Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea de psihologie este realizata de studenti si profesori pasionati de acest domeniu. Va invitam sa explorati acest domeniu si sa va bucurati de resursele online publicate aici!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

< Inapoi la cuprins

 

ELEMENTE PSIHOAPTITUDINALE SPECIFICE PERSOANELOR AUTORIZATE PENTRU  “LUCRU LA ĪNALTIME"

Ana-Maria Alecsoaie*
Ioana Odeta Ionita**
Cristina Verza***
Gheorghe Chitu
****

 

 

Avānd īn vedere ca avizarea pentru lucrul la īnaltime reprezinta un element de noutate īn evaluarea psihologicaa personalului din M.Ap. N., lucrarea īncearca sa surprinda aspectele psihoaptitudinale specifice necesare pentru avizarea lucrului la īnaltime, īn raport de criteriile: categorie profesionala, pregatire scolar-militara si vārsta.


I. Elemente definitorii ale "lucrului la īnaltime"

Evaluarea psihoaptitudinala īn vederea autorizarii pentru “lucrul la īnaltime" se efectueaza īn baza urmatoarelor acte normative:
1. Legea protectiei muncii nr.90/1996, republicata īn Monitorul Oficial nr.47/2001
2. Norme generale de protectia muncii aprobate prin Ordinul Comunal M.M.S.S. – M.S.F. nr.508/933/2002
3. Legea nr.53/2003 – Codul Muncii
4. Decretul nr.466/1979 privind regimul produselor si substantelor toxice
5. Legea nr.126/1995 privind regimul materialelor explosive.

O etapa obligatorie īn alcatuirea unei baterii de probe privind evaluarea psihoaptitudinala īn vederea autorizarii pentru "lucrul la īnaltime"o reprezinta analiza continutului muncii fiecarei profesii care implica si acest factor de risc.


Īn urma analizei profilelor ocupationale elaborate de Ministerul Muncii am realizat ca “lucrul la īnaltime" reprezinta un element de risc supraadaugat pe care īl implica mai multe profesii (electricieni, strungari, podari, macaragiu, sudor, tinichigiu, vopsitor, magazioner, etc), si nu o profesie de sine statatoare. Acest element de risc este echivalent cu alte elemente de risc (lucru īn mediul subacvatic,subteran, explozibil si noxe biologice). Astfel, acest tip de activitati, includ pe lānga bagajul de cunostinte de natura profesionala si deprinderile aferente acestuia, si anumite aptitudini, abilitati si elemente de natura psiho-fiziologica, toate conlucrānd la desfasurarea muncii respective fara incidente (accidente de munca). Ideea de baza devine aceea a īnlaturarii consecintelor negative ce pot aparea, prin prevenire, prin eliminarea lipsurilor de orice natura. Aceasta prevenire, de fapt, consta īn stabilirea clara a ceea ce presupun meseriile cu factor de risc ridicat.


Asadar, pentru a realiza o baterie de probe comuna tuturor acestor profesii care urmeaza sa fie autorizate pentru "lucrul la īnaltime", am studiat profilele ocupationale pentru fiecare profesie īn parte si am ales din spectrul larg al atributelor psihoaptitudinale pe cele pe care le-am considerat a fi comune tuturor acestor profesii iar, īn baza acestor atribute, am format o minibaterie de probe psihoaptitudinale care cuprinde: Praga (proba de atentie distributiva), Kraepelin (proba de atentie concentrata), Bare (proba de reprezentari spatiale), o proba de dexteritete manuala, si un test de inteligenta (matricele progressive Raven).

II. Metodologia cercetarii

2.1.Obiectivele cercetarii
a) Obiectivele teoretico-aplicative
- surprinderea unor atribute de natura psihoaptitudinala specifice si comune tuturor
profesiilor care implica lucrul la īnaltime ca factor de risc.
- identificarea asemanarilor si deosebirilor de natura psihopatitudinala la grupurile de subiecti ce apartin unor profesii diferite avānd la baza doua criterii: pregatirea scolara si profesionala (gradul) si specialitatea/arma (meseria).


b) Obiectivul metodologic
- identificarea acelor teste care sa nu diferentieze īntre categorii profesionale, dar care sa semnaleze capacitatea de a face fata factorului de risc “lucru la īnaltime".

2.2. Ipotezele cercetarii
- Presupunem ca diferentele de natura psihoaptitudinala existente īn cadrul grupului de subiecti evaluati pentru lucrul la īnaltime, sunt determinate de specificul fiecarei meserii.
- Presupunem ca exista diferente semnificative īntre grupul evaluat pentru obtinerea avizului de lucru la īnaltime si celelalte categorii profesionale similare, dar care nu implica acest factor de risc (īntre electricienii care lucreaza numai la sol si electricienii care lucreaza la īnaltime; īn cadrul armei "Geniu" īntre artificierii si cei care lucreaza la drumuri si poduri).
- Presupunem ca pregatirea scolara si profesionala influenteaza rezultatele la probele psihoaptitudinale.
- Presupunem ca factorul vārsta poate influenta performantele obtinute la testele psihoaptitudinale.

2.3. Lotul investigat
Cercetarea s-a desfasurat pe un lot format din 714 subiecti cu o medie de vārsta de 38 ani, structurat pe doua criterii:
- pregatirea scolara si militara (gradul): cadre militare (ofiteri - OF, maistri militari - MM, subofiteri - SOF, militari angajati pe baza de contract - MAC) si salariati civili – SC;
- categoriile profesionale (specializare): artificieri (arma geniu)- ARTF, electricieni care lucreaza la sol (salariati civili)– EL.SOL, electricieni care lucreaza la īnaltime (salariati civili) – EL.LĪ, podari (arma geniu)- PD, personal care apartine armei aviatie, nonnavigant si care prin specificul muncii are nevoie de aviz pentru lucrul la īnaltime – AV. (Tabelul nr.1)


Tabelul nr.1: Structura lotului
 

Specialitatea

Grad

Media de vārstć

OF

MM

SOF

SC

MAC

 

ARTF

45

2

7

2

-

41

EL.SOL

-

-

-

40

-

44

AV

26

208

17

10

15

35

EL.LĪ

-

5

2

102

19

42

PD

-

-

14

-

190

28

Total

71

215

40

157

224

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

Pe criteriul vārsta, lotul este structurat dupa cum urmeaza (Tabelul nr.2)


Tabelul nr. 2: Frecventa pe grupe de vārsta
 

Grupa de vārstć

Frecvenža

20-25

164

26-30

115

31-35

102

36-40

136

41-45

60

46-50

78

51-55

44

56-59

15



2.4. Instrumente si metode utilizate īn cercetare
Matricile Progresive Raven "R" (forma clasica)
Este o proba nonverbala de nivel mintal, ce permite evaluarea performantelor intelectuale si ierarhizarea subiectilor; surprinde capacitatea subiectilor de a-si mobiliza imediat calitatile observatiei si claritatea rationamentului.
Proba de atentie distributiva Praga "P"
Aceasta proba urmareste sa surprinda nivelul de manifestare a atentiei distributive, implicānd de asemenea si spiritul de observatie si memoria vizuala.
Proba de atentia concentrata Kraepelin "K"
Aceasta proba, pe lānga evaluarea atentiei concentrate, urmareste sa surprinda si rezistenta psihica la sarcinile monotone. Implica de asemenea, utilizarea rationamentului matematic pe baza unor criterii de calcul.
Proba de reprezentare spatiala Bare "B"
Este o proba care urmareste decelarea reprezentarii spatiale si a intuitiei tehnice.
Proba de dexteritate manuala "D.M."
Este o proba care urmareste sa surprinda dexteritatea manuala (īn functie de lateralitatea dominanta) a subiectului investigat. Este totodata o proba care surprinde si spiritul de observatie, atentia distributiva cāt si reprezentarea bidimensionala, deoarece rezolvarea sarcinii implica participarea activa a acestor procese psihice.


Nota: Alaturi de aceste probe prezentate anterior au mai fost utilizate: chestionarul de personalitate E.P.Q si chestionarul de interese Holland, dar rezultatele acestora nu au fost luate īn discutie īn cadrul acestei lucrari.

III. Prezentarea, analiza si interpretarea rezultatelor

Fiind un studiu comparativ, prezentarea, analiza si interpretarea rezultatelor s-a realizat avānd la baza cele doua criterii : profesional si pregatirea scolara si militara .
Pentru criteriul categoriei profesionale, initial au fost calculati indicii statistici pentru fiecare proba utilizata (Tabelul nr.3).


Tabelul nr.3: Indici statistici
 

Indicatori

Categorie prof.

Media

Abaterea standard

P

K

B

DM

R

P

K

B

DM

R

ARTF

44,45

279,39

11,75

11

50,67

13,19

82,9

5,29

8,00

3,21

EL.SOL

53,18

248,81

8,46

 

42,78

19,53

129,30

4,53

 

8,97

AV

55,69

322,54

13,49

13,10

48,49

13,89

99,42

7,17

11,29

19,05

EL.LĪ

50,77

241,10

7,85

 

38,75

15,86

115,63

4,68

 

11,44

PD

51,99

261,7

10

10,09

46,48

13,60

116,93

4,53

4,85

7,05


Nota: Proba “dexteritate manuala"nu a fost aplicata la categoriile “electricieni – sol" si “electricieni – lucru la īnaltime"


S-au analizat diferentele de medii calculate īntre diferite categorii profesionale.


Tabelul nr. 4 : Diferente de medii – pe categorii profesionale
 

Categorie prof.

ARTF.

EL.SOL

AV

EL.LĪ

PD

ARTF.

 

 

 

 

P

EL.SOL

 

 

 

Nu apar dif.

 

AV

 

 

 

P, K, B

P, K, B, DM

EL.LĪ

 

Nu apar dif.

P, K, B

 

B, R

PD

P

 

P, K, B, DM

B, R

 


Nota: Simbolurile prezente īn tabel ne indica testele unde exista diferente de medii.


Vom īncepe analiza, urmarind diferentele existente īn cadrul grupului de subiecti a caror specific de activitate presupune factorul de risc "lucru la īnaltime". Acest grup este alcatuit din trei categorii profesionale: electricieni care lucreaza la īnaltime; personalul ce apartine aviatiei si a caruia munca presupune lucrul la īnaltime; personalul ce apartine armei geniu cu specializarea drumuri si poduri a caror activitate presupune, de asemenea lucrul la īnaltime.


Īntre "EL.LĪ" si "AV" apar diferente semnificative la un p<0,01, la nivelul rezultatelor obtinute la testele Praga, Kraepelin si Bare, īn favoarea subiectilor de la aviatie. Aceasta diferenta ne spune ca personalul de la aviatie a avut rezultate mai bune, dispunānd implicit de o atentie concentrata si distributiva mai buna cāt si de o reprezentare spatiala mai dezvoltata. Aceasta concluzie se poate explica prin faptul ca, acest sublot este alcatuit preponderent din ofiteri si maistri militari, a caror pregatire scolara si profesionala este superioara celorlalti. Astfel, se pare ca nivelul de scolarizare si amprenta institutiei militare pusa asupra individului reprezinta elemente importante īn ceea ce priveste dezvoltarea psihoaptitudinala necesara desfasurarii muncii la īnaltime.


Īntre "El.LĪ" si "PD" (geniu) diferentele semnificative apar la nivelul probelor Bare si Raven, īn favoarea celor de la geniu. Pornind de la ideea, ca sublotul de electricieni care lucreaza la īnaltime are o medie de vārsta mai ridicata (m=42) decāt cea a lotului format din cei de la geniu specializati pe drumuri si poduri (m=28) este explicabil de ce rezultatele obtinute la testul Bare si la testul Raven sunt semnificativ mai mari, ele presupunānd o prelucrare a informatiei nonverbale pe baza vitezei perceptive (perceperea stimulilor). Nu apar diferente la Praga si Kraepelin, ceea ce conduce la concluzia, ca exista o dominanta/trasatura comuna īn ceea ce priveste atentia concentrata si atentia distributiva la aceste doua categorii profesionale. Aspectele de diferentiere si nondiferentiere īsi pot avea originea īn tipul de informatii prelucrate. Īn aceasta ordine de idei, testele Bare si Raven, care contin informatii de tip nonverbal, diferentiaza īntre electricieni si cei care lucreaza la drumuri si poduri (arma geniu), īn timp ce testele Praga si Kraepelin, care contin simboluri (cifre) nu diferentiaza īntre cele doua subloturi luate īn discutie.


Analiza diferentelor de medii īntre "AV" si "PD" scoate īn evidenta existenta deosebirilor īn favoarea sublotului de la aviatie, la nivelul a patru teste: Praga, Kraepelin, Bare si Dexteritate manuala. Aceste diferente sunt justificate daca luam īn considerare faptul ca, sublotul de la aviatie este preponderent alcatuit din maistrii militari cu o pregatire scolara si militara superioara sublotului de podari - arma geniu care este format īn principal din militari angajati pe baza de contract, care nu dispun de acelasi nivel de pregatire.


Au fost realizate de asemenea, comparatii īntre categorii profesionale similare, aici luānd īn discutie cele doua subloturi ce apartin armei geniu: artificieri - ARTF si cei care lucreaza la drumuri si poduri - PD (acestia din urma au īn specificul activitatii lucrul la īnaltime). Astfel, se observa, ca diferente semnificative apar la nivelul testului Praga, īn favoarea celor de la drumuri si poduri, de unde putem concluziona ca atentia distributiva trebuie sa fie mai dezvoltata la cei care lucreaza la īnaltime.


Pe aceeasi directie, a fost luata īn discutie comparatia dintre electricienii care lucreaza la sol – EL.SOL si electricienii care lucreaza la īnaltime – EL.LĪ. Se constata, ca nu apar diferente semnificative la nivelul nici uneia dintre probe, ceea ce īnseamna ca nu exista diferente īn ceea ce priveste atentia (distributiva si concentrata), reprezentarea spatiala, dexteritatea manuala si inteligenta, īntre cei care lucreaza la sol si cei care lucreaza la īnaltime. Consideram, pornind de la aceste rezultate ale analizei, ca testele aplicate īn cercetare pot fi utilizate pentru ambele categorii, nefiind definitorii numai pentru lucrul la īnaltime.


Studiul comparativ continua cu analiza diferentelor de medii la probele administrate avand la baza criteriul pregatirii scolare si militare( gradul). Datele necesare interpretarilor sunt prezentate īn tabelul nr.5.


Tabelul nr. 5 Diferente de medii - pe grade
 

Gradul

OF

MM

SOF

MAC

SC

OF

///////

nu apar dif.

K, DM R,

P, K, B, DM, R

P, K, B, DM, R

MM

nu apar dif.

///////

K

P, K, B, DM

P, K, B, DM, R

SOF

K, R, DM

K

///////

nu apar dif.

B, DM, R

MAC

P, K, B, DM, R

P, K, B, DM

nu apar dif.

//////

B, R

SC

P, K, B, DM, R

P, K, B, DM, R

B, DM, R

B, R

/////


Nota: simbolurlei existente īn tabel ne indica existenta diferentelor de medii la nivelul testelor respective.


Īn urma analizei datelor cuprinse īn acest tabel, se poate observa ca apar diferente semnificative īntre:
- OF si SOF la nivelul probelor Kraepelin, Dexteritate manuala si Raven, īn favoarea ofiterilor
- OF si MAC si OF si SC la nivelul probelor Praga, Kraepelin, Bare, Dexteritate manuala si Raven īn favoarea ofiterilor.
- MM si MAC, īn favoarea maistrilor militari, la nivelul testelor Praga, Kraepelin, Bare si Dexteritate manuala si nu apar si la testul Raven.
- MM si SC, īn favoarea maistrilor militari, la nivelul testelor Praga, Kraepelin, Bare, Dexteritate manuala si Raven.
- MM si SOF numai la nivelul unui singur test, si anume Kraepelin, īn favoarea maistrilor militari.
- SOF si SC, la nivelul probelor Bare, Dexteritate manuala si Raven, īn favoarea subofiterilor.
- MAC si SC la nivelul probelor Bare si Raven, īn favoarea militarilor angajati pe baza de contract.


Datele din acest tabel, evidentiaza si un alt aspect, si anume acela al absentei diferentelor semnificative īntre anumite subloturile create pe criteriul gradului. Astfel, pot fi observate urmatoarele situatii:
- OF si MM
- SOF si MAC


Prezenta cāt si absenta diferentelor semnificative atrag dupa sine ideea, conform careia sublotul ofiterilor si al maistrilor militari, pe de-o parte, si cel al subofiterilor si al militarilor angajati pe baza de contact, pe de alta parte, sunt relativ omogene din punct de vedere al pregatirii scolar-militare.


Pentru o analiza de profunzime, studiul continua cu calcularea coeficientului de regresie liniara īn functie de criteriul vārsta, unde variabila independenta este reprezentata de criteriul vārsta, iar variabila dependenta de rezultatele la teste.


Avānd īn vedere caracteristicile fiecarui sublot īn parte (numar de subiecti, intervalul de vārsta si gradul de scolarizare), influenta factorului vārsta asupra rezultatelor nu a putut fi observata decāt la sublotul "AV", deoarece acesta are un interval de vārsta cuprins īntre 20-59 ani (cu o medie de 34,73 ani) si este alcatuit preponderent din maistrii militari de aviatie, fiind astfel relativ omogen din punct de vedere al pregatirii scolare si militare.


Īn mod semnificativ, vārsta influenteaza rezultatele la teste, dupa cum urmeaza:
- Variabila vārsta explica īn proportie de 7,3% varianta rezultatelor obtinute la testul Praga. 10,3% la testul Kraepelin, 6,1% la testul Bare;
- Nu exista variatie a rezultatelor obtinute la testul Dexteritate manuala.
Toate aceste influente sunt invers proportionale, ceea ce īnseamna ca, o data cu īnaintarea īn vārsta rezultatele la aceste teste īncep sa scada. Altfel spus, īnaintarea īn vārsta atrage dupa sine modificari ale performantelor atentiei īn sens descrescator fiind influentata de scaderea vitezei perceptive vizuale.

IV. Concluzii si propuneri

Prelucrarea si analiza statistica a rezultatelor ne permite sa mentionam faptul ca prima ipoteza se confirma, si anume ca exista diferente semnificative īntre subloturile de subiecti a caror munca implica factorul de risc generat de lucrul la īnaltime. Faptul ca exista atāt de multe diferente, ne subliniaza un aspect important, si anume acela ca, aceste probe pot fi folosite ca fiind relevante si diferentiatoare pe meserii, mai mult decāt pentru lucrul la īnaltime.


Ipoteza a doua nu se confirma īn totalitate, deoarece asa cum s-a demonstrat deja, īntre electricienii care lucreaza la īnaltime si cei care lucreaza la sol nu exista diferente semnificative la nivelul testelor utilizate īn cercetare, īn timp ce, īn cadrul armei geniu, īntre artificieri si cei care lucreaza la drumuri si poduri au fost semnalate diferente semnificative īn favoarea celui din urma sublot. Acest aspect ne confirma faptul ca, proba de atentie distributiva Praga poate sa faca parte din bateria destinata evaluarii personalului care lucreaza la īnaltime.


Īn īncercarea de a verifica cea de-a treia ipoteza, am constatat ca lotul mare, supus cercetarii, se structureaza pe 3 categorii de pregatire scolar – militara, evidentiate si prin trasaturile psihoaptitudinale:


- Categoria ofiteri-maistri militari – este categoria caracterizata de nivelul cel mai mare de pregatire scolara si care a obtinut la probe rezultatele cele mai ridicate. Analiza statistica a pus īn evidenta faptul ca īntre aceste subloturi nu au existat diferente din punct de vedere psihoaptitudinal.
- Categoria subofiter-militar angajat pe baza de contract – aceasta categorie include, īn general, subiectii cu un nivel mediu de pregatire scolara si, dupa cum s-a putut observa deja, cu rezultate relativ medii la probe psihoaptitudinale. Nici īntre aceste doua subloturi nu au fost semnalate diferente semnificative, ceea ce ne indica faptul ca este o categorie relativ omogena din punct de vedere psihoaptitudinal, dat fiind ca diferentele scolar – profesionale sunt numai la nivelul pregatiri militare.
- Categoria salariati civili – aceasta categorie, trebuie sa precizam, nu este alcatuita din subiecti a caror meserii sunt conditionate de studii superioare, fapt ce ne indica un nivel mediu si sub mediu de pregatire scolara. Rezultatele la probele aplicate ne atentioneaza cu privire la aspectul psihoaptitudinal relativ scazut comparativ cu celelalte categorii mentionate.


Īn sensul celor discutate mai sus, se pune problema raportului dintre pregatirea scolar-militara si dezvoltarea psihoaptitudinala. Sa-si spuna oare cuvāntul institutia militara, selectia realizata de aceasta a personalului militar, instructia si pregatirea militarilor īn directia dezvoltarii psihoaptitudinale? Banuim, ca raspunsul este "da", chiar daca ramāne, cel putin pentru moment, la un nivel empiric.


Ipoteza a patra, verificata doar pe sublotul "aviatie", confirma faptul ca factorul vārsta influenteaza rezultatele probelor psihoaptitudinale: Praga, Kraepelin, Bare. Dexteritatea manuala este independenta de factorul vārsta, deoarece ea este o abilitate motorie superioara, care conditioneaza miscari precise, rapide si ingenioase. Īn aceasta ordine de idei, de exemplu, sunt aptitudinile practice de reparare a unui mecanism, de manipulare a unui instrument sau utilaj, toate acestea fiind influentate mai mult de experienta, de cunostintele īn domeniul, de abilitatile īnnascute pentru un anumit domeniu de activitate.


Pornind de la existenta diferentelor semnificative īntre meseriile care includ īn activitatea lor ca factor de risc lucrul la īnaltime, revenim la ideea prezentata īn capitolul I, care facea referire la complementaritatea dintre cunostintele specifice unei anumite sfere de activitate si caracteristicile specifice situatiilor de lucru la īnaltime, comune indiferent de meserie (Figura nr.1)

 


Din figura reiese ca fiecare meserie are specificul ei, dar ca exista si aspecte comune (reprezentate grafic prin spatiul comun hasurat) necesare lucrului la īnaltime, indiferent daca este nevoie sa te urci la īnaltime pentru a repara o retea de curent electric, pentru a repara motorul unui avion sau pentru a construi sau repara un pod. Este nevoie, dupa parerea noastra de un bun echilibru emotional, de o buna stabilitate motrica si multa stapānire de sine īn situatii limita. Este necesara, de asemenea, o buna pregatire profesionala, astfel īncāt anumite gesturi si miscari sa fie transformate īn deprinderi, astfel īncāt ele, prin automatizare, sa nu mai necesite mult timp de gāndire si actiune, si nici sa nu distraga atentia de la acele miscari, care asigura stabilitatea si echilibrul pe locatia care īl desparte de sol.


Analiza globala a rezultatelor obtinute ne permite sa consideram a fi necesara o baterie de probe specifica, care sa evalueze aspectele si trasaturile psihoaptitudinale comune tuturor categoriilor profesionale care desfasoara activitati, ce presupun ca factor de risc lucrul la īnaltime.


Īn urma cercetarii reiese ca proba Praga poate fi aplicata pentru lucrul la īnaltime. Cercetarea necesita extinderea lotului cu alte categorii profesionale. De asemenea, este necesarea experimentarea si a altor probe care sa surprinda: rezistenta la oboseala si monotonie, reactivitatea motorie, timp de reactie, stapānire de sine si echilibru emotional. Celelalte probe utilizate īn cercetare pot fi pastrate īn bateriile psihoaptitudinale specifice fiecarei categorii profesionale īn parte, necesitānd etaloane diferentiate dupa criteriul pregatirii scolar-profesionale si militare si dupa criteriul vārsta.




Bibliografie


1. Radu, Ioan (coord.) – Metodologie psihologica si analiza datelor, Editura
Sincron, Cluj, 1993;
*** P.Mu.-1 – Instructiuni Privind Organizarea si Desfasurarea Activitatii de
Protectia Muncii īn Armata Romāniei, Bucuresti, 2005;
*** Profile ocupationale elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale,
Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Tineretului si Sportului.

 

 



* Psiholog, Sectia de Psihologie
** Psiholog principal, Sectia de Psihologie
*** Psiholog principal drd., Sectia de Psihologie
**** Locotenent colonel psiholog drd., Sectia de Psihologie
 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania