În aceasta lucrare mi-am propus sa surprind în ce masura activitatea militara este pentru militari nevoia de a trai sau cale spre desavârsirea ca om, ca suflet, ca fiinta morala. sansa oferta de armata psihologilor, ma face datoare sa-mi exercit profesia servind interesele natiei si cu implicare motivationala profunda. Voi schita pe parcursul lucrarii finalitatile activitatii de cunoastere psihologica.


I. Nevoia de schimbare

Este indubitabil ca pentru România, Armata Româna, institutia fundamentala a statului este principalul factor în garantarea securitatii nationale si garant al stabilitatii interne a societatii românesti.

Este oare Armata Româna una puternica, bine dotata si bine instruita, cu oameni pusi în slujba ei, cu prestigiul ce decurge din specificul profesiei militare ? Sunt ei înzestrati cu tarie de caracter, onoare si capacitate de-a învinge greutatile, au ei initiativa în activitatea proprie sau cauta justificari multumitoare ?

Societatea se preocupa sa creeze o armata moderna. Se poate oare o armata moderna fara a fi una eficienta, una bazata pe competentele oamenilor, pe pregatirea lor ?

Armata înseamna ordine, disciplina, responsabilitate, supunere, nu obedienta, initiativa, a sti sa te lasi condus, patriotism, fidelitate ca stare de spirit ce transcende interesul personal, cult al respectului, atitudine cuviincioasa, eleganta.

Astazi este nevoie de simt critic în armata ca de aer. Nimeni nu-i poate interzice unui militar sa gândeasca, sa actioneze creator si cu initiativa. Ideile nu se impun prin violenta limbajului, nici prin ordin, ci prin valoarea lor. Spiritul critic face parte din însati conditia de-a fi a luptatorului. A te confrunta cu tine si cu ceilalti, a învata sa te bati pentru o idee, toate acestea sunt nu numai simple exercitii de curaj, ci si sansa de a te ridica la adevarata conditie de militar.

Valorile promovate de sistemul si organizatia militara sunt cele mai apropiate de ceea ce definim civism, reflectate prin: loialitate, altruism, dezvoltare pesonala, fair play, initiativa individuala, constiinciozitate.
În ce masura activitatea militara este pentru militari nevoia de a trai sau cale spre desavârsirea ca om, ca suflet, ca fiinta morala ?

Din 2001 exista legi, ordine, masuri, metodologii pentru prevenirea cazurilor de instabilitate psihica în armata si din 2002 functii de psiholog ce activeaza în domeniul cunoasterii si asistentei psihologice, subordonate direct comandantului si ghidate de un cod deontologic si metodologii specifice.

Schimbarea impusa societatii creeaza conflicte firesti între modelele traditionale si cele noi. Mentalitatile vechi se schimba lent sau partial, iar noile mentalitati sunt achizitionate, uneori rapid, dar nu si în termeni pozitivi. Se doreste asimilarea instantanee a noilor modele, dar într-un ritm nesatisfacator de acceptare si schimbare a noului, astfel ca aparitia functiilor de psiholog în armata va determina un conflict normal în plan interpersonal, intrapersonal si organizational, dar solutionarea pozitiva a acestui conflict va spori flexibilitatea sistemului.

II. Finalitatile cunoasterii psihologice

sansa oferita de armata psihologilor îi face datori sa-si exercite profesia servind interesele natiei si implicându-se motivational mult mai mult decât un psiholog din afara sistemului militar.

Psihologul crede în demnitatea umana si utilizeaza consecvent si principial relatia interpersonala pentru a facilita autocunoasterea, acceptarea emotionala, maturizarea, dezvoltarea optima a resurselor personale. Se centreaza pe aspecte ale dezvoltarii, pe formularea si rezolvarea unor probleme specifice, pe luarea unor decizii, dezvoltarea unui insight personal, lucrul cu conflictele interne si îmbunatatirea relatiilor cu ceilalti, se centreaza pe schimbarea evolutiva.

Este o sarcina dificila pentru psihologul din sistemul militar sa desfasoare actul de constientizare a rolului, a functiei importantei si a statutului psihologului în unitate. Exista înca retineri în a recunoaste ca exista probleme. Acestea nu trebuie întelese ca tulburari, ca patologie, ci probleme relationare afective, în familie.
Scopul activitatii psihologului îl reprezinta cresterea autocunoasterii si cunoasterii altora, scop care în acest context este atins prin activitatea de cunoastere si asistenta psihologica de suport.

Specificitatea psihologiei în domeniul militar implica o dubla raportare la interdependenta de statusuri si roluri, sub aspect managerial militar si al implicarii specialistilor în scopurile precise ale armatei care fiinteaza pe principiul comenzii unice si al comunicarii restrictive, dar si sub aspectul perspectivei oferita de componenta liberala a profesiei în care omul este scop nu numai mijloc al activitatilor.

Echilibrul celor doua perspective tine de cultura organizationala si de capacitatea psihologului de a capta componentele culturale de la nivelul social general spre cel concret al organizatiilor grupurilor sau indivizilor. De aceea cresterea unei organizatii este determinata de dezvoltarea unor conceptii si strategii aferente si de construirea unei culturi organizationale ce sa asigure transpunerea proiectiei teoretice în realitate.

Psihologul urmareste ameliorarea vietii oamenilor si obtinerea eficientei personale si profesionale.Cheia pentru a trai o viata sanatoasa si fericita este sa fii sincer cu tine. A avea constiinta utilitatii , a fi responsabil, apreciat cum se cuvine sunt premise pentru obtinerea eficientei personale si profesionale. Prin actiuni de cunoastere, preventie, interventie, psihologul urmareste sa obtina activitatea optima a personalului unitatii.

Cunoasterea si asistenta psihologica în armata se face pentru asigurarea unei resurse umane corespunzatoare obiectivelor, misiunilor si sarcinilor. Aceste activitati înseamna mai mult decât aplicarea de teste sau chestionare de profil. Pentru o buna cunoastere psihologul trebuie sa fie activ, sa se implice, sa observe, sa discute, sa puna omul în diverse situatii. Desi fiecare cadru militar, militar angajat pe baza de contract, militar în termen si salariat civil ar trebui sa fie în masura sa desfasoare toate genurile de sarcini si activitati pentru care a fost selectionat si pregatit în situatiile de conflict intern dezechilibre afective majore datorate unor crize relationale sau familiale, psihologul recomanda fara rezerve neimplicarea subiectului în sarcini cu grad mare de risc. Aceste situatii pot fi temporare sau pe toata durata ramânerii în serviciul militar. Asadar, testele utilizate investigeaza persoane normale pentru surprinderea diferitelor accentuari care pot ramâne latente pâna la aparitia unor factori favorizanti. Profilaxia multifactoriala concentrata asupra unor combinatii de factori de risc: structuri de personalitate, modele valorice promovate de socializare, conditiile de mediu, factori declansatori ce duc la tulburari dezadaptive poate împiedica aparitia fenomenelor de devianta.

Culpabilizarea armatei, a unei unitati militare, a unui comandant în cadrul producerii unor comportamente deviante, reprezinta o actiune unilaterala si nerealista, nebenefica pentru cercetarea adevaratelor cauze. Pentru a întelege mecanismele care conduc la devianta si a le identifica se impune orientarea efortului de cercetare asupra tuturor factorilor care concura la declansarea lor. Eroarea de perceptie conform careia profesia militara asigura un loc de munca stabil dupa intrarea în sistem este un factor de risc pentru institutia militara.

Activitatea de cunoastere si asistenta psihologica realizata la toate categoriile de personal a cuprins o sectiune aparte cu ocazia interviului psihologic.
În special la militarii în termen se constata autocunoastere sumara si autosuficienta, limite impuse din start unei adaptari optime.

Autocunoasterea reprezinta cunoasterea de sine a subiectului, cu stapânirea directa a unor informatii cât mai complete si reale despre propria persoana, printr-o buna cunoastere a celorlalti, prin raportarea eu-lui propriu la ceilalti ca si la imaginea pe care si-au format-o ceilalti despre propria-ti persoana. Dovada optimei autocunoasteri a individului este autodeterminarea sa, exprimata în raportul cât mai adecvat si unitar între aspiratiile, proiectele, dorintele subiectului si capacitatile reale pe care le detine. Gradul de autocunoastere a individului indica maturizarea sa psihosociala.

Oamenii cu constiinta de sine conturata se simt capabili sa evalueze corect si sa rezolve diversele probleme ale vietii. Ei manifesta încredere în sine, actioneaza cu fermitate în vederea atingerii scopului urmarit si nu îsi pierd încrederea în sine nici în cele mai dificile confruntari fiind mobilizati optimi spre succes.
Cei cu constiinta de sine nedezvoltata sau exprimata sunt persoane nesigure în decizii, chiar fricoase în abordarea unei probleme, evita raspunderile si nu-si asuma riscuri. Se supun ordinelor altora, fiind buni executanti.

Majoritatea militarilor în termen sunt selectionati dintr-o baza redusa atât numeric cât si calitativ fiecare având anumite probleme: personalitate introvertita, antecedente personale sau penale, intelect liminar, motivatie scazuta pentru satisfacerea stadiului militar, carente de socializare, probleme în familie, un grad scazut de autocunoastere.

Psihologul din selectie face o evaluare a potentialului de adaptare al tânarului prin prisma specificului si solicitarilor normale ale mediului militar: frustrari, greutati, intensitatea efortului fizic si psihic, programarea vietii cotidiene, toate caracteristicile firesti ale armatei. Nu se pot anticipa însa caracteristicile anormale pe care din pacate, unele unitati militare le creeaza.

Multe aspecte neplacute din personalitatea unui om, invizibile la diagnoza psihologica si lipsite de semnificatie într-un mediu normal se pot declansa si dezvalui în contextul unor relatii specifice unui mediu nepotrivit. Toti cei care intra în contact cu un militar în termen sunt responsabili în proportii variate.
Nu au fost recomandati pentru efectuarea serviciului de paza militarii identificati, vulnerabili sub aspectul trasaturilor de personalitate, cu tendinte de incorectitudine si cu suport energetic scazut. Cei care au trait o trauma recenta: accident, deces, despartire nu au fost recomandati pentru paza o perioada necesara refacerii psihice, ulterior avizul putând fi favorabil.

Buna cunoastere a militarilor în termen, supravegherea lor atenta influentarea pozitiva prin comunicare si implicare graduala în serviciu pot determina adaptarea optima a acestora la viata cazona. Tendintele spre tristete, nesiguranta, emotivitate pot fi corectate prin încredere în colegi si superiori prin responsabilizare, prin concordanta între vorba si fapta a celor implicati în procesul instructiv educativ.
Daca trasaturile de personalitate ale celor examinati definesc o personalitate puternica, predispozitia spre comportamente deviante este mica, iar daca exista probleme de adaptare creste riscul aparitiei comportamentului deviant.

Pentru exemplificare prezentam un studiu de caz - suicid din mediul militar care a oferit prin privatiunile sale circumstante favorizante, determinismul suicidogen fiind mult mai complex.
M.t. N.S. s-a împuscat cu arma din dotare ( militarul a fost gasit dezbracat complet, iar hainele militare aranjate în linie, ceea ce denota ordine si dorinta de a lasa o ultima impresie buna. ). Exprimarea intentiei de suicid a fost consemnata în jurnalul intim, scris în limba maghiara, în ultima notita nedatata prin aluzii indirecte referitoare la moarte, acesta fiind gasit ulterior comiterii actului.

Din datele rezultate din fisele de evidenta personala reiese ca avea 20 de ani, 12 clase, era necasatorit, de nationalitate maghiara, reformat, cu nivel mintal superior, structura psihica de personalitate fara accentuari evidentiate. Concluzia comisiei medico-militare: apt serviciu militar, combatant grup medical 2 – psiho 0

Antecedente personale:
- deseori acte agresive, niciodata altercatii verbale; ceea ce reflecta toleranta scazuta la frustrare, lipsa de fermitate.
- consum frecvent de alcool;
Antecedente penale: nu
Caracterizarea
- mediului familial de provenienta: instabil, influente socializatoare nefaste si insuficiente, climat nesuportiv.
- climatului psiho-social din unitate: strict.
Rezultatele obtinute în activitatea desfasurata si aprecierile sefilor ( cmd. )
- a obtinut rezultate bune si foarte bune în activitatile desfasurate si a fost descris de catre sefi ca un militar disciplinat, bun executant, respectuos, dar retras.
Predispozitii ereditare: nu se cunosc tentative de sinucidere în familie si-sau rude apropiate si nici boli psihice.
Afectiuni somatice: nu se evidentiaza.
Afectiuni psihice: nu se evidentiaza înaintea întocmirii actului.

Profil psihologic:
a. Datele de la recrutare încorporare dezvaluie un nivel mintal superior (51/st. 8) si o personalitate fara accentuari datorita absentei scorurilor critice. Analizând atent scorurile partial critice apare semnificativa nevoia de acceptare sociala ( SP 100/V = 5 ) sustinuta de inteligenta ce a mascat anxietatea ( C = 31/1 ), tendinta spre depresie ( SP – 100/ D = 3 ) si labilitatea afectiva.
b. Fisa psihologica ne semnaleaza faptul ca nu este foarte atasat de familie are un comportament deseori agresiv, fara altercatii verbale însa. Preocuparile îi sunt variate: fotbal, sah, bowling, muzica (HIP – HAP în limba maghiara ), lectura în limba maghiara.
c. Proba Eu si lumea mea dezvaluie un grad de transparenta psihica mic, dorinta de a se prezenta într-o lumina favorabila, autocunoastere sumara, confuzie, imaturitate psiho-afectiva, dorinta de însusire a rolurilor sociale noi („tata bun, corect, barbat cinstit".). Apare toleranta scazuta la frustrare si curajul irational („Nu mi-e frica aproape de nimic")
d. Interviul îl prezinta ca necomunicativ, sec, stânjenit, necooperant, fara probleme declarate, nemotivat pentru satisfacerea stagiului militar.
e. Jurnalul intim descoperit dupa comiterea suicidului datat din perioada liceului întareste convingerea imaturitatii psiho- afective si îl prezinta ca izolat, fara un confident, cu gânduri ascunse, si cu discrepanta între eul real si eul ideal. Pe coperti ca lait-motiv apar desene morbide si inscriptii satanice, semne ale comportamentului deviant antisocial. Framântarile interioare dispozitia trista, sentimentul de inutilitate, lipsa de speranta, neîncrederea în Dumnezeu, stima de sine scazuta sunt elemente psihopatologice care corelate cu situatii psihotraumatizante au dus la accentuarea dezechilibrului psihic cauzator de suicid.

Modul de comportare:
- în unitate: regulamentar, corect, retras
- în viata personala: este perceput de catre colegii mai apropiati ca un tip ciudat, excentric, cu un zâmbet permanent pe fata, iubitor de distractii, cu înclinatii bisexuale cu comportament deviant, satanist.
Probleme deosebite cu care s-a confruntat subiectul si modul de implicare a comandantilor în rezolvarea acestora: nu s-au comunicat de catre subiect problemele personale.
Treptat se evidentiaza aspecte relevante pentru analiza etiologica a cazului:
Reconstituind situatia existentei anterioare cu ajutorul fragmentelor din jurnalul tradus, discutiilor cu colegii, din comportamentul sau înainte de comiterea actului se pot desprinde riscuri presuicidale importante.

a. Probleme sentimentale – racirea relatiei cu prietena.
b. Pierderea prin deces a unui prieten electrocutat în timpul stagiului militar.
c. Griji financiare
d. Conflicte în familie, climat nesuportiv
e. Lipsa unui model atitudinal si carente educationale.
f. Incapacitatea consolarii prietenei prietenului decedat.
g. Socializarea negativa secundara din timpul liceului cu dobândirea comportamentului social deviant.
h. Întârzierea din concediu pedepsita, considerata de el prea aspra.
i. Stima de sine scazuta.
j. Lipsa unui confident, îndepartarea de realitate, retragerea în lumea interioara în care dimensiunile temporare se concentreaza.
k. Credinta irationala ca izbavirea pacatelor, rezolvarea problemelor se face prin moarte, ca „ e mai rau sa nu duci la îndeplinire ordinul, decât sa împusti pe cineva ".

Planificarea sinuciderii, pregatirea actului se face cu mare atentie pentru a nu fi descoperit.

Factorii cauzali principali au fost de ordin individual psiho-patologic, în conditiile instabilitatii psihice, pe fondul unor situatii traumatizante reale.

Mediul militar nu a fost cauzator de suicid, el a oferit doar circumstante favorizante prin privatiunile sale. Având în vedere complexitatea determinismului suicidogen ce implica multi factori sunt necesare si masuri interne preventive: interes pentru problemele personale ale militarilor în termen; o buna cunoastere a acestora; inspirarea încrederii în sine; responsabilizare; oferirea exemplului atitudinal personal; pentru ca ei sa dobândeasca constiinta utilitatii si datoriei.

Actiunile de acordare a asistentei psihologice de suport derulate au vizat întarirea încrederii în sine a militarilor în termen, surprinderea aspectelor pozitive ale stagiului militar, rezolvarea unor conflicte interioare, a unor dificultati de relationare, suport afectiv necesar autocunoasterii si autoacceptarii, ajutor sustinut pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor, informatii utile privind orientarea în cariera.

Examinarea psihologica a M.a.c., categorie de personal profesionalizat al armatei s-a bazat pentru o cunoastere longitudinala pe o temeinica documentare în fiecare caz, testare psihologica, date de observatie, interviu, discutii cu factorii de conducere, toate conducând la alcatuirea unui profil psihologic.

Pe parcursul interviurilor s-au desprins o serie de probleme specifice: nivel instructiv educativ scazut al unora, unilateralitatea preocuparilor, subsolicitare, lipsa unui loc de munca al sotiilor, lipsa unei locuinte personale, probleme sentimentale, conflicte în familie, autocunoastere insuficienta si lipsa dorintei de autoperfectionare.
Cunoasterea si asistenta psihologica a M.a.c., continuare a demersului efectuat de catre psihologul din selectie (CMJ), formeaza o imagine completa asupra tendintelor de evolutie ale fiecarui subiect, informatii de natura psihica despre fiecare militar ce ofera sprijin în situatii de criza pentru ajutarea comandantilor ce lucreaza direct cu ei.

Fiind o categorie de personal profesionalizat al armatei destinat îndeplinirii misiunilor de lupta, selectia lor în viitor va fi mai riguroasa, punându-se accent atât pe nivelul mintal cât si pe o structura de personalitate armonioasa.

Cunoasterea fiecarui angajat, a potentialitatilor sau resurselor sale înseamna predictia performantelor umane, premisa a îndeplinirii sarcinilor specifice.

Persoane cu posibilitati mintale modeste compenseaza în activitatea practica prin diverse orientari, considerând examinarea psihologica injusta, nerecunoscându-si nivelul de incompetenta.Cunoasterea propriului profil psihologic transmite altora încredere în fortele proprii, îi mobilizeaza.

Este o lupta a psihologului cu cei pe care vrea sa-i ajute sa se înteleaga mai bine si întelegându-se sa relationeze corespunzator cu oamenii în gasirea solutiilor la o anumita problema sau în controlul unei situatii de criza.

III. Scopul comun

Liderii militari au un rol important prin modul de gândire si reactie încurajat vis a vis de activitatea psihologului, astfel ca pozitia psihologului poate fi atât întarita cât si îngradita.

Liderul transformational înzestrat cu capacitati cognitive superior dezvoltate, charisma, consideratie si respect pentru valorile organizatiei militare si ale subordonatilor, entuziasm, loialitate transmise altora, empatie, competenta, devotament de exceptie, dinamism, prestigiu, atitudine supla, eleganta, poate determina subordonatii sa se ataseze de el, sa-l urmeze în actiuni ce trec dincolo de interese personale, în zona strategiilor impuse de schimbare. Acesta poate determina psihologul sa modifice mentalitati în directii pozitive, îl poate sustine, motiva si poate sa participe activ la dezvoltarea personala a acestuia.

Un militar indiferent de ce grad ar purta trebuie sa se miste într-un mediu în care încrederea înseamna totul. Dar comunicarea si încrederea înseamna de fapt respect, onestitate, loialitate, corectitudine. Acestea formeaza liantul ce da tarie, spiritului armatei si acel respect uman, profesional fara de care un militar nu poate fi numit militar în adevaratul sens al cuvântului.

Reforma actuala ce are loc în Armata Româna demonstreaza ca e nevoie de motivarea oamenilor, de propulsarea lor. E necesara implicarea, consecventa, capacitatea de a te valoriza si a-ti justifica pozitia prin competenta, moralitate si rezultate, dar acest proces poate fi usurat si grabit prin sustinerea liderilor militari.
Omul obisnuit se adapteaza lumii în care traieste.Omul neobisnuit face ca lumea sa se adapteze lui. Progresul este opera oamenilor neobisnuiti. Daca problemele noastre sunt expresia realitatii în care traim, singura solutie ramâne sa fim ceea ce tindem sa devenim .



Bibliografie


1.Conceptia privind activitatea de selectie, cunoastere si asistenta psihologica în Armata Româna (2002);
2.Dafinoiu I.- Elemente de psihoterapie integrativa, Iasi, Editura Polirom, 2000;
3.Duvac Ion- Locul si rolul psihologiei si psihologului în institutiile din domeniul securitatii nationale. Simpozionul National de Psihologie Militara Aplicata în structurile cu atributii în domeniul apararii si sigurantei nationale (2003).
4.Psihologul militar de la "omul cu testul" la "omul bun la toate" în : SMM 7/2003

 

* Psiholog, U.M. 01020 Dej