute de subiecti la testarea psihologica, cu privire la probabilitatea de succes, respectiv esec, īn realizarea sarcinilor de serviciu.


b. Asigurarea unui climat de experimentare - alaturi de eficienta diferentierii riguroase a scopurilor si a definirii lor īn termeni masurabili de comportament, organizatiile au constatat beneficiile īncercarii, experimentarii. Cultivarea unui climat īn care nimeni nu cāstiga īn detrimentul altora este o buna cale de a īncuraja experimentul, creativitatea. Sistemul de control si recompense trebuie sa īncurajeze grupurile si indivizii sa perfectioneze ceea ce fac. Sa imagineze noi cai de realizare a ceea ce fac, sa imagineze noi lucruri de realizat [Chirica, 1996, p. 101).


Astfel, cel putin īntr-o prima etapa, psihologii dintr-o organizatie de tip militar ar trebui sa identifice cāt mai multe argumente cu impact asupra conducerii, cu privire la necesitatea si utilitatea reala a desfasurarii unor actiuni de experimentare si adaptare la specificul organizatiei, precum si la specificul diferitelor categorii de angajati a uneia sau a mai multor modalitati de investigare a potentialului adaptativ de care dispun acestia, pe parcursul acestei etape nefiind luate decizii cu privire la gestionarea personalului.


Aceasta presupune īn plus ca, īntre preocuparile psihologului militar, pe lānga examinarile colective si individuale, sa figureze si actiuni privind studiul stiintific riguros al metodologiei psihologice utilizate: validitatea, fidelitatea, capacitatea discriminativa a probelor, posibilitatile de adaptare a probelor de examinare psihologica la specificul populatie pe care se aplica, de constructie a etaloanelor, pentru ca īn final sa se realizeze suportul stiintific corect al muncii ulterioare, fapt care va īmbunatati acuratetea predictiei facute prin examenul de laborator [Pricop, apud Pitariu, Sīntion, 2003, p.129].


Aceasta etapa experimentala ar trebui sa se finalizeze cu un raport al specialistilor asupra dificultatilor īntāmpinate, asupra gradului de potrivire sau nepotrivire la specificul organizatiei de tip militar a diferitelor modalitati de cunoastere a angajatilor, asupra reactiilor tipice ale angajatilor la activitatea de evaluare. Un astfel de raport ar trebui sa includa si specificarea acelor modalitati care concomitent īndeplinesc doua conditii esentiale pentru evaluarea psihologica cāt mai corecta si īn acelasi timp cāt mai facila a personalului: sa īndeplineasca la nivel cāt mai īnalt cerintele de ordin stiintific care fac ca o proba sa capete o valoare predictiva semnificativa si, īn plus, sa nu activeze deloc sau cāt mai putin posibil rezistentele si mecanismele de aparare ale celor carora li se aplica aceste probe.


Trebuie avut īnsa īn vedere faptul ca īn situatiile experimentale esecurile nu sunt excluse. Acestea nu trebuie sanctionate pentru ca astfel dorinta experimentarii scade. Dreptul si dorinta noilor angajati de a pune īntrebari, de a cere lamuriri, trebuie respectate de conducere ca o conditie esentiala a unei cunoasteri cāt mai precise de catre acestia a culturii organizationale specifice institutiei de tip militar īn care īsi desfasoara activitatea cei supusi evaluarii, cultura care de cele mai multe ori īsi pune amprenta īn mod semnificativ asupra personalitatii angajatilor [Chirica, 1996, p. 102].


c. Complementar examenului psihologic colectiv, este recomandat ca psihologii sa se formeze si pe directia aprofundarii cunoasterii angajatilor din institutiile de tip militar prin metode individuale, clinice ale psihologiei (convorbirea anamnestica, interviul, tehnicile proiective de personalitate, analiza produselor activitatii īn care este implicat subiectul, etc.). Aceasta masura se impune ca utila mai ales prin prisma faptului ca, īn procesul de cunoastere, o serie de variabile ramān nemasurate, utilizarea rezultatelor testelor avānd prin urmare o functie predictiva relativa si limitata [Pricop, apud Pitariu, Sīntion, 2003, p.129].


d. Pentru perfectionarea metodologiei de cunoastere stiintifica a angajatilor psihologul militar ar trebui sa se colaboreze cu specialistii pe probleme de psihiatrie, īn vederea solutionarii unor probleme de psihodiagnostic diferential al unor tulburari psihopatologice.


e. Nu īn ultimul rānd, este indicat ca psihologii militari sa se preocupe si sa depuna eforturi pe directia consultarii surselor stiintifice de informare de specialitate, precum si a procurarii unor materiale de calitate necesare īn psihodiagnostic (chestionare, teste, aparate), implicāndu-se totodata īn mod autentic īntr-un proces voluntar de formare continua, prin urmarea unor cursuri de perfectionare, participarea la manifestari stiintifice de interes, realizarea unor cercetari, etc. [Pricop, apud Pitariu, Sīntion, 2003, p.130].




Bibliografie

1. Bogathy, Zoltan, 2002, Conflicte īn organizatii, Editura Eurostampa, Timisoara;
2. Chirica, Sofia, 1996, Psihologie organizationala, Editura Casa de editura si consultanta "Studiul organizarii", Cluj - Napoca;
3. Duvac, Ion, 2004, Implicatii ale aderarii tarii noastre la NATO asupra dezvoltarii psihologiei militare romānesti, Revista de psihologie organizationala, vol. IV, nr. 3-4, 155-159;
4. Lita, stefan, Stoian, Bogdan, 2004, Organizarea si desfasurarea activitatii de psihologie īn institutiile guvernamentale cu atributii īn domeniul ordinii si sigurantei publice, Revista de psihologie organizationala, vol IV, nr. 3-4, 141-154;
5. Milcu, Marius, 2006, Divergente, tensiuni si conflicte: o analiza multidimensionala, Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu;
6. Pānisoara, Georgeta, Pānisoara, Ion-Ovidiu, 2004, Managementul resurselor umane, Ed. Polirom, Iasi;
7. Pitariu, Horia, 2005, Psihologia ca profesiune si deontologia interventiilor psihologice īn managementul resurselor umane, www. hr - romania.ro;
8. Pricop, Nicolae, 2003, Asupra metodologiei examenului psihologic efectuat īn centrele militare judetene, īn Pitariu, Horia, Sīntion, Filaret, 2003, Psihologia luptatorului, Editura militara, Bucuresti.

 


 

 

* Subinspector psiholog, A.N.P., M.A.I.


 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania