I. Un design experimental posibil si personal de investigatie

Consideram ca demersul de construire al unui demers experimental care sa investigheze componentele corelate ale personalitatii cu inteligenta emotionala, în sensul ca fac parte dintr-un fel de supradimensiune în care punctul de referinta este inteligenta emotionala, trebuie sa tina seama de contextul în care marinarii militari îsi desfasoara activitatea, de specificul profesiei lor.

Armata, în ansamblu, constituie o organizatie complexa, un subsistem social, dar si un sistem relativ autonom cu o diversitate de subsisteme (subunitate, unitate, mare unitate) organizate ierarhic, functionând si independent în vederea unor scopuri bine determinate si uzând de principii, reguli si norme proprii. Pentru societate, armata reprezinta subsistemul prin care se asigura prevenirea si respingerea unei agresiuni împotriva teritoriului national.

Marea a influentat profund cursul istoriei omenirii. Actuala arhitectura politico-militara si economica a lumii este si rezultatul interactiunii om – mare.

tarile cu iesire la mare sau care, într-un fel sau altul, au avut acces la aceasta si au stiut sa exploateze acest avantaj au, aproape fara exceptie, un înalt nivel de dezvoltare economico-sociala, iar populatia are constiinta navala.

Interesele navale se asigura prin negocieri si încheieri de tratate dar trebuie sa fie sustinute de puterea militara iar apararea intereselor maritime se realizeaza de catre Fortele Navale care trebuie sa fie capabile sa-si proiecteze puterea în marea libera, pentru a apara obiectivele economice si comunicatiile maritime proprii.
Misiunile Fortelor Navale se desfasoara în conditii de pace (actiuni de prevenire a conflictului, cautare si salvare în Marea Neagra a navelor si aeronavelor precum si a echipajelor aflate în pericol; mentinerea pacii si actiuni umanitare în zona maritima; formarea si perfectionarea personalului militar prin sistemul învatamântului militar si a bazelor de instructie) dar si în situatii de criza sau de razboi.

Actiunile militare, altele decât razboiul duse de Fortele Navale pot fi:
- actiuni de mentinere a pacii (observare, interpunerea fortei militare între beligeranti);
- actiuni de prevenire a conflictului;
- actiuni umanitare (în caz de dezastre, calamitati ...);
- actiuni de cautare –salvare;
- actiuni de mentinere a ordinii constitutionale.

1. Obiective si ipoteze

Prin design-ul experimental la care m-am gândit mi-am propus sa încerc sa obtin informatii despre raportul inteligenta emotionala si factorii personologici la populatia investigata (studenti de marina militara). Acest lucru, însa, presupune ca am definit cu acuratete cei trei termeni. Or, se stie ca în materie de definire a inteligentei emotionale lucrurile nu stau tocmai satisfacator. În orice caz, pornind de la niste caracterizari care deocamdata înlocuiesc definitii ferme, noi am lansat deja design-ul experimental în cercetare, ridicându-ne mai multe întrebari.
O prima ipoteza ar putea fi una de bun –simt: este proprie inteligenta emotionala marinarului militar în sensul de functionare a inteligentei emotionale la o astfel de populatie profesionala ? si daca raspunsul ar fi “da”, îi este si de folos ? Nu stiu perfect ce înseamna aceasta, daca este o chestiune general umana si de aceea adopt o pozitie mai rationala, mai rezervata. Raspunsul se leaga de concept si daca acesta ar fi “foarte probabil” atunci voi continua sa caut.
O alta ipoteza ar putea fi ca exista un set de trasaturi definibile al inteligentei emotionale care sa motiveze prezenta inteligentei emotionale la marinarii militari în calitate de formatiune aptitudinala sau aptitudinal –atitudinala.
Din formularea ideii ca inteligenta emotionala este o aptitudine general umana, nu reiese decât situarea cercetarii pe o pozitie de risc. Nu stiu daca microcercetarea de fata va confirma sau va infirma aceasta ipoteza.
Dupa parerea noastra, cel mai probabil este sa se poata identifica aceasta aptitudine în cazul unor modelari profesionale speciale, cum ar fi: diplomatia, conducerea, functia de educator, psihoterapeut, consilier, actoria si arta în general (caz în care ar putea prezenta aspecte reale si specifice).
O alta ipoteza ar putea fi aceea ca exista o mare probabilitate ca unele trasaturi sa se poata asocia în calitate de variabile si sa constituie factori prin care se poate explica masura si tipul de apartenenta la o familie anume. Probabil vom gasi factori detectabili la ofiteri si la ceilalti treptat mai reduse numeric dar mai profunde în explicatii.
si întrebarile continua:
- Care dintre trasaturile de personalitate coreleaza cu inteligenta emotionala si în ce mod putem explica natura inteligentei emotionale la acest tip de subiecti?
- Exista corelatii între trasaturile de personalitate, valori, empatie emotionala si inteligenta emotionala ? Cum intervin aceste corelatii ? Diferit sau asemanator fata de alte loturi comparabile ca vârsta?
- Cum intervin trasaturile de personalitate, valorile si calitati ale inteligentei emotionale la un astel de lot de subiecti ? (mediul specific cazon, antrenati pentru a face fata misiunilor militare ce presupun risc, pericole).


2. Subiecti

În perspectiva atingerii obiectivelor cercetarii si a ipotezelor de lucru, am procedat în aceasta microcercetare preliminara la selectioarea a doua subloturi de subiecti:
- Primul sublot de subiecti este alcatuit din 20 de studenti militari de marina din anii de debut (anul I si II) la Facultatea de Marina Militara din cadrul Academiei Navale “Mircea cel Batrân” Constanta, toti de sex masculin, cu vârste cuprinse între 18 – 20 ani;
- Al doilea sublot de subiecti este constituit din 20 de studenti militari de marina din anii terminali la Facultatea de Marina Militara din cadrul Academiei Navale “Mircea cel Batrân” Constanta, toti de sex masculin, cu vârste cuprinse între 23 – 25 ani;
Asadar, aceste doua subloturi de subiecti sunt studenti militari formati, educati si instruiti în Facultatea de Marina Militara din cadrul Academiei Navale “Mircea cel Batrân” Constanta pentru a deveni ofiteri militari activi de marina care efectueaza practica si instructia militara de specialitate sub îndrumarea ofiterilor militari.

3. Metode de cercetare

Alcatuirea design-ului experimental a constituit o problema nu lipsita de dificultati, cel putin din perspectiva faptului ca cercetarile disponibile cu privire la inteligenta emotionala si creativitate în mediul marinei militare nu exista iar cele din domeniul organizatiilor civile nu sunt sistematice ci doar disparate privind problematica inteligentei emotionale.
Pentru cercetare mi-am constituit un model experimental relativ variat, probe pe care le voi prezenta pe scurt.

3.1 Inventarul de personalitate CATTELL (16 PF) cu setul sau consistent de trasaturi – factori.
Pentru Cattell personalitatea are un sens direct diagnostic diferential ceea ce permite o predictie asupra a ceea ce va face persoana într-o situatie data, iar “trasaturile sunt factorii rezultati din marea masa de date despre comportamentul uman” [M. Minulescu, p. 217].
Unele variabile ale inventarului sunt de natura sinergic –afectiv –intelectiva: factorul C (forta eului), factorul Q4 (frustrare), factorul L (suspiciune – intelectiv-atitudinal, în cazul nostru am îndoieli, el fiind implicit si afectogen), factorul N (avertizare sociala în sensul libertatii de apreciere a tipologiilor, tipurilor care ar conduce la ideea ca inteligenta emotionala este o aptitudine în interactiunea sociala în sensul libertatii de interactiune si raportare la oameni).

3.2 Inventarul de valori profesionale (IVP)
Elaborat de Super, autorul unor lucrari de referinta în domeniu, este destinat consilierii studentilor si selectiei profesionale. Super considera ca valorile profesionale constituie un subsistem în cadrul sistemului axiologic – ele se refera la aspecte particulare ale activitatii profesionale care sunt mai mult sau mai putin dorite. Autorul identifica 15 valori profesionale, pe baza unor cercetari psihosociologice aprofundate timp de doua decenii.

3.3 Scala Mehrabian –Epstein (QMEE) de investigare a capacitatii empatice, a nivelului empatiei emotionale.
Mehrabian si N. Epstein (1972) considera empatia ca “experienta involuntara, exprimând abilitatea de substituire în starile emotionale ale altora” [Marcus, p.15] Chestionarul de masurare a empatiei emotionale pune în evidenta relatia empatica dintr-o perspectiva afectiva.

3.4 Inventarul de inteligenta emotionala Bar-On.
Inteligenta emotionala constituie un domeniu problematic de mare interes teoretic si, mai ales practic, în psihologia actuala ceea ce l-a determinat pe psihologul canadian Reuven Bar-On de la Universitatea din Toronto, sa lucreze mai bine de 17 ani la problema, construind pe baza multor verificari inventarul de inteligenta emotionala care-i poarta numele.

Inventarul Bar-On a fost aplicat în situatii foarte variate si de importanta cheie cum ar fi grupurile ce actioneaza în Forte Aeriene, constatându-se ca recrutii care au un scor mai ridicat privind capacitatea empatica, se constientizeaza mai clar pe ei însisi obtinând un scor de succes de 2,5 ori mai mare decât ceilalti.

În cadrul cercetarii noastre am lucrat cu inventarul Bar-On pentru inteligenta emotionala adaptat în cadrul Institutului de Psihologie, astfel ca am denominat fiecare dintre componentele inteligentei emotionale cu A, B, C, D si E.

Prezentarea de mai sus se refera doar la probele ale caror rezultate pe un numar redus de subiecti le voi comenta sintetic în cele ce urmeaza.

II. Rezultate preliminare experimentale medii pe probele aplicate

Sarcina mea prezenta este sa încerc sa evidentiez probabilitatea gasirii unor elemente de sprijin pentru a demonstra existenta si factura inteligentei emotionale la cele doua subloturi de marinari militari descrise mai sus.
Pentru aceasta ma voi referi, pe scurt, sintetic la trei feluri si niveluri de analiza a datelor cu avertismentul ca am prelucrat în buna masura raspunsurile numai pentru un sublot de 20 studenti debutanti (anul I si II) si un sublot de 20 studenti din anii terminali, urmând succesiunea examinarii rezultatelor în ordinea:
- Analiza primara;
- Analiza corelationala;
- Analiza factoriala.

1. Analiza primara

Pentru tipul de expunere prezenta as începe cu o consideratie generala care nu stiu daca va fi o concluzie perfect valabila.
În planul analizei primare, nivelurile scorurilor medii ale studentilor din sublotul 1 comparativ cu studentii din sublotul 2 sunt foarte putin semnificativ diferite. Exista o singura diferenta statistica incontestabila: nivelul empatiei emotionale (QMEE) are un scor semnificativ mai înalt (12,8) la sublotul 1 decât acelasi scor la sublotul 2 (7,6; p=.006)
De asemenea, în cazul valorii denumite Prestigiu (IVP) o diferenta semnificativa în acelasi sens (sublotul 1 – sublotul 2) unde p = .014.
În rest, nu exista diferente semnificative de medii.
În privinta deosebirilor de nivel al scorurilor medii privind trasaturile de personalitate (16PF) la studentii de marina miliare fata de alte loturi comparabile (absolventi ai Academiei Militare) vom remarca faptul ca diferentele sunt în general foarte mici exceptând cazul câtorva variabile unde scorurile sunt mai ridicate: factorul A (închidere – deschidere), factorul C (forta eului), factorul E (supunere – dominanta), factorul F (expansivitate – nonexpansivitate), factorul H (timiditate – curaj), iar în cazul altui numar mai mic de variabile scorurile sunt mai scazute: factorul I (sensibilitate), factorul O (încredere) si factorul Q2 (independenta personala).
Scoruri medii în note standard ale subloturilor 1 si 2 si al lotului de comparatie:
 

Scorurile medii ale lotului de comparatie – absolventi ai Academiei Militare le-am preluat din datele unei teze de doctorat asupra personalitatii comandantului militar (Francisca Sima, 2003).

Am putea lua în discutie factorul O (încredere) si factorul Q2 (independenta personala), scorurile mediilor pentru studentii militari de marina fiind semnificativ mai mici comparativ cu scorurile mediilor la aceeasi factori pentru studentii Academiei Militare. Factorul I (sensibilitate), din punct de vedere statistic sugereaza ca avem de a face cu o diferenta semnificativa în favoarea studentilor militari de marina descriindu-i ca având un cotient de sensibilitate semnificativ mai mare decât lotul de comparatie. Factorul O (încredere) exprima ca diferenta semnificativa este în favoarea studentilor marinari descriindu-i ca fiind mai încrezatori în sine, mai calmi, mai linistiti. Analizând factorul Q2 (dependenta de grup) diferentele statistice între scorurile mediilor ne-ar putea determina sa facem inferenta ca studentii militari de marina sunt integrati în grup, cauta aprobarea sociala, urmeaza moda.

Analizând tabelul de mai sus si tinând cont de scorurile usor mai ridicate obtinute de studentii marinari am putea afirma ca, fata de lotul de comparatie sunt mai permisivi la deschidere, cu mai multa forta a eului, mai dominatori, mai expansivi sau mai cutezatori.

Diferentele observate mai sus le-am putea pune pe seama pregatirii profesionale si instruirii colective specifice armelor diferite (marina , respectiv infanterie) dar si climatului organizational.

Investigarea valorilor profesionale s-a realizat cu ajutorul testului de valori al lui Super, si implica, pe de o parte analiza comparativa a rezultatelor obtinute de cele doua subloturi investigate de noi în cadrul microcercetarii, iar pe de alta parte compararea ierarhiei indicate de aceste subloturi cu cea caracteristica unui lot de consilieri scolari prezentata de R. Buruian în teza de doctorat asupra profilului psihologic al consilierului scolar (2001) precum si cu cea obtinuta de F. Sima în teza de doctorat asupra personalitatii comandantului militar (2003).

Ierarhia valorilor profesionale la subloturile I si II si la loturile de comparatie:
 

Astfel, optiunea subiectilor sublotului 1 s-a orientat mai ales spre valori privind stimularea intelectuala (valoare asociata unei profesii care oferaocazia unei reflexii autonome si da posibilitatea de a învata continuu) comparativ cu sublotul 2. pe aceeasi treapta,cu un scor al mediei de 4.56 la ambele subloturi s-a situat Ambianta fizica (valoare asociata profesiilor caracterizate prin conditii de munca satisfacatoare) dar si valoarea legata de modul de viata (valoare asociata unui tip de munca care permite a-ti organiza modul de viata asa cum doresti). Sublotul 2, comparativ cu sublotul 1, a preferat valoarea estetica ceea ce, desi pare surprinzator, am putea aprecia ca nu este vorba despre valori profesionale care au determinat orientarea spre cariera militara ci, dimpotriva, resimtirea acuta a unor inconveniente, chiar daca acceptate si asumate legate de activitatea militara.

Este stiut faptul ca un militar trebuie sa fie tot timpul disponibil atunci când este solicitat de catre unitatea din care face parte, desfasurându-si activitatea în medii nu foarte “confortabile” din punct de vedere al critriului enuntat. În consecinta, subiectii nostri au avut tendinta sa valorizeze tocmai acele caracteristici a caror lipsa o resimt ca incomoda si suparatoare. În aceasta categorie se pot înscrie si Avantajele economice, valoare situata în topul celor 5 la sublotul 2, cunoscut fiind ca profesia militara în ciuda dificultatilor pe care le presupune, nu este una foarte bine retribuita.

O alta valoare considerata importanta este Relatia cu superiorii, rezultat care, de asta data nu mai surprinde daca ne gândim ca organizatia militara este strict ierarhizata si în care ordinul “nu se discuta, se executa”, norma care poate genera, daca nu conflicte cu superiorii, cel putin o relatie tensionata si frustranta cu acestia.

În ceea ce priveste valorile situate la baza ierarhiei dintre cele mai neimportante pentru cele doua subloturi ar fi: Variatia, Creativitatea, iar la sublotul 2 Prestigiul (valoare atasata profesiilor care confera importanta celor care le exercita si impun respect) si Conducerea (valoare care se manifesta în profesile care dau posibilitatea de planificare si organizare a muncii altora).

Ceea ce surprinde este situarea Prestigiului si a Conducerii ca valoare pe ultimile trepte ale ierarhiei la sublotul 2 (studenti din ani terminali) care de altfel, deseori preiau roluri de comandanti de companie pentru studentii din primii ani (sublotul 1). O explicatie posibila ar fi aceea ca o astfel de pozitie implica multe responsabilitati si un grad ridicat de stres, inconveniente de care studentii din anii finali par a fi pe deplin constienti.

Vom proceda în continuare la compararea ierarhiilor valorilor profesionale ale celor doua subloturi investigate de noi cu cele ale consilierilor scolari, respectiv ale absolventilor Academiei Militare. Constatam ca nu exista deosebiri semnificative între valorile subloturilor investigate de noi si celelalte doua loturi de comparatie exceptie facând doar valoarea Prestigiu, valorizata de loturile de comparatie (locul 5 în topul valorilor) si respinsa de sublotul 2 (locul 3 în topul valorilor respinse). Am putea considera aceasta optiune ca pe o reactivitate exagerata a studentilor din anii finali, circumstantiala, înaintea sustinerii examenelor finale.

Rezultatele obtinute sunt mai mult decât surprinzatoare, ierarhia valorilor pentru studentii marinari fiind extrem de apropiata de cele ale consilierilor scolari si absolventilor AISM, de unde putem conchide ca modul de raportare la valorile profesionale, optiunile proprii în acest spatiu precum si motivatia au o determinare mai generala care este probabil si expresia caracteristicilor socio-economice ale societatii si a caracterului pragmatic al sistemului educativ.

Referindu-ne la abilitatea empatica de factura emotionala (QMEE) observam ca are un scor semnificativ mai înalt (12.8) la studentii din sublotul 1 decât acelasi scor la studentii din sublotul 2 (7.6; p=.006). am putea afirma ca rezultatul pare surprinzator în sensul ca sub înrâurirea cunostintelor de specialitate din ce în ce mai nuantate pe parcursul procesului instructiv-educativ din primul an catre anul final, coroborate cu practica si instructia militara si rigorile mediului militar, în general, scorul de empatie emotionala scade. Are loc o anumita individualizare, o centrare mai accentuata pe devenirea personala generatoare de competitivitate chiar daca subiectii traiesc în colectivitate care presupune o anumita dinamica de grup si contactul repetat cu altul.

De asemenea, scorurile mediilor obtinute pe cel cinci dimensiuni ale inventarului de inteligenta emotionala Bar-On (stabilitate emotionala, realism, sociabilitate, empatie, toleranta la stres si optimism) nu evidentiaza diferente semnificative între cele doua subloturi investigate. Deoarece, pâna în acest moment nu am putut calcula scorurile cotientelor de inteligenta emotionala (EQ –i), nu am putut face comparatii cu alte rezultate ale cotientelor de inteligenta emotionala obtinute în cercetari americane pe loturi asemanatoare de subiecti.

2. Analiza corelationala

Luând în considerare totalul coeficientilor de corelatie (saturati pozitiv semnificativi, superiori lui .34) constatam ca la sublotul 1 s-au realizat 157 ceea ce din totalul posibil reprezinta 27% pe când la sublotul 2 totalul T=197 revine la o proportie de 29%.
Pe dimensiunile investigate constatam ca la sublotul 2 sunt proportional mai multe corelatii pozitive semnificative, atât în planul trasaturilor de personalitate (41%) cât si al valorilor (55,2%) iar la nivelul trasaturilor emotionale proportia saturatiilor semnificative este de 80%.
În fata acestor date si tinând seama de rezultatul anterior privind slaba diferentiere al nivelului mediilor credem ca nu putem decât sa formulam, preliminar, urmatoarea inferenta:
Sub influenta factorilor de mediu militar care actioneaza concentric si formativ în pregatirea studentilor militari (materiile de învatamânt, orele de pregatire practica, influente strict educative) are loc un proces de crestere a consistentei interactiunilor trasaturilor de personalitate manifestate în dezvoltarea vocatiei lor interactioniste. Este cert vorba despre un proces de maturizare nu numai în sens profesional ci si în sens mai larg, uman.
Ca aspect particular am putea retine faptul ca consistenta despre care am vorbit priveste cu deosebire însusirea voalorilor mai ales a celor altruiste, morale si de interactiune umana.
Desi nu sunt foarte spectaculoase si nu evidentiaza în primul rând elemente de specificitate, aceste caracteristici par a sugera ca la o analiza mai profunda, de exemplu, analiza factoriala, s-ar putea identifica un numar de factori de dezvoltare care ar trebui pusi pe seama tipului de formare profesionala si umana practicat în institutia militara.
Prezentate fiind în mare rezultatele primelor doua forme de analiza, ne vom opri la cea mai importanta modalitate de prelucrare, interpretare si analiza si anume analiza factoriala.

3. Analiza factoriala

Am preferat analiza factoriala în componente principale (Hotteling).
Punctul de plecare l-a constituit alcatuirea matricei initiale de intercorelatii formata din 20 de variabile dintre cele 37 câte ne ofera metodele discutate pentru acest caz. Am inclus în aceasta matrice variabilele potrivit vocatiei lor ipotetice de a se constitui în componente principale ale factorilor care urmeaza a fi extrasi. Ne vom focaliza asupra rezultatelor matricei formate din 16 variabile de personalitate oferite de chestionarul 16 PF, 15 variabile de valori oferite de inventarul IVP, o variabila de empatie emotionala a probei QMEE si 5 variabile oferite de proba de inteligenta emotionala.

Modul de identificare a factorilor se bazeaza pe decelarea în primul rând a variabilelor cu saturatiile cele mai înalte (de regula peste saturatia de .60). în contextul aceleiasi operatii, am retinut si alte variabile cu saturatii mai mici de .55 în calitate de componente de importanta secunda dar care sunt de natura sa aduca o informatie sugestiva cu privire la configuratia unui factor sau altul.
Am luat ca limita inferioara a semnificatiei saturatiei .35 potrivit unei mai vechi recomandari a cunoscutului analist C. Burt.

- Factori extrasi pe lotul comasat
În continuare, am procedat la comasarea celor doua subloturi (N= 40 subiecti) pentru realizarea unei noi analize factoriale dupa ce initial am realizat analiza factoriala pe fiecare sublot de subiecti.

Solutia factoriala pe lotul comasat cuprinde, de asemenea, patru factori extrasi cu urmatoarele proportii din varianta totala: primul factor cu 16,83%, al doilea factor cu 14,44%, al treilea factor cu 15,15% iar cel de-al patrulea factor este un factor –tendinta cu 9,02%.

Vom încerca si de aceasta data sa dam o identitate factorilor în ordinea extragerii lor.

În primul factor au prezentat saturatii ridicate, variabilele: IEA (echilibru interior, .82), IED (nonanxietate, -.88), IEE (optimism, .75) în asociere cu o variabila importanta cum este IEB (sociabilitate, .45).
Acestor variabile li seasociaza cu saturatii moderate: stimulare intelectuala (-.54), Q4 (destindere, -.42), Q3 (control, .49), L (încredere, -.45).

Structura în discutie este aproape identica cu factorul 1 extras din analiza factoriala pentru sublotul 1, factor pe care l-am numit cu rezervele de rigoare factor de inteligenta emotionala sau poate factor de conduita emotionala structurata de inteligenta.

Cel de-al doilea factor prezinta ca variabile de “top” IEC (empatie, .80), prestigiu (.77), relatii cu colegii (.69) iar ca variabile asociate saturate moderat: IEB (sociabilitate, .45), empatie emotionala (.42) si stimulare intelectuala (.35).

Observam cu surprindere ca structura celui de-al doilea factor este aproape identica cu strucutra factorului 2 extras prin analiza factoriala pentru sublotul 1. Este factorul caruia i-am atribuit identitatea de factor de empatie cu orientare prosociala.

În cazul celui de-al treilea factor ca variabile cu cele mai ridicate saturatii evidentiem: O (calm, .71), Q4 (destindere, .70), G (forta supraeului, .69), C (echilibru emotional, .68) si Q3 (control, .55). Acestora li se asociaza un factor de abilitate rezolutiva generala în sensul de acces la abstractie, B (.50) dar si N (avertizare sociala, .47).

Prin urmare, tinând cot de coactiunea principalelor variabile componente credem ca la fel ca în cazul factorului 3 extras prin analiza factoriala la sublotul 1 putem atribui factorului identitate de factor de echilibru interior cu orientare pe situatii sociale.

Observam ca si factorul –tendinta se structureaza aproape identic cu factorul tendinta extras prin analiza factoriala la sublotul 1. Variabilele cu cea mai înalta saturatie se prezinta astfel: I (sensibilitate, .76), Q1 (radicalism, .64), empatie emotionala (.46) si nonrelatii cu superiorii (-.62).

De asemenea, aceasta ne-ar putea sugera o configurare în jurul variabilei de sensibilitate accentuata uneori ca empatie emotionala dar si ca manifestari posibile în acte nonconformiste. Este factorul caruia am cutezat sa-i atribuim identitatea de factor de nonconformitate profesionala.

În urma analizei de mai sus consideram ca nu putem pune etichete asupra întregului lot de subiecti deoarece aspectele se vor defini cu mult mai bine în momentul în care vom realiza cercetarea pe loturi mai consistente de subiecti.

Desi, avem destule elemente de reflectie, evidenta ramâne precaritatea metodologiei de cercetare în inteligenta emotionala si faptul ca microcercetarea s-a desfasurat pe un microesantion ceea ce nu ne da posibilitatea de a face afirmatii certe.

As fi vrut sa optez cu ocazia acestei analize pentru verosimilitatea modelului meu experimental ca având vocatia de investigare a inteligentei emotionale. Am unele argumente în aceasta directie dar am si multe argumente contrare.

S-ar putea crede ca, utilizând mai multe probe (de personalitate, cognitive, valori, inteligenta emotionala) ar fi posibil sa obtin corelatii pozitive între variabile cognitive si variabile emotionale pentru a infera asupra inteligentei emotionale, ca aptitudine speciala la loturi diverse sau la loturi “selectionate”.

Or, nu acesta este modul în care s-ar putea “descoperi” si sustine existenta inteligentei emotionale la diferite grupuri de subiecti. Însa obtinerea unor astfel de corelatii n-ar putea fi total ignorata în sens de expresie posibila a disponibilitatii inteligentei emotionale (de exemplu, corelatii minime între B (16PF) si variabile afective).

Factorii pe care i-am decelat pun în evidenta functionarea unor determinari complexe (factori) de resortul inteligentei emotionale si de factura empatiei în sensul orientarii prosociale a subiectului. Nu am gasit în aceste rezultate, cel putin în aceasta faza preliminara suficiente argumente pentru a cuteza sa fac inferente asupra inteligentei emotionale încât nu ezit sa iau în calcul posibilitatea nuantarii sau chiar schimbarii titlului cercetarii pe care ne-am propus s-o dezvoltam.

Subiectii investigati de noi sunt instruiti si modelati pentru a face fata cu succes sarcinilor de tip militar care nu sunt înainte de toate, sarcini de creatie. Poate ca neajunsul sta în speranta investita la început, în formularea titlului cercetarii. Nu dispun de probe (metode) suficient verificate si autorizate sa realizez daca nu, sa fortez un studiu de inteligenta emotionala la marinarii militari.

Cercetarea noastra ulterioara sau, poate alte cercetari pe aceasta problematica vor deschide noi posibilitati si vor raspunde întrebarilor ce se ridica într-un domeniu atât de fascinant si atât de putin studiat în psihologia actuala.





Bibliografie

1. Bar-On, R., Bar-On Emotional Quotient Inventory (EQ-i): A test of Emotional Intelligence, Toronto, Canada: Multi – Health Systems, 1997.
2. Brackett, M., Mayer, J.D., Warner, R., Emotional Intelligence and its relation to everyday behaviour, in Personality and Individual Differences, 36, 1387-1402, 2004.
3. Bradberry, T., Greanes, J, Emotional Intelligence Appraisal – There is more than IQ. Technical Manual Update in Talent Smart, 2004, Inc.
4. Buruian, R., Competenta consiliala si elemente de profil personologic al consilierului scolar, Teza doctorat, 2000.
5. Cobb, C., Mayer, D., Emotional Intelligence in Educational Leadership, 2000
6. Cracsner, C. E., Elemente de psihologie militara, Ed. A.I.S.M., Bucuresti, 2003
7. Marcus, S., Empatie si Personalitate, Ed. Atos, Bucuresti, 1997.
8. Mayer, J. D., Caruso, D., Salovey, P., Relation of an Ability Measure of Emotional Intelligence to Personality, in Journal of Person. Assessment., 79, 306-320, 2002.
9. Mehralian, A, Epstein, N., A measure of emotional empathy in Journal of Personality, 40, 525-543, 1972.
10. Minulescu, M. Psihodiagnoza moderna. Chestionarele de Personalitate, Ed. Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2004.
11. Sima, F. Personalitatea comandantului militar. Trasaturi generale si specifice, Teza de doctorat, 2003
12. *** Doctrina Fortelor Navale (proiect), Constanta, 2001
 

* Psiholog drd., Academia Navala Constanta