REZUMAT

Plecând de la ipoteza ca eficienta profesionala si conduita disciplinara a militarilor angajati pe baza de contract sunt influentate de particularitatile dinamicii lor pulsionale, studiul de fata demonstreaza legatura dintre cele doua fenomene prin prelucrarea statistica a protocoalelor Szondi, apartinând unui esantion de 71 de subiecti. Sunt identificati în reactiile factoriale m+, m±, m0 si d0 cei mai discriminanti indicatori pulsionali ai disciplinei, iar în final sunt fixate reperele unei posibile tipologii pulsionale care, în spiritul ipotezei enuntate, schiteaza patru portrete-robot: eficientul, ineficientul, disciplinatul si indisciplinatul.

Introducere

Tehnicilor proiective li s-a reprosat initial insuficienta fundamentare stiintifica, fidelitatea redusa, subiectivitatea si imprecizia interpretarii. Aceste critici proveneau fie din mediile adversarilor psihanalizei, din al carei filon de gândire aceste tehnici îsi clamau descendenta epistemica, fie din partea tehnopsihologilor cantitativisti. Demersuri îndelungi de experimentare si validare statistica au demonstrat însa, mai ales de la aparitia probelor Rorschach si Szondi, fundamentate pe "eforturi constructive de un deosebit rafinament intelectual" (Stan, 2002, p. 94), nu doar ca 1) proiectia este o realitate psihologica incontestabila, dar si ca 2) aceasta este o materie prima "curata", deoarece nu este decisiv afectata de efectele perverse ale prizei de constiinta. Cea de a doua dimensiune pare chiar sa îndreptateasca afirmatiile entuziastilor care sustin ca tehnicile bazate pe proiectie ar prezenta valente diagnostice si prognostice superioare altor instrumente de investigare a personalitatii.

Corelative celor doua dimensiuni de mai sus, care se impun simtului comun, au fost identificate trei acceptiuni psihologice ale proiectiei (Minulescu, 1992, p. 97) decelate de experienta clinica: a) expresie spontana în produsele activitatii a unor trasaturi de personalitate; b) reprezentare a imaginii de sine si identificare în aceste produse; c) transfer semnificativ al încarcaturii psihice în produsele activitatii creatoare.

Pornind de la date furnizate de experienta sa de psihiatru, dar raliindu-se în final perspectivei psihanalitice, Lipot Szondi identifica sursa primara a continuturilor personalitatii developate prin proiectie (trasaturi personale, imagine de sine, încarcatura psihica etc.) într-o dinamica energetica bazala, constituita prin ciocnirea si intricarea a patru forte emergente duale, numite de el pulsiuni fundamentale. Teoria genelor recesive latente, enuntata în Schicksanalyse (1948, rom. Analiza destinului), afirma ca pulsiunile co-emerg în destinul persoanei în proportii si raporturi variabile de la un individ la altul, acestea fiind determinate ereditar de germenii pulsionali encodati în bazinul genetic familial. Se afirma, în esenta, ca formarea, dezvoltarea si exprimarea personalitatii nu este determinata de traumele infantile care marcheaza inconstientul personal, cum sustinuse Freud, nici de arhetipurile care bântuie inconstientul colectiv, cum replicase Jung, ci de un inconstient familial fixat de experienta ancestorilor apropiati, cea mai semnificativa fiind dimensiunea psihopatoida a acesteia. Demersul lui Szondi pare sa fi tintit închegarea unei trilogii a proceselor abisale, care s-ar constitui dintr-o arheologie abisala (psihologia analitica jungiana), o genealogie abisala (analiza destinului) si o ontogenie abisala (psihanaliza freudiana).

Conceptul de pulsiune (germ. Trieb) apare în opera lui Freud (Trei eseuri asupra teoriei sexualitatii, 1905) ca termen inconfundabil cu cel de instinct (germ. Instinkt). Astfel, instinctul este un drive cu finalitate precisa, care determina un comportament animal specific. Fiind caracteristic întregii specii, acesta se manifesta practic sub aceeasi forma la toti indivizii. Conceptul de pulsiune deplaseaza însa accentul de pe univocitatea scopului pe caracterul difuz constant, dar totodata presant si irezistibil al drive-ului sau energiei interne, de aceasta data umanizata, care tinde fie sa se descarce, fie sa se transforme. În Pulsiuni si destine ale pulsiunilor (1920) Freud defineste termenul "ca un concept limita între psihic si somatic, ca reprezentant psihic al stimulilor ce izvorasc din interiorul corpului si ajung în suflet", având drept caracteristici principale "originea sursei stimulului în interiorul organismului, aparitia ca o forta constanta, […] capacitatea de a nu fi suprimata prin actiuni de evitare", dar mai ales "caracterul presant", care "este o proprietate generala a pulsiunilor, ba chiar esenta acestora".

Destinat initial validarii empirice a unei teorii contestabile, testul pulsiunilor creat de Lipot Szondi si prezentat în Triebdiagnostik (1947, rom. Testul pulsiunilor) a depasit cu mult notorietatea ipotezelor de la care a plecat, dovedind o aplicabilitate remarcabila în psihodiagnoza. Acest fapt este certificat de "cererea crescânda de raporturi Szondi, dupa ce primele fusesera trimise clinicienilor sau psihiatrilor" (Deri, 2000, p. 9).

Materialul testului este constituit dintr-un set de fotografii-stimul reprezentând pacienti psihiatrici, barbati si femei. Majoritatea fotografiilor au fost selectionate din tratate germane de psihopatologie, unele sunt ale unor pacienti maghiari, iar câteva ale unor criminali suedezi, prezumându-se ca fizionomiile marcate de diversele afectiuni psihice sunt reprezentative pentru populatia europeana. Ideea de la care a plecat Szondi a fost aceea ca, prin caracterul lor evocator, materialele-stimul provoaca subiectilor reactii afectiv-simpatetice vehiculate proiectiv, natura acestor reactii fiind determinate de prevalenta si intensitatea pulsiunilor care le determina personalitatea, aceleasi cu ale pacientilor din fotografii. De exemplu, pentru a testa intensitatea si sensul pulsiunii sexuale, sunt prezentate o fotografie de sadic, care evoca valenta agresiva, virilitatea, activismul si o fotografie de homosexual, care evoca, dimpotriva, valenta tandra, feminitatea si pasivitatea în raporturile obiectuale.

Pulsiunile fundamentale, numite în test vectori pulsionali, sunt: 1) vectorul sexual (simbolizat prin S), care asigura investirea energiei libidinale, 2) vectorul paroxismal (P), care determina sfera controlului afectiv si tipul de reactie afectiva în conditii de pericol, 3) vectorul de contact (C), o forma de energie care se investeste în relatiile cu lumea si 4) vectorul Eului (sau schizofrenic - Sch), care regleaza modul de manifestare a celorlalte pulsiuni, asigurând homeostazia si supravietuirea organismului. Deoarece fiecare pulsiune este conceptualizata în modelul teoretic ca o forta duala, vectorului care îi corespunde îi sunt atribuite în test doua tendinte dialectice, numite factori pulsionali. Rezulta astfel un numar de opt factori, fiecaruia dintre acestia fiindu-i atribuita, sub influenta unor mecanisme dereglante, o anumita tulburare de personalitate. Stabilindu-se prin experimentare ca pentru obtinerea unor rezultate valide fiecare factor trebuie testat de sase ori prin intermediul câte unei fotografii-stimul, s-a ajuns astfel la numarul de 48 de fotografii, grupate în sase serii de câte opt. Repartizati pe vectori, cei opt factori pulsionali sunt: 1) vectorul S, care include factorul homosexual (h), corespunzând valentei spre submisivitate, tandrete si abandon pasiv si factorul sadic (s), cu valenta spre dominanta, activism fizic si manipulare agresiva a obiectelor; 2) vectorul P, care include factorul epileptiform (e), responsabil de controlul si descarcarea afectelor ostile sau violente, declansate în special de factorul s si factorul isteriform (hy), responsabil de controlul si descarcarea emotiilor tandre, declansate în special de factorul h; 3) vectorul C, incluzând factorul depresiv (d), cu valenta spre cautarea si posedarea obiectelor din mediu, exprimând tipul "anal" de relatie obiectuala si factorul maniacal (m), cu valenta spre pasivitate (atasament sau abandon) în raport cu obiectele din mediu, exprimând tipul "oral" de relatie obiectuala, precum si 4) vectorul Sch, care include factorul catatonic (k), cu valenta spre pastrarea integritatii narcisice a Eului si separare de obiectele din mediu, dar si mecanism de supervizare a manifestarii celorlalte pulsiuni si factorul paranoid (p), cu valenta spre expansiunea Eului si fuziune cu obiectele din mediu, dar si mecanism de constientizare a gradului de tensionare a celorlalte pulsiuni.

Obiective, metoda si subiecti

Studiul de fata investigheaza corelatiile dintre caracteristicile dinamicii pulsionale si cele ale performantei profesionale a militarilor angajati pe baza de contract.

Populatia evaluata cuprinde un numar de 71 de subiecti apartinând acestei categorii de personal din unitatea militara 01478 Braila, cu vârste între 23 si 37 de ani (media=27, 08, deviatia standard=3, 72) si nivel de instructie între 9 si 16 clase (media=11, 69, deviatia standard=0, 89).

Caracteristicile dinamicii pulsionale au fost puse în evidenta prin aplicarea probei Szondi (testul pulsiunilor). Din prudenta metodologica trebuie amintit ca Susan Deri, discipol al lui Szondi si promotoare a probei în Statele Unite, recomanda pentru practica clinica un numar de sase pâna la zece sedinte psihodiagnostice (Deri, 2000, p. 21), dar pentru ca scopul propus aici nu impune evaluari individuale complete, proba a fost aplicata câte o singura data pentru fiecare subiect. De altfel, însasi autoarea precizeaza ca "pentru o cercetare în care profilele izolate conteaza numai ca elemente ale unui ansamblu, iar datele sunt utilizate pentru o statistica de grup, luarea în considerare numai a unuia sau a doua profile ale subiectului este admisa" (idem, p. 22). Administrarea probei, codificarea alegerilor furnizate de subiecti, prelucrarea si interpretarea datelor au fost realizate respectându-se prescriptiile standardizate formulate de Susan Deri în Introducere în testul Szondi si aprobate de Szondi însusi într-un Cuvânt înainte al lucrarii.

Performanta profesionala a fost evaluata prin cele doua criterii de apreciere a militarilor de catre comandantii directi cu ocazia prelungirii contractelor: nivelul profesional si nivelul disciplinar. În contextul prezentei cercetari, nivelul profesional a fost numit eficienta profesionala, iar nivelul disciplinar normativitate comportamentala, cele doua caracteristici fiind tratate ca factori ai performantei profesionale. În conformitate cu metodologia în vigoare, eficienta si normativitatea au fost exprimate cantitativ prin tehnica rangarii. În prealabil, comandantii evaluatori au parcurs un instructaj destinat cultivarii, antrenarii si testarii capacitatilor discriminative, asigurându-se, totodata, respectarea stricta a cerintei de a nu fi alocat acelasi rang mai multor militari. În final, rangurile au fost înscrise în tabele în dublu exemplar si semnate de comandanti. Pentru facilitarea operatiilor de prelucrare statistica si de interpretare a rezultatelor, rangurile au fost transformate în stanine, respectându-se curba distributiei normale. Astfel, rangului superior absolut (1) i-a fost atribuita valoarea 10, iar rangului inferior absolut valoarea 1.

Subiectii au fost împartiti în patru grupuri experimentale în functie de scorurile obtinute la factorii performantei profesionale. Analiza statistica descriptiva a celor patru grupuri releva urmatoarele:

Grupul A (N=30) – eficienti profesional, reuneste subiectii cu cele mai ridicate scoruri la factorul eficienta (media=8,23, deviatia standard=1,66).
Grupul B (N=26) – ineficienti profesional, reuneste subiectii cu cele mai scazute scoruri la factorul eficienta (media=2,50, deviatia standard=1,07).
Grupul C (N=28) – disciplinati, reuneste subiectii cu cele mai ridicate scoruri la factorul normativitate (media=8,54, deviatia standard=1,23).
Grupul D (N=26) – indisciplinati, reuneste subiectii cu cele mai scazute scoruri la factorul normativitate (media=2,69, deviatia standard=1,16).

Pentru controlul gradului de diferentiere obtinut prin separarea pe grupuri experimentale s-a testat semnificatia diferentelor dintre medii. Cum era de asteptat, pentru variabila experimentala eficienta s-a constatat o diferenta foarte accentuata (Z=19,09, p<0,001) între grupurile A (eficienti profesional) si B (ineficienti profesional), iar la nivelul variabilei normativitate între grupurile C (disciplinati) si D (indisciplinati) s-a obtinut, de asemeni, o diferenta înalt semnificativa (Z=17,93, p<0,001). Pentru controlul variabilelor aleatoare vârsta si nivel de instructie s-a testat, de asemeni, semnificatia diferentelor dintre medii, obtinându-se valorile Z(A-B)=1,147 si Z(C-D)=1,318 pentru prima, respectiv Z(A-B)=1, 035 si Z(C-D)=1,195 pentru cea de a doua. Toate valorile fiind situate sub pragul de semnificatie, rezulta ca nici vârsta si nici nivelul de instructie nu influenteaza determinant componenta celor patru grupuri experimentale.

Fiind întrunite conditiile de diferentiere a grupurilor pe criteriul variabilelor experimentale si de randomizare pe criteriul variabilelor aleatoare, s-a formulat ipoteza ca diferentele dintre grupuri s-ar putea datora caracteristicilor pulsionale diferite ale subiectilor. Se asteapta ca subiectii eficienti profesional sa prezinte un profil pulsional în care sa se regaseasca, într-o masura semnificativ mai mare decât la ineficienti capacitatea de sublimare a agresivitatii, rigurozitatea, perfectionismul, pasiunea stabila pentru relatii si ocupatii si un Eu predominant introiectiv, cu înclinatii catre gândirea sistematica. De asemeni, este de asteptat ca la subiectii disciplinati sa se regaseasca într-o masura mai însemnata decât la cei indisciplinati un autocontrol etic si emotional eficient, sociabilitate, prin investirea în celalalt a trebuintelor de suport afectiv si un Eu refulant, care nu accepta impulsurile incontrolabile ale Sinelui, manifestând tendinte conformiste. Pentru testarea ipotezei formulate, analiza inferentiala a parcurs doua momente.

Primul a constat în conturarea principalelor tendinte de manifestare a fenomenului pulsional, prin calcularea coeficientilor de corelatie Pearson dintre scorurile factorilor performantei profesionale si scorurile diferitilor indicatori ai dinamicii pulsionale. Pe baza experientei anterioare în aplicarea probei, în afara indicatorilor prezentati în manualul testului, au fost construiti câtiva indicatori noi. Acestia redau gradul de tensionare a fiecarui factor (exprimat în principal prin numarul total de alegeri pozitive si negative ale fiecarui factor dar si prin tendinta catre ambivalenta), precum si diferenta dintre gradul de tensionare al factorului Eului si gradul de tensionare al întregului profil.

Cel de-al doilea a constat în validarea propriu-zisa a ipotezei, prin calcularea cu ajutorul testului Z a semnificatiei diferentelor dintre frecventele absolute ale tipurilor de reactie factoriala constatate în grupurile experimentale. S-a mai urmarit ca, în cazul validarii ipotezei, sa se studieze caracteristicile pulsionale ale grupurilor constituite si sa se schiteze cele patru profile pulsional-tipologice de militar profesionist care le corespund: a) eficient profesional, b) ineficient profesional, c) disciplinat si d) indisciplinat.

Rezultate
Primul moment al analizei inferentiale a evidentiat paisprezece corelatii cu semnificatie statistica, dintre care sase vizeaza eficienta profesionala, iar opt normativitatea comportamentala. Tabelul 1 prezinta valorile coeficientilor de corelatie Pearson dintre factorii performantei profesionale si indicatorii pulsionali pentru întreaga populatie investigata (atât în tabelul 1 cât si în celelalte tabele au fost listati doar indicatorii pentru care s-au înregistrat corelatii semnificative sau foarte apropiate de pragul de semnificatie).

Tabel 1. Corelatii performanta profesionala - indicatori pulsionali

  Populaţia totală (N=71)

  S(p+) S(d+)

PR  0, 109 0, 156

NO  0, 240* - 0, 295*        

* p<0, 05 † PR=eficienta profesionala; NO=normativitate; (p+)=total alegeri pozitive p; (d+)=total alegeri pozitive d

Datele pun în evidenta o relatie pozitiva (r=0, 240, p<0, 05) între normativitate si manifestarea simpatiei pentru fotografiile de paranoici si o relatie negativa (r=- 0, 295, p<0, 05) între normativitate si manifestarea simpatiei pentru fotografiile de depresivi. Prima corelatie sugereaza o identificare a subiectilor orientati pro-normativ cu trebuinta de contact afectiv cu mediul, deci valenta spre comunicare si relationare sociala, dublata de o capacitate superioara de constientizare a propriilor trebuinte sau stari psihologice, care prin reprezentare si verbalizare permite un control mental eficient si o buna planificare a conduitei. A doua corelatie indica tendinta subiectilor orientati anti-normativ catre o oarecare simplitate a functionarii psihologice, concretetea intereselor, dorinta irezistibila de a schimba permanent obiectele si persoanele cu care relationeaza, impulsivitate si rezistenta scazuta la tentatia gratificatiei imediate.

Dintre cei doi indicatori semnificativi la nivelul populatiei totale, doar totalul alegerilor pozitive pe factorul d îsi probeaza valoarea predictiva si la nivelul grupurilor experimentale, acest indicator înregistrând o corelatie negativa (r=- 0,436, p<0,05) cu normativitatea în grupul A (eficienti profesional) si una de asemeni negativa (r=- 0,441, p=0,05) cu eficienta în grupul C (disciplinati). În consecinta, un numar ridicat (peste 4) de simpatii pentru fotografiile depresivilor poate fi creditat ca un indiciu simptomatic atât pentru predispozitia catre transgresarea normelor, cât si pentru eficienta profesionala scazuta a unor militari angajati pe baza de contract.

În tabelele 2 si 3 sunt prezentati coeficientii de corelatie Pearson obtinuti în grupurile constituite pe criteriul normativitatii, respectiv al eficientei. Dupa cum se poate observa din datele listate, în afara simpatiilor pentru depresivi, normativitatea prezinta corelatii semnificative si cu alti indicatori pulsionali, dintre care cele mai relevante sunt cele înregistrate în grupurile constituite pe criteriul normativitatii. Astfel, în grupul D, cel care reuneste subiectii indisciplinati, se evidentiaza relatiile negative cu manifestarea antipatiilor pentru fotografiile paranoicilor (r=- 0,547, p<0,01) si homosexualilor (r=- 0,400, p<0,05), iar în grupul C (disciplinati) relatia de asemeni negativa cu manifestarea antipatiilor pentru fotografiile de sadici (r=- 0,387, p<0,05). În grupul A, care reuneste subiectii eficienti profesional, se înregistreaza de asemeni relatii negative între normativitate pe de o parte si diferenta dintre tensiunea vectorului Eului si tensiunea întregului profil pe de cealalta (r=- 0,474, p<0,01) si între normativitate si manifestarea antipatiei pentru fotografiile de maniaci (r=- 0,417, p<0,05).

Tabel 2. Corelatii în grupurile constituite dupa criteriul normativitatii
 

S(h+) S(h-) S(h+, h-) tens_h  S(s-)  S(p-)  S(d+)

    Grup C (N=28) - disciplinaţi

PR  - 0, 032 - 0, 063 - 0, 100 - 0, 111 - 0, 088 - 0, 194 - 0, 441*

NO  - 0, 086 0, 134 0, 025  0, 031 - 0, 387* - 0, 227 - 0, 103

    Grup D (N=26) - indisciplinaţi

PR  0, 440* 0, 085 0, 433* 0, 426* - 0, 126 - 0, 271 0, 155

NO  0, 065 - 0, 400* - 0, 231  - 0, 233  0, 194 - 0, 547** - 0, 146

* p<0, 05 ** p<0, 01 † PR=eficienta profesionala; NO=normativitate; (h+)=total alegeri pozitive h; (h-)=total alegeri negative h; (h+, h-)=total alegeri h; tens_h=tensiunea factoriala h; (s-)=total alegeri negative s; (p-)=total alegeri negative p; (d+)=total alegeri pozitive d.

Se poate afirma ca toate corelatiile semnificative care vizeaza normativitatea comportamentala confirma expectatiile legate de desfasurarea fenomenului cercetat, constituindu-se în premise pentru validarea ipotezei. Sensul negativ al acestora arata ca subiectii orientati pro-normativ infirma, iar cei orientati anti-normativ confirma trasaturile caracteristice pentru: p- (aptitudini reduse de constientizare si verbalizare, proiectia inconstienta a trebuintelor în mediu, reactii extrapunitive mergând pâna la comportament antisocial datorate suspiciozitatii, atribuirii externe a surselor de frustrare si interpretativitatii exagerate), h- (raceala interpersonala, refuzul acceptarii nevoilor normale de afectiune si intimitate), s- (tensiune în sfera agresivitatii, nivel slab al activitatii fizice, apatie, dificultati în activitate, iritabilitate relationala datorata hipersensibilitatii la insulte) si m- (incapacitate de a întretine relatii interpersonale satisfacatoare, refuz de a vedea în celalalt un posibil sprijin afectiv, sentimente de izolare sociala, tristete si abandon datorate frustrarii trebuintelor orale precoce, toate acestea conducând frecvent catre un comportament antisocial cu accente violente). În final, fara a risca unele inferente neîntemeiate, se poate opina ca diferenta mare dintre tensiunea pulsiunii Eului si cea a întregului profil pare sa prezinte, de asemeni, o indicatie pentru tendinta de transgresare a normelor (cel putin în situatia în care, dupa cum sugereaza datele din tabelul 3, acestea par sa se constituie într-o piedica în calea eficientei).

Tabel 3. Corelatii în grupurile constituite dupa criteriul eficientei
 

S(d+) S(d-) S(m+) S(m-) S(s-) dif_Sch ind_Szo

     Grup A (N=30) - eficienţi profesional

PR - 0, 141 - 0, 243 0, 019 - 0, 101  0, 087 - 0, 387* 0, 051

NO - 0, 436* 0, 199 0, 334 - 0, 417* 0, 132 - 0, 474** 0, 202

     Grup B (N=26) - ineficienţi profesional

PR  - 0, 134 - 0, 140 - 0, 029  0, 051  0, 009 - 0, 077 0, 497**

NO  - 0, 189 0, 331 0, 245 - 0, 150  0, 148  0, 037 0, 101

* p<0, 05 ** p<0, 01 † PR=eficienta profesionala; NO=normativitate; (d+)=total alegeri pozitive d; (d-)=total alegeri negative d; (m+)=total alegeri pozitive m; (m-)= total alegeri negative m; (s-)=total alegeri negative s; dif_Sch=diferenta de tensiune dintre vectorul Eului si întregul profilul; ind_Szo=indicele de tensionare al profilului (Szondi).

Valorile semnificative ale coeficientilor de corelatie care implica eficienta sunt mai putin numeroase, mai slabe si, contrar asteptarilor, apar cu o frecventa mai ridicata tot în grupurile constituite pe criteriul normativitatii. Dintre toate, cea mai ridicata (r=0,497, p<0,01), gasita în grupul B (ineficienti profesional), relationeaza pozitiv eficienta profesionala cu indicele de tensionare al profilului propus de Szondi. În grupul A (eficienti profesional) se evidentiaza relatia negativa (r=- 0,387, p<0,05) a eficientei cu diferenta dintre tensiunea vectorului Eului si cea a întregului profil, iar în grupul D (indisciplinati), se confirma relatia negativa a simpatiilor pentru fotografiile de depresivi, de aceasta data cu eficienta (r=0,441, p<0,05) si se constata relatii pozitive între eficienta si manifestarea simpatiei pentru fotografiile h (r=0,547, p<0,01), totalul alegerilor factoriale h (r=0,443, p<0,05) si gradul de tensionare al factorului h (r=0,426, p<0,05).

Dintre corelatiile care implica eficienta, doar relatiile pozitive cu cei trei indicatori ai factorului h se manifesta cumva în sensul opus expectatiilor, indicând tendinta paradoxala a celor eficienti profesional de a-si atenua masculinitatea, identificându-se cu trebuinta pasiva de afectiune tandra, însa faptul ca "h+ este mai frecvent în populatia medie decât oricare alta constelatie h" si ca "apare cel mai frecvent la indivizii a caror profesie sau ocupatie nu comporta nici un fel de sublimare" (Deri, 2000, p. 66) este de natura sa relativizeze oarecum observatia initiala. Relatia pozitiva a eficientei cu indicele de tensionare al profilului propus de Szondi (idem, p. 40) acrediteaza ideea ca subiectii care tind sa-si exprime trebuintele neinhibate prin acting-out sunt mai eficienti decât cei care, dimpotriva, tind sa-si cenzureze impulsurile, apelând la mecanismele de control. Ca si în cazul normativitatii, diferenta dintre tensiunea pulsiunii Eului si cea a întregului profil se constituie într-un indicator cu posibile valente predictive, o valoare ridicata indicând de aceasta data un nivel scazut al eficientei profesionale.

Al doilea moment al analizei inferentiale a vizat calcularea semnificatiei diferentei (distributia Z) dintre frecventele relative ale reactiilor factoriale din grupurile experimentale. Dupa cum reiese din tabelul 4, se contureaza sapte elemente de diferentiere semnificativa a perechilor de grupuri, dintre care sase între grupurile constituite pe criteriul normativitatii si unul între grupurile constituite pe criteriul eficientei profesionale.

Se observa ca diferenta cea mai accentuata între grupurile C si D se întâlneste la tipurile de reactie factoriala m, grupul celor disciplinati exprimându-se în unanimitate (100%) prin reactia m+, în timp ce la indisciplinati reactiile sunt mult mai eterogene (m+=31%, m±=30,5%, m0=23%, m- =15,5%). Rezultatul confirma ipoteza, deoarece m+, în calitate de caracteristica pulsionala a celor disciplinati, exprima o atitudine pro-sociala, pozitiva si empatica fata de lume, bazata pe dorinta de atasament, afectiune mutuala si sentimentul de apartenenta, acestea fiind stimulate de încrederea ca anturajul poate furniza sprijin si confort afectiv. În acelasi timp, reactiile factoriale care apar la indisciplinati furnizeaza unele caracteristici simptomatice. Astfel, m± semnaleaza o stare tensionata, critica, a ariei de contact cu mediul, resimtita subiectiv ca frustrare datorata incapacitatii de a stabili si mentine relatii satisfacatoare cu anturajul, în ciuda dorintei de acrosaj interpersonal, iar m0 se caracterizeaza printr-un hedonism infantil datorat tendintei sadic-orale manifeste, exprimabil comportamental prin apetitul devorant fata de tot ceea ce poate procura placere si predilectia pentru activitati orale veritabile (mâncat, baut, verbiaj abundent) sau simbolice (jocuri de noroc). Tot în directia confirmarii ipotezei pare sa se pronunte aparitia mai frecventa la cei disciplinati a reactiei nule în celalalt factor de contact, d0 caracterizându-se prin absenta tensiunii în sfera relatiilor obiectuale, lejeritate în relationare, posibilitati numeroase de sublimare intelectuala si o oarecare doza de idealism, manifestat prin interesul relativ redus pentru acumularea de bunuri si în general pentru aspectele strict materiale ale realitatii. Diferenta înregistrata între grupurile C si D în ceea ce priveste ponderile reactiei e+ (semn de control etic si constiinta morala datorat unui Supraeu puternic, caracteristic mai mult indivizilor de un nivel cultural elevat sau a caror ocupatie implica activitati caritabile !) se manifesta însa într-un sens opus celui asteptat, caracteristicile acesteia îndepartându-se de portretul prezumat al militarului indisciplinat. În fine, frecventa semnificativ mai mare în grupul celor eficienti profesional decât în grupul opozabil a reactiei e± (ambivalenta în controlul agresivitatii datorata unui Supraeu foarte activ, desi nu foarte bine integrat în ansamblul personalitatii, comportament exagerat de riguros, cu tendinte perfectioniste si predispozitie spre autoculpabilizare) contribuie într-o masura importanta la validarea ipotezei.

Tabel 4. Diferente de reactie factoriala între grupurile experimentale
 

Tip  Grupuri       Frecvenţe

reacţie  experimentale      relative (%) Z   

 Normativitate comportamentală

 e+  Grup C (N=28)       7, 1   

   Grup D (N=26)       27, 0  1, 996*

 e±  Grup C (N=28)       14, 3   

Grup D (N=26)       3, 5  1, 433

 p-  Grup C (N=28)       17, 9   

Grup D (N=26)       38, 5  1, 786

 p±  Grup C (N=28)       10, 7   

Grup D (N=26)       0, 0  1, 831

 d0  Grup C (N=28)       39, 3   

Grup D (N=26)       15, 5  2, 044*

 m+  Grup C (N=28)       100, 0   

Grup D (N=26)       31, 0  7, 607***

 m-  Grup C (N=28)       0, 0   

Grup D (N=26)       15, 5  2, 183*

 m0  Grup C (N=28)       0, 0   

Grup D (N=26)       23, 0  2, 786**

 m±  Grup C (N=28)       0, 0   

Grup D (N=26)       30, 5  3, 377***

   Eficienţă profesională

 e+  Grup A (N=30)       3, 3   

Grup B (N=26)       19, 2  1, 896

 e±  Grup A (N=30)       20, 0   

Grup B (N=26)       3, 8  1, 973*

* p<0, 05  ** p<0, 01 *** p<0, 001

Concluzii

Rezultatele prezentate mai sus conduc catre validarea ipotezei ca performanta profesionala a militarilor angajati pe baza de contract este influentata de anumite particularitati pulsionale. S-a constatat o legatura puternica în special între unele elemente de dinamica pulsionala si normativitatea comportamentala (disciplina), prelucrarea statistica dovedind ca unii indicatori ai testului Szondi prezinta certe valente predictive. Reactiile factoriale cu cea mai ridicata capacitate discriminativa pentru disciplina s-au dovedit a fi m+, m±, m0 si d0, iar e± pare sa diferentieze, într-o oarecare masura, pe cei eficienti de ineficienti în exercitarea profesiei. Indici importanti pentru prognoza comportamentala a subiectilor sunt însa si suma alegerilor pozitive d, suma alegerilor negative p, indicele de tensionare al profilului dupa Szondi si, într-o oarecare masura, marimea diferentei dintre tensiunea factorului Sch si tensiunea întregului profil. Aceste inferente trebuiesc însa interpretate cu prudenta, rezultatele obtinute la aplicarea individuala a testului necesitând, ca de altfel orice proba psihologica, sa fie coroborate cu cele obtinute prin intermediul altor metode.

La final, analiza profilelor de grup reiesite în urma prelucrarii statistice contureaza urmatoarea posibila tipologie pulsionala a militarului angajat pe baza de contract:

Eficientul: individualizare a Eului si complexitate a functionarii psihologice; Supraeu foarte activ, desi nu foarte bine integrat în ansamblul personalitatii; evacuarea prompta a afectelor prin acting-out; masculinitate ne-ostentativa si acceptarea trebuintelor de afectiune si tandrete; comportament uneori exagerat de riguros, cu tendinte perfectioniste si episodic sentimente de autoculpabilizare.

Ineficientul: slaba individualizare a Eului si simplitate a functionarii psihologice; concretete a intereselor, generând uneori instabilitate ocupationala; Supraeu indulgent; relativizare a normelor sociale; lipsa de rigoare; impulsivitate si rezistenta scazuta la tentatia gratificatiei imediate.

Disciplinatul: atitudine pro-sociala fata de lume; valente superioare de comunicare si relationare; dorinta sincera de atasament, afectiune mutuala si apartenenta; capacitati superioare de reprezentare si verbalizare care asigura un control mental eficient si planificarea conduitei; posibilitati multiple de sublimare; o oarecare doza de idealism.

Indisciplinatul: personalitate cu trasaturi infantile, dominata de hedonism si predilectia pentru activitati orale veritabile sau simbolice; simplitate a functionarii psihologice care conduce adesea la reactii extrapunitive datorate suspiciozitatii si interpretativitatii; raceala interpersonala si neîncredere în ceilalti; incapacitate de a întretine relatii obiectuale satisfacatoare; sentimente de izolare sociala, tristete sau abandon; concretete a intereselor; tentatie irezistibila catre schimbarea permanenta a obiectelor, în cautarea gratificatiei imediate; tensiune în sfera agresivitatii, iritabilitate si predispozitie catre comportamente antisociale.


BIBLIOGRAFIE

1. DERI, S., Introducere în testul Szondi, Bucuresti, Ed. Paideia, 2000
2. FREUD, S., Pulsiuni si destine ale pulsiunilor, în Opere, vol. 3 – Psihologia inconstientului, Bucuresti, Ed. Trei, 2000
3. LAPLANCHE, J., PONTALIS, J. - B., Vocabularul psihanalizei, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1994
4. MINULESCU, M., STUPCANU, A., Testarea psihologica si împlinirea aspiratiilor profesionale, Bucuresti, Centrul de studii si cercetari pentru tineret, 1992
5. ROTARIU, T. (coord.), Metode statistice aplicate în stiintele sociale, Iasi, Ed. Polirom, 1999
6. STAN, A., Testul psihologic – evolutie, constructie, aplicatii, Iasi, Ed. Polirom, 2002
 

* U.M. 01478 Braila