Având în vedere ca avizarea pentru lucrul la înaltime reprezinta un element de noutate în evaluarea psihologicaa personalului din M.Ap. N., lucrarea încearca sa surprinda aspectele psihoaptitudinale specifice necesare pentru avizarea lucrului la înaltime, în raport de criteriile: categorie profesionala, pregatire scolar-militara si vârsta.


I. Elemente definitorii ale "lucrului la înaltime"

Evaluarea psihoaptitudinala în vederea autorizarii pentru “lucrul la înaltime" se efectueaza în baza urmatoarelor acte normative:
1. Legea protectiei muncii nr.90/1996, republicata în Monitorul Oficial nr.47/2001
2. Norme generale de protectia muncii aprobate prin Ordinul Comunal M.M.S.S. – M.S.F. nr.508/933/2002
3. Legea nr.53/2003 – Codul Muncii
4. Decretul nr.466/1979 privind regimul produselor si substantelor toxice
5. Legea nr.126/1995 privind regimul materialelor explosive.

O etapa obligatorie în alcatuirea unei baterii de probe privind evaluarea psihoaptitudinala în vederea autorizarii pentru "lucrul la înaltime"o reprezinta analiza continutului muncii fiecarei profesii care implica si acest factor de risc.

În urma analizei profilelor ocupationale elaborate de Ministerul Muncii am realizat ca “lucrul la înaltime" reprezinta un element de risc supraadaugat pe care îl implica mai multe profesii (electricieni, strungari, podari, macaragiu, sudor, tinichigiu, vopsitor, magazioner, etc), si nu o profesie de sine statatoare. Acest element de risc este echivalent cu alte elemente de risc (lucru în mediul subacvatic,subteran, explozibil si noxe biologice). Astfel, acest tip de activitati, includ pe lânga bagajul de cunostinte de natura profesionala si deprinderile aferente acestuia, si anumite aptitudini, abilitati si elemente de natura psiho-fiziologica, toate conlucrând la desfasurarea muncii respective fara incidente (accidente de munca). Ideea de baza devine aceea a înlaturarii consecintelor negative ce pot aparea, prin prevenire, prin eliminarea lipsurilor de orice natura. Aceasta prevenire, de fapt, consta în stabilirea clara a ceea ce presupun meseriile cu factor de risc ridicat.

Asadar, pentru a realiza o baterie de probe comuna tuturor acestor profesii care urmeaza sa fie autorizate pentru "lucrul la înaltime", am studiat profilele ocupationale pentru fiecare profesie în parte si am ales din spectrul larg al atributelor psihoaptitudinale pe cele pe care le-am considerat a fi comune tuturor acestor profesii iar, în baza acestor atribute, am format o minibaterie de probe psihoaptitudinale care cuprinde: Praga (proba de atentie distributiva), Kraepelin (proba de atentie concentrata), Bare (proba de reprezentari spatiale), o proba de dexteritete manuala, si un test de inteligenta (matricele progressive Raven).

II. Metodologia cercetarii

2.1.Obiectivele cercetarii
a) Obiectivele teoretico-aplicative
- surprinderea unor atribute de natura psihoaptitudinala specifice si comune tuturor
profesiilor care implica lucrul la înaltime ca factor de risc.
- identificarea asemanarilor si deosebirilor de natura psihopatitudinala la grupurile de subiecti ce apartin unor profesii diferite având la baza doua criterii: pregatirea scolara si profesionala (gradul) si specialitatea/arma (meseria).

b) Obiectivul metodologic
- identificarea acelor teste care sa nu diferentieze între categorii profesionale, dar care sa semnaleze capacitatea de a face fata factorului de risc “lucru la înaltime".

2.2. Ipotezele cercetarii
- Presupunem ca diferentele de natura psihoaptitudinala existente în cadrul grupului de subiecti evaluati pentru lucrul la înaltime, sunt determinate de specificul fiecarei meserii.
- Presupunem ca exista diferente semnificative între grupul evaluat pentru obtinerea avizului de lucru la înaltime si celelalte categorii profesionale similare, dar care nu implica acest factor de risc (între electricienii care lucreaza numai la sol si electricienii care lucreaza la înaltime; în cadrul armei "Geniu" între artificierii si cei care lucreaza la drumuri si poduri).
- Presupunem ca pregatirea scolara si profesionala influenteaza rezultatele la probele psihoaptitudinale.
- Presupunem ca factorul vârsta poate influenta performantele obtinute la testele psihoaptitudinale.

2.3. Lotul investigat
Cercetarea s-a desfasurat pe un lot format din 714 subiecti cu o medie de vârsta de 38 ani, structurat pe doua criterii:
- pregatirea scolara si militara (gradul): cadre militare (ofiteri - OF, maistri militari - MM, subofiteri - SOF, militari angajati pe baza de contract - MAC) si salariati civili – SC;
- categoriile profesionale (specializare): artificieri (arma geniu)- ARTF, electricieni care lucreaza la sol (salariati civili)– EL.SOL, electricieni care lucreaza la înaltime (salariati civili) – EL.LÎ, podari (arma geniu)- PD, personal care apartine armei aviatie, nonnavigant si care prin specificul muncii are nevoie de aviz pentru lucrul la înaltime – AV. (Tabelul nr.1)

Tabelul nr.1: Structura lotului
 

Pe criteriul vârsta, lotul este structurat dupa cum urmeaza (Tabelul nr.2)

Tabelul nr. 2: Frecventa pe grupe de vârsta
 

2.4. Instrumente si metode utilizate în cercetare
Matricile Progresive Raven "R" (forma clasica)
Este o proba nonverbala de nivel mintal, ce permite evaluarea performantelor intelectuale si ierarhizarea subiectilor; surprinde capacitatea subiectilor de a-si mobiliza imediat calitatile observatiei si claritatea rationamentului.
Proba de atentie distributiva Praga "P"
Aceasta proba urmareste sa surprinda nivelul de manifestare a atentiei distributive, implicând de asemenea si spiritul de observatie si memoria vizuala.
Proba de atentia concentrata Kraepelin "K"
Aceasta proba, pe lânga evaluarea atentiei concentrate, urmareste sa surprinda si rezistenta psihica la sarcinile monotone. Implica de asemenea, utilizarea rationamentului matematic pe baza unor criterii de calcul.
Proba de reprezentare spatiala Bare "B"
Este o proba care urmareste decelarea reprezentarii spatiale si a intuitiei tehnice.
Proba de dexteritate manuala "D.M."
Este o proba care urmareste sa surprinda dexteritatea manuala (în functie de lateralitatea dominanta) a subiectului investigat. Este totodata o proba care surprinde si spiritul de observatie, atentia distributiva cât si reprezentarea bidimensionala, deoarece rezolvarea sarcinii implica participarea activa a acestor procese psihice.

Nota: Alaturi de aceste probe prezentate anterior au mai fost utilizate: chestionarul de personalitate E.P.Q si chestionarul de interese Holland, dar rezultatele acestora nu au fost luate în discutie în cadrul acestei lucrari.

III. Prezentarea, analiza si interpretarea rezultatelor

Fiind un studiu comparativ, prezentarea, analiza si interpretarea rezultatelor s-a realizat având la baza cele doua criterii : profesional si pregatirea scolara si militara .
Pentru criteriul categoriei profesionale, initial au fost calculati indicii statistici pentru fiecare proba utilizata (Tabelul nr.3).

Tabelul nr.3: Indici statistici
 

Nota: Proba “dexteritate manuala"nu a fost aplicata la categoriile “electricieni – sol" si “electricieni – lucru la înaltime"

S-au analizat diferentele de medii calculate între diferite categorii profesionale.

Tabelul nr. 4 : Diferente de medii – pe categorii profesionale
 

Nota: Simbolurile prezente în tabel ne indica testele unde exista diferente de medii.

Vom începe analiza, urmarind diferentele existente în cadrul grupului de subiecti a caror specific de activitate presupune factorul de risc "lucru la înaltime". Acest grup este alcatuit din trei categorii profesionale: electricieni care lucreaza la înaltime; personalul ce apartine aviatiei si a caruia munca presupune lucrul la înaltime; personalul ce apartine armei geniu cu specializarea drumuri si poduri a caror activitate presupune, de asemenea lucrul la înaltime.

Între "EL.LÎ" si "AV" apar diferente semnificative la un p<0,01, la nivelul rezultatelor obtinute la testele Praga, Kraepelin si Bare, în favoarea subiectilor de la aviatie. Aceasta diferenta ne spune ca personalul de la aviatie a avut rezultate mai bune, dispunând implicit de o atentie concentrata si distributiva mai buna cât si de o reprezentare spatiala mai dezvoltata. Aceasta concluzie se poate explica prin faptul ca, acest sublot este alcatuit preponderent din ofiteri si maistri militari, a caror pregatire scolara si profesionala este superioara celorlalti. Astfel, se pare ca nivelul de scolarizare si amprenta institutiei militare pusa asupra individului reprezinta elemente importante în ceea ce priveste dezvoltarea psihoaptitudinala necesara desfasurarii muncii la înaltime.

Între "El.LÎ" si "PD" (geniu) diferentele semnificative apar la nivelul probelor Bare si Raven, în favoarea celor de la geniu. Pornind de la ideea, ca sublotul de electricieni care lucreaza la înaltime are o medie de vârsta mai ridicata (m=42) decât cea a lotului format din cei de la geniu specializati pe drumuri si poduri (m=28) este explicabil de ce rezultatele obtinute la testul Bare si la testul Raven sunt semnificativ mai mari, ele presupunând o prelucrare a informatiei nonverbale pe baza vitezei perceptive (perceperea stimulilor). Nu apar diferente la Praga si Kraepelin, ceea ce conduce la concluzia, ca exista o dominanta/trasatura comuna în ceea ce priveste atentia concentrata si atentia distributiva la aceste doua categorii profesionale. Aspectele de diferentiere si nondiferentiere îsi pot avea originea în tipul de informatii prelucrate. În aceasta ordine de idei, testele Bare si Raven, care contin informatii de tip nonverbal, diferentiaza între electricieni si cei care lucreaza la drumuri si poduri (arma geniu), în timp ce testele Praga si Kraepelin, care contin simboluri (cifre) nu diferentiaza între cele doua subloturi luate în discutie.

Analiza diferentelor de medii între "AV" si "PD" scoate în evidenta existenta deosebirilor în favoarea sublotului de la aviatie, la nivelul a patru teste: Praga, Kraepelin, Bare si Dexteritate manuala. Aceste diferente sunt justificate daca luam în considerare faptul ca, sublotul de la aviatie este preponderent alcatuit din maistrii militari cu o pregatire scolara si militara superioara sublotului de podari - arma geniu care este format în principal din militari angajati pe baza de contract, care nu dispun de acelasi nivel de pregatire.

Au fost realizate de asemenea, comparatii între categorii profesionale similare, aici luând în discutie cele doua subloturi ce apartin armei geniu: artificieri - ARTF si cei care lucreaza la drumuri si poduri - PD (acestia din urma au în specificul activitatii lucrul la înaltime). Astfel, se observa, ca diferente semnificative apar la nivelul testului Praga, în favoarea celor de la drumuri si poduri, de unde putem concluziona ca atentia distributiva trebuie sa fie mai dezvoltata la cei care lucreaza la înaltime.

Pe aceeasi directie, a fost luata în discutie comparatia dintre electricienii care lucreaza la sol – EL.SOL si electricienii care lucreaza la înaltime – EL.LÎ. Se constata, ca nu apar diferente semnificative la nivelul nici uneia dintre probe, ceea ce înseamna ca nu exista diferente în ceea ce priveste atentia (distributiva si concentrata), reprezentarea spatiala, dexteritatea manuala si inteligenta, între cei care lucreaza la sol si cei care lucreaza la înaltime. Consideram, pornind de la aceste rezultate ale analizei, ca testele aplicate în cercetare pot fi utilizate pentru ambele categorii, nefiind definitorii numai pentru lucrul la înaltime.

Studiul comparativ continua cu analiza diferentelor de medii la probele administrate avand la baza criteriul pregatirii scolare si militare( gradul). Datele necesare interpretarilor sunt prezentate în tabelul nr.5.

Tabelul nr. 5 Diferente de medii - pe grade
 

Nota: simbolurlei existente în tabel ne indica existenta diferentelor de medii la nivelul testelor respective.

În urma analizei datelor cuprinse în acest tabel, se poate observa ca apar diferente semnificative între:
- OF si SOF la nivelul probelor Kraepelin, Dexteritate manuala si Raven, în favoarea ofiterilor
- OF si MAC si OF si SC la nivelul probelor Praga, Kraepelin, Bare, Dexteritate manuala si Raven în favoarea ofiterilor.
- MM si MAC, în favoarea maistrilor militari, la nivelul testelor Praga, Kraepelin, Bare si Dexteritate manuala si nu apar si la testul Raven.
- MM si SC, în favoarea maistrilor militari, la nivelul testelor Praga, Kraepelin, Bare, Dexteritate manuala si Raven.
- MM si SOF numai la nivelul unui singur test, si anume Kraepelin, în favoarea maistrilor militari.
- SOF si SC, la nivelul probelor Bare, Dexteritate manuala si Raven, în favoarea subofiterilor.
- MAC si SC la nivelul probelor Bare si Raven, în favoarea militarilor angajati pe baza de contract.

Datele din acest tabel, evidentiaza si un alt aspect, si anume acela al absentei diferentelor semnificative între anumite subloturile create pe criteriul gradului. Astfel, pot fi observate urmatoarele situatii:
- OF si MM
- SOF si MAC

Prezenta cât si absenta diferentelor semnificative atrag dupa sine ideea, conform careia sublotul ofiterilor si al maistrilor militari, pe de-o parte, si cel al subofiterilor si al militarilor angajati pe baza de contact, pe de alta parte, sunt relativ omogene din punct de vedere al pregatirii scolar-militare.

Pentru o analiza de profunzime, studiul continua cu calcularea coeficientului de regresie liniara în functie de criteriul vârsta, unde variabila independenta este reprezentata de criteriul vârsta, iar variabila dependenta de rezultatele la teste.

Având în vedere caracteristicile fiecarui sublot în parte (numar de subiecti, intervalul de vârsta si gradul de scolarizare), influenta factorului vârsta asupra rezultatelor nu a putut fi observata decât la sublotul "AV", deoarece acesta are un interval de vârsta cuprins între 20-59 ani (cu o medie de 34,73 ani) si este alcatuit preponderent din maistrii militari de aviatie, fiind astfel relativ omogen din punct de vedere al pregatirii scolare si militare.

În mod semnificativ, vârsta influenteaza rezultatele la teste, dupa cum urmeaza:
- Variabila vârsta explica în proportie de 7,3% varianta rezultatelor obtinute la testul Praga. 10,3% la testul Kraepelin, 6,1% la testul Bare;
- Nu exista variatie a rezultatelor obtinute la testul Dexteritate manuala.
Toate aceste influente sunt invers proportionale, ceea ce înseamna ca, o data cu înaintarea în vârsta rezultatele la aceste teste încep sa scada. Altfel spus, înaintarea în vârsta atrage dupa sine modificari ale performantelor atentiei în sens descrescator fiind influentata de scaderea vitezei perceptive vizuale.

IV. Concluzii si propuneri

Prelucrarea si analiza statistica a rezultatelor ne permite sa mentionam faptul ca prima ipoteza se confirma, si anume ca exista diferente semnificative între subloturile de subiecti a caror munca implica factorul de risc generat de lucrul la înaltime. Faptul ca exista atât de multe diferente, ne subliniaza un aspect important, si anume acela ca, aceste probe pot fi folosite ca fiind relevante si diferentiatoare pe meserii, mai mult decât pentru lucrul la înaltime.

Ipoteza a doua nu se confirma în totalitate, deoarece asa cum s-a demonstrat deja, între electricienii care lucreaza la înaltime si cei care lucreaza la sol nu exista diferente semnificative la nivelul testelor utilizate în cercetare, în timp ce, în cadrul armei geniu, între artificieri si cei care lucreaza la drumuri si poduri au fost semnalate diferente semnificative în favoarea celui din urma sublot. Acest aspect ne confirma faptul ca, proba de atentie distributiva Praga poate sa faca parte din bateria destinata evaluarii personalului care lucreaza la înaltime.

În încercarea de a verifica cea de-a treia ipoteza, am constatat ca lotul mare, supus cercetarii, se structureaza pe 3 categorii de pregatire scolar – militara, evidentiate si prin trasaturile psihoaptitudinale:

- Categoria ofiteri-maistri militari – este categoria caracterizata de nivelul cel mai mare de pregatire scolara si care a obtinut la probe rezultatele cele mai ridicate. Analiza statistica a pus în evidenta faptul ca între aceste subloturi nu au existat diferente din punct de vedere psihoaptitudinal.
- Categoria subofiter-militar angajat pe baza de contract – aceasta categorie include, în general, subiectii cu un nivel mediu de pregatire scolara si, dupa cum s-a putut observa deja, cu rezultate relativ medii la probe psihoaptitudinale. Nici între aceste doua subloturi nu au fost semnalate diferente semnificative, ceea ce ne indica faptul ca este o categorie relativ omogena din punct de vedere psihoaptitudinal, dat fiind ca diferentele scolar – profesionale sunt numai la nivelul pregatiri militare.
- Categoria salariati civili – aceasta categorie, trebuie sa precizam, nu este alcatuita din subiecti a caror meserii sunt conditionate de studii superioare, fapt ce ne indica un nivel mediu si sub mediu de pregatire scolara. Rezultatele la probele aplicate ne atentioneaza cu privire la aspectul psihoaptitudinal relativ scazut comparativ cu celelalte categorii mentionate.

În sensul celor discutate mai sus, se pune problema raportului dintre pregatirea scolar-militara si dezvoltarea psihoaptitudinala. Sa-si spuna oare cuvântul institutia militara, selectia realizata de aceasta a personalului militar, instructia si pregatirea militarilor în directia dezvoltarii psihoaptitudinale? Banuim, ca raspunsul este "da", chiar daca ramâne, cel putin pentru moment, la un nivel empiric.

Ipoteza a patra, verificata doar pe sublotul "aviatie", confirma faptul ca factorul vârsta influenteaza rezultatele probelor psihoaptitudinale: Praga, Kraepelin, Bare. Dexteritatea manuala este independenta de factorul vârsta, deoarece ea este o abilitate motorie superioara, care conditioneaza miscari precise, rapide si ingenioase. În aceasta ordine de idei, de exemplu, sunt aptitudinile practice de reparare a unui mecanism, de manipulare a unui instrument sau utilaj, toate acestea fiind influentate mai mult de experienta, de cunostintele în domeniul, de abilitatile înnascute pentru un anumit domeniu de activitate.

Pornind de la existenta diferentelor semnificative între meseriile care includ în activitatea lor ca factor de risc lucrul la înaltime, revenim la ideea prezentata în capitolul I, care facea referire la complementaritatea dintre cunostintele specifice unei anumite sfere de activitate si caracteristicile specifice situatiilor de lucru la înaltime, comune indiferent de meserie (Figura nr.1)

Din figura reiese ca fiecare meserie are specificul ei, dar ca exista si aspecte comune (reprezentate grafic prin spatiul comun hasurat) necesare lucrului la înaltime, indiferent daca este nevoie sa te urci la înaltime pentru a repara o retea de curent electric, pentru a repara motorul unui avion sau pentru a construi sau repara un pod. Este nevoie, dupa parerea noastra de un bun echilibru emotional, de o buna stabilitate motrica si multa stapânire de sine în situatii limita. Este necesara, de asemenea, o buna pregatire profesionala, astfel încât anumite gesturi si miscari sa fie transformate în deprinderi, astfel încât ele, prin automatizare, sa nu mai necesite mult timp de gândire si actiune, si nici sa nu distraga atentia de la acele miscari, care asigura stabilitatea si echilibrul pe locatia care îl desparte de sol.

Analiza globala a rezultatelor obtinute ne permite sa consideram a fi necesara o baterie de probe specifica, care sa evalueze aspectele si trasaturile psihoaptitudinale comune tuturor categoriilor profesionale care desfasoara activitati, ce presupun ca factor de risc lucrul la înaltime.

În urma cercetarii reiese ca proba Praga poate fi aplicata pentru lucrul la înaltime. Cercetarea necesita extinderea lotului cu alte categorii profesionale. De asemenea, este necesarea experimentarea si a altor probe care sa surprinda: rezistenta la oboseala si monotonie, reactivitatea motorie, timp de reactie, stapânire de sine si echilibru emotional. Celelalte probe utilizate în cercetare pot fi pastrate în bateriile psihoaptitudinale specifice fiecarei categorii profesionale în parte, necesitând etaloane diferentiate dupa criteriul pregatirii scolar-profesionale si militare si dupa criteriul vârsta.




Bibliografie


1. Radu, Ioan (coord.) – Metodologie psihologica si analiza datelor, Editura
Sincron, Cluj, 1993;
*** P.Mu.-1 – Instructiuni Privind Organizarea si Desfasurarea Activitatii de
Protectia Muncii în Armata României, Bucuresti, 2005;
*** Profile ocupationale elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale,
Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Tineretului si Sportului.

* Psiholog, Sectia de Psihologie
** Psiholog principal, Sectia de Psihologie
*** Psiholog principal drd., Sectia de Psihologie
**** Locotenent colonel psiholog drd., Sectia de Psihologie