Politistii din sistemul operativ reprezinta, datorita conditiilor speciale de munca, categoria de personal cea mai expusa problemelor de natura psihologica, uzurii si epuizarii fizice si psihice. Prezentul studiu investigheaza efectele acestor conditii asupra personalului si problemele care pot sa apara, prin intermediul unui chestionar de depistare a reactiilor problematice.


Introducere

Structurile operative sunt reprezentate de catre politistii din cadrul Serviciilor de Politie Rutiera si Ordine Publica. Aceasta categorie de personal este cel mai expusa aparitiei si manifestarii diferitelor probleme de natura psihologica si fizica, datorita faptului ca, prin natura muncii, sunt cei care petrec cel mai mult timp în strada, sunt cei care intervin în diferite cazuri conflictuale, atât pe timp de zi cât si noaptea. Sunt cei care executa activitatile de patrulare, razii, si participa la diferite actiuni desfasurate în raza lor de competenta. Structurile operative mentin si asigura ordinea publica si siguranta cetateanului, fiind categoria de personal cea mai expusa riscurilor de diferite naturi. Reprezinta în fapt, primele structuri care iau în mod direct contact cu cetateanul.

Metoda folosita

În vederea investigarii problemelor care pot sa apara la aceasta categorie de personal, am recurs la construirea unui chestionar de depistare a reactiilor inadecvate ale politistilor din sistemul operativ, reactii ce ar putea împiedica buna desfasurare a activitatilor în care sunt implicati si adaptarea lor optima la mediul muncii. Constructia chestionarului porneste empiric, de la observarea lucratorilor în mediu, discutii cu sefii de echipa, birouri si servicii, precum si cu lucratori care au o experienta semnificativa în munca sau proaspat angajati. În urma acestor actiuni, am ajuns la formularea unei definitii operationale pentru acest studiu, si anume ca efectele psihologice ale conditiilor speciale de munca asupra lucratorilor din sistemul operativ pot fi stari de anxietate, depresie, agresivitate, conflicte familiale, probleme de sanatate sau consum de substante ( tutun, cafea, alcool), generate de mediu în general, de activitatile operative, portul si folosirea armamentului din dotare, în special. Constructia chestionarului urmeaza pasii obisnuiti ai elaborarii unui instrument pornind de la observatii empirice, deci fara o baza teoretica [ Albu . M., 2000; Ticu . C., 2004].

Dupa elaborarea dimensiunilor, indicatorilor, itemilor si construirea indicelui, s-a ajuns la o forma finala a chestionarului cu 42 de itemi, grupati în sapte dimensiuni, si anume: anxietate, depresie, agresivitate, conflicte familiale, motivatie, probleme de sanatate si consum de substante. Variantele de raspuns au fost stabilite ca: întotdeauna, de obicei, câteodata, rar, niciodata. În final, pentru fiecare dimensiune, în functie de numarul de itemi si scorurile minime si maxime posibil de obtinut, au fost stabilite intervalele de interpretare cu urmatoarele semnificatii: absenta dimensiunii, manifestarea ocazionala a dimensiunii, manifestare medie a acelei dimensiuni, manifestare frecventa si manifestare permanenta a dimensiunii.
Aceasta forma a chestionarului a fost aplicata unui numar de 105 politisti operativi, din structurile de politie rutiera si ordine publica, barbati cu preponderenta, dar au fost si câteva femei, cu o vechime în sistem începând de la un an, pâna la 30 de ani de politie.

Rezultate si interpretari

Statisticile descriptive obtinute si coeficientii Alpha Crombach sunt prezentati în tabelul numarul 1.

Dupa cum putem observa, nici un coeficient Alpha nu este mai mic de 0,5, ceea ce apreciez ca si satisfacator, având în vedere faptul ca aceasta este prima aplicare a chestionarului în aceasta forma. De mentionat este însa faptul ca acest coeficient Alpha, pentru întregul chestionar are valoarea de 0,80.
Ceea ce putem spune despre statisticile descriptive este faptul ca abaterea standard înregistreaza valori mici si foarte mici, ceea ce reprezinta un aspect pozitiv, dar, pe de alta parte, valorile maxime si mediile sunt de asemenea destul de reduse. Acest lucru poate fi interpretat în doua moduri, si anume: pe de o parte, ca si aspect pozitiv, exprimând faptul ca nu exista probleme majore în acest sistem operativ, maximurile înregistrate situându-se conform grilei de interpretare la manifestarea medie a dimensiunii respective în comportamentul politistilor, iar pe de alta parte pot exprima raspunsuri afectate de dezirabilitatea sociala, aspect usor de înteles daca avem în vedere specificul sistemului în care a fost aplicat chestionarul.
Am realizat în continuare histogramele de frecventa a raspunsurilor, spre a vedea în ce masura acestea sunt normale, aproximând cât mai exact posibil cuba gausiana. În continuare sunt reprezentate câteva dintre histogramele obtinute pe dimensiuni.



Dupa cum putem observa, distributiile sunt, în general normale, aproximând curba gausiana, ceea ce ne ofera posibilitatea realizarii prelucrarilor în continuare. Au existat însa si doua situatii în care distributiile de frecventa au fost total asimetrice, situatiile fiind prezentate în continuare.

Pentru aceasta dimensiune, scorurile sunt cronic orientate spre stânga, ceea ce înseamna ca în acest sistem operativ, manifestarile agresive sunt extrem de rare sau lipsesc cu desavârsire la majoritatea respondentilor, cel putin în ceea ce caracterizeaza munca lor.

Asa cum observam, majoritatea politistilor nu au conflicte în familie datorate specificului muncii lor, dar plaja de raspunsuri este mult mai mare, existând si o proportie destul de semnificativa de respondenti care au astfel de conflicte, rar sau chiar de obicei.
In ceea ce priveste manifestarea în sine a acestor efecte psihologice nocive urmarite prin prezentul chestionar, putem spune ca, pentru nici una din dimensiunile investigate nu au fost constatate probleme, în sensul ca nu au fost înregistrate manifestari permanente ale vreuneia din dimensiuni în comportamentul respondentilor. Detaliat, am putea spune ca situatia se prezinta în felul urmator :

Anxietate :
+ 79 % dintre respondenti s-au încadrat în categoria lipsei de manifestare a acestei ; dimensiuni în ceea ce-i priveste ;
+ 20% au manifestari ocazionale de stari anxioase ;
+ 1 % înregistreaza manifestari medii de anxietate.

Depresie :
+ 69 % se încadreaza în categoria de absenta de manifestare a dimensiunii ;
+ 28% au avut manifestari ocazionale de stari depresive ;
+ 3% se încadreaza în categoria de manifestare medie a starilor depresive.

Agresivitate :
+ 99 % dintre respondenti nu înregistreaza manifestari agresive la locul de munca ;
+ 1% a avut manifestari agresive ocazional.

Conflicte familiale :
+ 78 % dintre respondenti nu au conflicte familiale datorate specificului muncii lor ;
+ 16% au conflicte familiale ocazionale ;
+ 6% înregistreaza în medie conflicte în familie datorate serviciului.

Motivatie :
+ 85 % sunt puternic motivati de munca lor si nu înregistreaza probleme ;
+ 12% ocazional, înregistreaza probleme pe aceasta dimensiune ;
+ 3%, la un nivel mediu de manifestare, au probleme cu motivatia la locul de munca

Probleme de sanatate :
+ 58% nu au probleme de sanatate datorate naturii muncii pe care o desfasoara ;
+ 34% resimt ocazional astfel de probleme ;
+ 4% înregistreaza probleme de sanatate la un nivel mediu;
+ 4% au în mod frecvent probleme de sanatate datorate conditiilor de munca.

Consum de substante (tutun, cafea, alcool) :
+ 59 % nu au probleme cu consumul de substante datorita serviciului;
+ 33% ocazional, înregistreaza un consum mai crescut de substante ;
+ 8% în medie, înregistreaza cresterea consumului de substante datorita muncii.

Dupa cum putem observa, la majoritatea respondentilor nu exista probleme pe cele sapte dimensiuni investigate, dar exista si situatii în care, desi cu un procentaj redus, aceste probleme se manifesta. Avantajul acestui chestionar îl reprezinta faptul ca, fiind nominal, persoanele care înregistreaza aceste probleme au fost usor de identificat si au putut fi invitate la un interviu în vederea identificarii mai exacte a problemelor. Pe de alta parte, au fost de asemenea usor de identificat cei care au dat raspunsuri puternic dezirabile social, si acestia facând obiectul interviului.
Pe de alta parte se poate spune, ca în general, cei care au avut probleme de manifestare medie, sau frecventa, în cazul problemelor de sanatate, au fost cei cu vârsta si vechimea cele mai înaintate, ceea ce înseamna ca aceasta uzura se sedimenteaza si se resimte în timp.
Am cautat în continuare sa vedem în ce masura exista corelatii semnificative între dimensiunile chestionarului si care ar putea sa ne ofere informatii relevante pentru interpretare.
Astfel, între vechimea în sistem si problemele de sanatate, corelatia se prezinta în felul urmator :

Tabelul 2.

Asadar, corelatia este semnificativa statistic la pragul de 0.01 si destul de puternica, ceea ce înseamna ca problemele de sanatate covariaza cu vechimea în sistem, adica cu cât se acumuleaza anii de experienta cu atât se intensifica si problemele de sanatate.
O corelatie foarte interesanta se prezinta între motivatie si conflictele familiale, asa cum reiese din tabelul urmator.

Tabelul 3.

Corelatia este deci semnificativa statistic la pragul de 0.01, puternica si pozitiva, ceea ce înseamna ca cu cât lucratorii sunt mai puternic motivati pentru munca de politie, respectiv putem presupune ca sunt mai implicati, petrec mai mult timp la serviciu si pleaca acasa cu o încarcatura puternica emotionala, cu atât conflictele familiale sunt mai multe. Acesta este un aspect care ar trebui luat în considerare si care ar putea face obiectul unor discutii cu politistii din sistemul operativ, în sensul de a fi învatati sa realizeze o detasare între problemele de la serviciu si viata familiala, astfel încât devotamentul pentru munca lor sa nu le afecteze starea de bine din familie.

De asemenea mai exista corelatii semnificative statistic si puternice între problemele de sanatate si anxietate, depresie, si consum de substante. Conflictele familiale prezinta de asemenea o corelatie puternica cu consumul de substante.

Dupa cum observam, asadar, exista si situatii care pot fi interpretate ca problematice, desi, în general, majoritatea raspunsurilor se plaseaza în polul pozitiv. Astfel, 8 % se simt doar câteodata sau rar împliniti cu munca pe care o fac, apoi 3% se gândesc în permanenta ca sunt în politie pentru ca nu au gasit un loc de munca mai bun, 1% de obicei, si 15% câteodata sau rar. 5 % gândesc, de obicei, ca singurul motiv pentru care sunt în politie e pentru ca au un salariu satisfacator, iar 16 % gândesc cel putin câteodata sau rar ca ar trebui sa îsi caute un alt loc de munca pentru ca politia nu e ceea ce îsi doresc sa faca. Cu toate ca procentele nu sunt mari sau problematice reprezinta aspecte care merita luate în considerare în discutiile individuale cu cei în cauza, deoarece lipsa lor de motivatie poate crea disesnsiuni în relatie cu colegii foarte implicati în ceea ce fac, sau poate împiedica obtinerea de rezultate foarte bune în cadrul colectivului.


Mi s-a parut relevant de reprezentat în continuare distributia de frecvente a raspunsurilor pentru itemii dimensiunii de motivatie, situatia prezentându-se în felul urmator.

Figura 5.



 

Concluzii

Asadar, cu toate ca sistemul operativ prezinta conditiile cele mai grele de munca si riscul cel mai crescut de aparitie al uzurii fizice si psihice, în acest moment, în cadrul colectivului din acest inspectorat, nu exista efecte psihologice majore asupra lucratorilor. Exista o serie de aspecte problematice care au fost identificate si care vor face obiectul interventiilor suportive pentru remedierea lor. Ceea ce este foarte important de luat în considerare este faptul ca aceste probleme se acumuleaza în timp si se manifesta cu preponderenta la cei cu o vechime mare în sistem. In special problemele de sanatate, concretizate în oboseala cronica, tensiune arteriala, dureri de spate, de coloana si probleme cu sistemul locomotor, sunt cele care înregistreaza cea mai mare frecventa de manifestare, o data cu trecerea timpului.
Coroborând informatiile cu cele obtinute dintr-un alt chestionar, aplicat anonim acelorasi formatiuni, as putea spune ca lipsa logisticii corespunzatoare reprezinta un aspect puternic de nemultumire care contribuie la cronicizarea sau chiar aparitia multiplelor probleme. Apoi, lipsa unei aprecieri corespunzatoare a muncii, lipsa de încurajare si valorizare a politistilor pot reprezenta cauze determinante sau agravante în aparitia efectelor psihologice nocive.
Pe de alta parte, trebuie avuta în vedere tendinta unor raspunsuri dezirabile social, ceea ce face ca interpretarea sa fie prudenta si orientativa în acest moment, instrumentul folosit urmând a fi suspus unor modificari si reaplicari ulterioare.




Bibliografie

1 Albu, M., Pitariu, H., (1996), Psihologia personalului: masurarea si interpretarea diferentelor individuale, Editura Presa Universitara Clujana, Cluj-Napoca
2 Albu, M. (1998). Construirea si utilizarea testelor psihologice, Atlas Clusium, Cluj Napoca, 40- 183.
3 Albu, M. (2000). Metode si instrumente de evaluare în psihologie, Argonaut, Cluj- Napoca.
4 Bogathy, Z., coord., (2004), Manual de psihologia muncii si organizationala, Editura Polirom, Iasi
5 Cracsner, C. E. – Elemente de psihologie militara, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucuresti, 2003.
6 Pitariu, H., (1983), Psihologia selectiei si formarii profesionale, Editura Dacia, Cluj-Napoca
7 Sava, F., (2004), Analiza datelor în cercetarea psihologica. Metode statistice complementare, Editura ASCR, Cluj-Napoca
8 Ticu, C. (2004). Evaluarea psihologica a personalului, Polirom, Bucuresti.

* Subinspector psiholog, I.P.J. Arad, M.A.I.