REZUMAT

Acest studiu doreste sa sublinieze importanta coeziunii grupului de lucru în mentinerea unui climat psihosocial optim. Pe lânga mecanismul formarii si functionarii coeziunii, lucrarea propune si doua metode prin care poate fi masurat gradul de coeziune a grupului, oferindu-ne astfel o radiografie a starii relatiilor socioafective pozitive si negative la un moment dat, dar si posibilitatea unei actiuni, a unei interventii asupra grupului, care sa tina cont de organizarea sa interna, pentru îmbunatatirea functionarii acesteia.

Cuvinte cheie: climat psihosocial, coeziunea grupului, sociomatrice, sociograma, lider formal, lider informal, exclus sociometric.


I. Coeziunea grupului, factor determinant al climatului psihosocial

Structurile militare românesti trec în prezent printr-un profund proces de restructurare.

La nivelul fiecarei organizatii sunt si vor fi necesare redefiniri, redirectionari, restructurari. La nivelul culturii organizationale, al relatiilor de putere, al tiparelor de comunicare si al constantelor comportamentale individuale si colective se vor produce, neîndoielnic, modificari uneori dramatice. Din acest punct de vedere, imaginarul organizational, ce fundamenteaza, orienteaza si justifica, în plan interpersonal, conduitele fiecaruia dintre noi, va trebui sa fie interiorizat (atât cât este posibil). Rezistenta la schimbare, criza culturii organizationale se vor obiectiva în comportamente, acte si actiuni concrete, carora comandantii de la toate nivelurile trebuie sa le faca fata si, pentru fiecare caz în parte, sa gaseasca solutii.

Spatiul social este locul de întâlnire al unor vointe individuale, fiecare cu o serie de atitudini si preferinte noi. De aceea avem nevoie acum de aceasta schimbare, care trebuie sa fie globala, profunda si sa se desfasoare, pe cât posibil, în ritm alert.

Organizatiile sunt ansambluri structurate constituite în vederea atingerii unor obiective determinate. Unitatea unei organizatii este data de modul de interdependenta si de existenta functiilor, rolurilor si statutelor pertinente pentru atingerea obiectivelor propuse. Raporturile sunt structurate, cel mai adesea, ierarhic si dupa functii sau calificari (competente). Organizatia este compusa din indivizi care formeaza un ansamblu chiar daca fiecare are propriile sale obiective, menirea sa de a raspunde la constrângeri, de a lucra, capacitatea sa de a se coordona cu ceilalti indivizi, de a coopera, de a exersa sau de a suporta autoritatea. Grupurile pe care le constituie, formale sau informale, reflecta aceste diferente prin intermediul unor aliante sau conflicte care se nasc în organizatie. Acceptul de a coopera este responsabil, în ultima instanta, de bunul mers al organizatiei, decizând în privinta dinamicii ei.

Atitudinile, reprezentarile pe care unii le au despre ceilalti (în primul rând ale celor cu care lucreaza împreuna), solidaritatile si simpatiile joaca un rol esential. Alte relatii pot de asemenea traversa organizatia, fie ca este vorba de cunostinte interioare si exterioare organizatiei, fie ca au existat anterior relatii de grup pe care jocul promovarilor le-a slabit, dar care nu sunt mai putin prezente. Toate acestea pot fi reunite sub termenul generic de, "climat psihosocial". Acesta este un sistem de referinta pentru fiecare individ în alegerea comportamentului sau, în procesul de adaptare a conduitei si a modului sau de interrelationare în cadrul organizatiei.

Starea psihica a fiecarui membru al organizatiei este influentata mai mult sau mai putin de climatul psihosocial din organizatie, ceea ce conduce la satisfactie sau insatisfactie, echilibru sau conflicte la eficienta sau ineficienta.

Colonelul E. Burdulea mentioneaza: "Climatul psihosocial vizeaza relatiile interpersonale pe orizontala si verticala, modul lor de constituire; el da expresie rolului colectivului în realizarea coeziunii, a interactiunii factorilor externi si interni ce conditioneaza formarea personalitatii luptatorului, gradul de integrare socio-culturala a fiecaruia".

Fiecare individ se caracterizeaza atât prin trasaturi ce tin de vârsta, nivel de instruire, profesie, mediu de provenienta, cât si prin particularitatile ce deriva din temperament sau caracter. Felul de a fi al fiecaruia este dat de atitudinile adoptate, opiniile exprimate în legatura cu anumite fapte, comportamentul obisnuit. Se naste întrebarea: daca grupul este format din mai multi indivizi si daca fiecare are felul sau deosebit de a se manifesta, cum putem vorbi despre opinia grupului, despre un comportament al grupului în ansamblul sau? Unitatea de apreciere si de actiune ce apare la nivelul colectivitatii este rodul influentei reciproce a membrilor sai. Adesea, remarcam ca o persoana cunoscuta se comporta cu totul neasteptat atunci când se integreaza într-un ansamblu. Atitudinea sa devine explicabila atunci când stim ce influente sufera din partea celorlalti. Din interactiunea indivizilor ia nastere un comportament al grupului, comportament ce îsi pune amprenta asupra tuturor.

Plecând de la aceasta ipoteza trebuie subliniata ideea conform careia grupul actioneaza ca unitate de sine statatoare numai din momentul în care a atins un nivel minim de coeziune, când s-au constituit diverse structuri în care sunt inclusi toti membrii sai. Fireste ca nu toti membrii sunt integrati în acelasi mod în toate structurile. Cu cât însa ponderea lor în fiecare structura este mai mare, cu atât coeziunea este mai ridicata si invers, cu cât ramân în afara acestei structuri mai multi membrii, cu atât coeziunea este mai mica. "Coeziunea poate fi considerata drept cea mai importanta variabila de grup, deoarece, tocmai datorita ei, grupul exista, se mentine si functioneaza ca o entitate coerenta, relativ de sine statatoare". (Golu Pantelimon, "Psihologie Sociala", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1971, pag 192).

Fenomenul de coeziune reflecta gradul în care grupul este atractiv pentru membrii sai, de pilda oamenii se plac unii pe altii si doresc sa ramâna membrii ai grupului.

Coeziunea rezulta deci din fortele care se exercita asupra grupului. Ea va fi cu atât mai mare cu cât fortele pozitive sunt mai importante, întrucât ele determina atractia pe care o exercita grupul asupra membrilor sai. Dar aceasta coeziune creste si în cazul în care grupul dezvolta un sistem de reglare si de actiune asupra fortelor negative, sistem în care intervin pe scala larga o serie de procese care împiedica iesirea din grup sau abandonarea acestuia.

Studiile din domeniul psihologiei organizationale acorda o importanta deosebita fenomenului coeziunii, apreciindu-se ca el are implicatii deosebite asupra comportamentului angajatilor în grupurile de lucru. Oberle si Beauvois (1995) inventariaza consecintele pozitive si negative ale coeziunii în planul comportamentului în grup. Dintre acestea amintim cu titlu de exemplu:

- Participarea activa la activitatile grupului, datorata faptului ca indivizii sunt motivati si reflectata în comunicarea eficienta în grup, fluctuatie voluntara redusa a membrilor si absenteism redus;
- Succesul grupului de lucru: Grupurile de lucru sunt foarte eficiente în atingerea propriilor scopuri, prin calitatea comunicarii dintre membrii si a implicarii lor în îndeplinirea sarcinii, în conditiile unei conformari active la norme.

De asemenea au existat numeroase lucrari care s-au ocupat de relatia dintre coeziune si performanta. Daca primele cercetari, cea întreprinsa de Mayo la Western Electric si cea a lui Jenkins asupra echipajelor de bombardiere, au evidentiat cu claritate superioritatea grupurilor coezive; se pare totusi ca relatia performanta-coeziune este mai complexa, asa cum au demonstrat studiile lui Schachter (1951). Un grup coeziv va fi foarte performant daca adera la scopurile ce îi sun fixate. În absenta acestui acord, consecintele coeziunii vor fi foarte importante, dar în sens opus.

Odata stabilita importanta coeziunii în cadrul grupului de lucru, propunem prin intermediul acestei lucrari o modalitate prin care poate fi masurat gradul de coeziune al grupului., pentru a stii în orice moment pe ce forta colectiva se poate conta, daca exista disfunctionalitati depistarea acestora si solutionarea lor cu ajutorul liderilor formali, dar mai ales informali, care au putere de influentare în cadrul grupului.

II. Posibilitati de masurare

Pe lânga mecanismul formarii si functionarii coeziunii trebuie sa se cunoasca si modul în care poate fi masurata.

Instrumentele propuse în aceasta lucrare sunt:
1) Chestionar pentru determinarea coeziunii de grup (Anexa I)
Chestionarul a fost elaborat de Gheorghe Aradavoaice si prezentat în "Coeziunea grupurilor ostasesti", Editura Militara, Bucuresti, 1986, pag 174. si contine 15 itemi.
2) Test sociometric pentru evaluarea coeziunii de grup (Anexa II)

Acest test este format din doua subteste:
I. Test sociometric pentru masurarea atractiilor, inclusiv asteptarilor;
II. Test sociometric pentru masurarea respingerilor.
Aceste doua subteste vor fi prezentate subiectilor pe foi diferite pentru a nu le influenta raspunsul. Fiecare dintre ele contin patru întrebari, iar subiectii sunt rugati sa completeze spatiile goale.
Metoda identificarii si consemnarii relatiilor socioafective este simpla.
Într-o prima etapa se dau spre completare, celor 19 subiecti, toti militari angajati pe baza de contract, Chestionarul pentru determinarea coeziunii de grup si li se cere sa înconjoare varianta de raspuns cea mai apropiata de realitatea climatului în care acestia îsi desfasoara activitatea.
Prelucrarea datelor chestionarului se realizeaza astfel:
- +1 punct pentru fiecare raspuns DA
- 0 puncte pentru OARECUM sau UNEORI
- 1 punct pentru fiecare raspuns NU
Cu notificarea ca itemul 6 se coteaza invers.
În continuare se calculeaza indicele de coeziune grupala perceputa (I. C. G. P.) pentru fiecare membru al grupului dupa formula:

ICGP = unde: P - este numarul total de puncte pozitive;
N - este numarul total de puncte negative;
u - este numarul de întrebari din chestionar.
Indicele de coeziune grupala se calculeaza dupa formula:

ICG = unde: U - este numarul total de subiecti.

Interpretarea ICG se face prin raportarea la urmatorul tabel

ICG Valori Semnificatie
De la - 1 la - 0. 70 Grup disociat
De la - 0. 69 la - 0. 40 Grup cu relatii tensionale
(-) De la - 0. 39 la - 0. 20 Grup cu disensiuni
De la - 0. 19 la - 0. 01 Grup cu început de dezorganizare

(0) 0 Grup cu forte contradictorii;
poate evolua în sens pozitiv sau negativ

De la 0. 01 la 0. 20 Grup cu coeziune slaba
De la 0. 21 la 0. 40 Grup cu început de coeziune
(+) De la 0. 41 la 0. 60 Grup cu coeziune moderata
De la 0. 61 la 0. 80 Grup cu coeziune puternica
De la 0. 81 la 1. 00 Grup deplin coeziv

Dupa calcularea indicelui de coeziune grupala perceputa (I. C. G. P.) pentru fiecare membru al grupului s-a trecut la calculul indicelui de coeziune grupala (I. C. G.). În urma acestei analize au rezultat urmatoarele: Indicele de coeziune grupala obtinut, în urma analizei datelor noastre, a fost de 0, 71, ceea ce înseamna conform tabelului de valori ca grupul evaluat de noi este un grup cu coeziune puternica.

Pentru a mari aria de investigare, puterea de penetrare în psihologia grupului, depistarea cauzelor anumitor fenomene, studiul propune si metoda identificarii si consemnarii socioafective, testul sociometric. Utilizarea acestuia permite tuturor membrilor grupului sa vorbeasca despre relatiile pozitive sau negative pe care le întretin cu ceilalti, fiecare trebuie sa verbalizeze atitudini de alegere sau de respingere în legatura cu partenerii de lucru.

Întemeietorul sociometriei Iacob Levi Moreno (1882- 1975) încearca sa descopere prin intermediul sociometriei, fundamentele dinamicii de grup si a unui instrument de masurare a acestei dinamici. Moreno afirma ca sociometria vizeaza "descoperirea nivelului profund al structurilor societatii si o schimbare a acesteia bazata pe aspectele dinamice ale structurilor sale".

Instrumentul, care asigura studierea obiectiva a relatiilor interpersonale, ar trebui sa permita interventia asupra comportamentelor de grup: sociometria se afirma înca de la început ca un instrument cu scop empiric, pus în slujba transformarii grupurilor pentru a le asigura o functionare mai armonioasa si implicit o performanta superioara.

Testul sociometric ca instrument de masurare a atractiilor si repulsiilor ce se manifesta între indivizii ce compun un grup mic, pâna la treizeci de subiecti, este un chestionar simplu, ce contine doua grupe de întrebari:
a) Pentru masurarea atractiilor;
b) Pentru masurarea respingerilor.

Aceste întrebari sunt circumscrise unor criterii distincte ce vizeaza viata si activitatea grupului respectiv astfel:
1- Întrebari ce se refera la activitati structurate pe care le desfasoara grupul (munca fizica, instructie, executarea unei misiuni);
2- Întrebari care vizeaza activitati nestructurate (de loisir, de petrecere a timpului liber).
Dupa aplicarea testelor se trece la urmatorul pas si anume evaluarea rezultatelor, însa acest aspect comporta mai multe etape:
1 Codificarea numelui subiectilor. Codificarea se va face dupa ce testele respective se amesteca pentru a nu fi într-o anume ordine, folosindu-se, în acest caz, literele alfabetului. Astfel fiecare subiect va primi un numar de cod, respectiv o litera din alfabet;
2 Se stabileste punctajul pentru fiecare alegere. Acordarea punctajului faciliteaza calcularea scorului si desprinderea unor concluzii necesare. Pentru simplificarea calculelor si facilitarea operatiilor se va proceda astfel: pentru alegerea facuta pe locul I se vor acorda trei puncte, pentru cea de pe locul II- doua puncte, iar pentru cea din pozitia a III-a un punct.



3 Întocmirea sociomatricei (Tabel de scoruri)

Modul de completare a acestui tabel se realizeaza astfel: se înscrie pe linia subiectului cu numarul de cod respectiv, alegerile efectuate de acesta. Astfel, dupa cum rezulta din exemplul prezentat, subiectul A l-a ales (l-a preferat) pe primul loc pe subiectul L pe locul al II- lea pe M, iar pe locul III figureaza subiectul H.

La testul care exprima respingerile, au fost nominalizati în ordine: G, Q, P.

În aceiasi maniera se completeaza rubricile care se refera la asteptarile subiectilor în cauza.

Fiecarui subiect îi corespunde câte o linie din tabel în care se înscriu optiunile acestuia sau asteptarile exprimate.

Dupa completarea întregului tabel, se efectueaza calculul scorului. Pentru aceasta se procedeaza dupa cum urmeaza. Se cauta pe coloana în care sunt înscrise atractiile si se identifica de câte ori si pe ce pozitie a fost ales subiectul analizat.

Din exemplul prezentat, rezulta ca subiectul A a fost preferat de catre subiectul H pe locul I (1x3); subiectul I pe locul I (1x3); subiectul K pe locul I (1x3); subiectul L pe locul I (1x3); subiectul N pe locul îi (1x2); subiectul O pe locul I (1x3); subiectul Q pe locul I (1x3); subiectul R pe locul III (1x1); subiectul S pe locul I (1x3). Însumând punctajul acumulat, rezulta 24 puncte, ce vor fi înscrise în coloana de "SCOR" la capitolul "+". Calculele continua pâna când fiecare subiect va avea înscris punctajul pozitiv (eventual 0) acumulat.

Se trece la calcularea coloanei ce reflecta respingerile exprimate cu privire la fiecare subiect, procedându-se în aceiasi maniera. În exemplul utilizat de noi, rezulta ca subiectul A a acumulat 0 puncte, ce sunt înscrise în coloana "- ". Dupa completarea coloanei negative prin efectuarea sumei algebrice, se calculeaza scorul final. În exemplul prezentat mai sus, subiectul A a obtinut 24 puncte în coloana "+" si 0 puncte în coloana "- ". Rezulta un scor final de "+24" puncte, ce vor fi înscrise în coloana "TOTAL".

4 Întocmirea sociogramei
Este reprezentarea grafica a tuturor relatiilor socioafective care exista în grup. Sociograma dezvaluie structura socioafectiva a grupului la un moment dat, pentru o situatie data, adica locul pe care îl ocupa fiecare individ în structura grupului, precum si natura acestei structuri.

Alegerile vor fi configurate într-o sociograma separata de cea a respingerilor, asa cum se poate observa mai jos în Sociograma atractiilor exprimate si în Sociograma respingerilor exprimate.

Sociograma colectiva a alegerilor
 

Mai întâi se vor desena atractiile reciproce. Astfel operând pe exemplul nostru vom desena cu sageata cu sens dublu relatia de atractie dintre subiectul A si subiectul L; între A si H; între C si G; între C si M; între C si D; între K si L; între P si N; si între O si S, urmând ca fiecare atractie exprimata sa fie desenata cu sageata corespunzatoare sensului de manifestare a preferintei respective. Exemplu: A îi prefera pe L, M si H, deci de la A vor fi trasate trei sageti spre preferintele exprimate de acesta.

Dupa aceleasi criterii se va realiza si sociograma respingerilor, începând cu trasarea respingerilor reciproce si continuând cu cele unilaterale.

Sociograma colectiva a respingerilor

5 Urmeaza etapa în care, pe baza sociomatricei (Tabelului de scoruri) si a sociogramelor prezentate mai sus, se fac interpretarile corespunzatoare, se desprind concluziile cu privire la sistemul relational din cadrul grupului experimental.

Se depisteaza existenta liderului informal. Acesta este subiectul care înregistreaza cel mai mare punctaj pozitiv în cadrul tabelului de scoruri, iar în sociograma, de regula, se situeaza într-o pozitie centrala, catre care se îndreapta cel mai mare numar de sageti, alegeri. În cazul nostru subiectul A este liderul sociometric, deoarece a dobândit maximum de punctaj pozitiv (+24) si este ales de 9 persoane din totalul de 19. Confirmarea leadership-ului sociometric exercitat de A se verifica prin faptul ca el nu este tinta nici unei respingeri si în plus, uneste indivizi aflati în opozitie (I si Q), jucând astfel rolul de "liant" al grupului.

Dupa cum se poate observa din sociograma colectiva a alegerilor subiectii C si F joaca si ei un rol important, situându-se printre "preferatii" grupului. Subiectul C însumeaza 16 puncte, fiind ales de 7 persoane din 19. Atât liderul grupului, cât si subiectul C au o imagine de sine dezvoltata si structurata armonios, fiind constienti de pozitia lor în grup.

Subiectul E este izolat, desigur, dar nu este câtusi de putin respins. El este ceea ce se numeste un adevarat izolat, deoarece nimeni nu-l alege, dar nici nu-l respinge. Reintegrarea acestuia în grup este obligatorie si se poate face cu ajutorul subiectilor C si F, doua persoane importante din grup si care se afla pe lista preferintelor subiectului în cauza.

Interesanta este pozitia fiecarui subiect figurat în exemplul nostru, dar sa mai alegem un caz. În ceea cel priveste pe Q care înregistreaza (- 36) puncte din 14 respingeri înregistrate la adresa lui din totalul de 19. De aici putem conclude ca Q este un exclus sociometric, fiind respins chiar si de liderul grupului, se impune depistarea cauzelor acestor pozitii si adoptarea unor masuri de prevenire a unor disfunctionalitati ce pot aparea. Se poate interveni asupra lui prin intermediul subiectilor A, F, M, conform preferintelor lui, explicându-le acestora cât de importanta este coeziunea grupului. Ceea ce este interesant la acest subiect este ca el este constient de pozitia sa.

Subiectii I si G se afla într-o pozitie similara lui Q, doar ca I însumeaza (- 18) puncte din 10 respingeri, iar G (- 16) din 8 respingeri. În acest caz se poate interveni asupra lui I prin intermediul subiectilor A si M, care nu-l resping si pe care subiectul I îi prefera; iar asupra lui G se poate interveni prin intermediul subiectilor B, J, C.
Subiectul H, are si el o pozitie interesanta. El obtine (- 1) punct din însumarea lui +4 cu - 5 punctaj obtinut din trei alegeri si trei respingeri, ceea ce ne determina sa afirmam ca acesta este un subiect controversat, cu o atitudine inconsecventa, eventual cu prea mare încarcatura subiectiva în ceea ce întreprinde.


III. Concluzii privind directiile de actiune pentru a mari gradul de coeziune

Liderul formal al colectivului este necesar sa cunoasca pârghiile asupra carora trebuie sa actioneze pentru a orienta grupul catre o dezvoltare coeziva. Dar, de fapt, de ce trebuie sa dezvoltam coeziunea colectivelor militare? Exista cel putin doua raspunsuri la aceasta întrebare:
(a) aproape fara exceptie sarcinile colectivului militar sunt sarcini de grup si deci ele sunt cu atât mai realizabile cu cât colectivul este mai închegat, acesta ar putea fi considerat efectul pe termen scurt al coeziunii;
(b) pentru ca de calitatea coeziunii depind performantele colectivului, acesta poate fi considerat efectul pe termen lung al coeziunii. Principalele directii de actiune sunt:
1 Avantajul sociogramelor este acela de a oferi o radiografie a starii relatiilor pozitive si negative la un moment dat si la o situatie data, putând fi radical diferit pentru o alta situatie.
2 Cunoasterea modului în care evolueaza colectivul: ne intereseaza modul cum se structureaza spontan grupul, care sunt relatiile neoficiale ce apar în grup. Tot din schema relatiilor de grup se pot obtine informatii referitoare la membrii izolati ai colectivului, cei care nu reusesc sa se adapteze, cei care sunt cei mai agreati (în cazul nostru A, C, F) sau personajele mai putin agreate (Q).
3 Cunoasterea stadiului atins în formarea coeziunii: calcularea indicelui de coeziune înaintea unei etape importante pentru grup si la o perioada oarecare dupa aceea ne va arata eficacitatea demersurilor întreprinse. Calcularea indicelui în diferite etape ne va dezvalui în ce directie evolueaza grupul: creste coeziunea, stagneaza sau se afla în regres. Fenomenele care pot produce astfel de modificari sunt numeroase ca atare, este nu numai recomandabil, ci si necesar sa se procedeze periodic la aplicarea testului sociometric si implicit la compararea rezultatelor si depistarea factorilor care au produs modificarile respective.

Cele doua instrumente de investigare propuse de noi pot constitui un sprijin deosebit în cunoasterea fundamentelor socioafective ale unui grup, care scapa de obicei observatiei directe; dar mai ales ofera posibilitatea unei actiuni, a unei interventii asupra grupului, care sa tina cont de organizarea sa interna, pentru îmbunatatirea functionarii acestuia, ameliorarea coeziunii de grup, dar si în reconstituirea unor echipe omogene.



BIBLIOGRAFIE

1. Abric, Jean- Claude (2002) Psihologia comunicarii, Editura Polirom, Bucuresti
2. Aradavoaice, Gheorghe (1984) Climatul psihosocial în colectivele militare, Editura Militara, Bucuresti
3. Aradavoaice, Gheorghe (1984) Psihologie si pedagogie militara, Editura Militara, Bucuresti
4. Aradavoaice, Gheorghe (1986) Coeziunea colectivelor ostasesti, Editura Militara, Bucuresti, pag. 174
5. Bogathy, Zoltan (2004) Manual de psihologie a muncii si organizationala, Editura Polirom, Bucuresti
6. Ceausu, Valeriu (1969) Coeziunea grupului, Editura Militara, Bucuresti, pag. 152- 158
7. Dumitrescu, Mihail (1996) Sociometria în sprijinul comandantilor de subunitati în revista Informatii si comentarii, Nr. 3 (23), Bucuresti, pag. 52- 62
8. Marineanu, Vasile (1997) Relatiile interpersonale si coeziunea în revista Informatii si comentarii, Nr. 3 (26), Bucuresti, pag. 54- 60

Anexa nr. 1
CHESTIONAR PENTRU DETERMINAREA COEZIUNII DE GRUP

1. Apreciati ca fiind importante obiectivele subunitatii din care faceti parte ? da/nu/oarecum/uneori
2. Ai multi prieteni printre colegii de subunitate ? da/nu/oarecum/uneori
3. Îti ajuti colegii atunci când au de rezolvat o sarcina grea ? da/nu/oarecum/uneori
4. Îti face placere sa munceşti împreuna cu colegii tai la realizarea unor sarcini colective ? da/nu/oarecum/uneori
5. Eşti multumit ca faci parte din aceasta companie ? da/nu/oarecum/uneori
6. Daca ti s-ar oferi posibilitatea de a fi în alta subunitate, ai accepta cu placere ? da/nu/oarecum/uneori
7. Te simti încurajat sa faci propuneri, sugestii sau sa prezinti problemele care te framânta în fata subunitatii ? da/nu/oarecum/uneori
8. În discutiile cu colegii din alte subunitati, aperi prestigiul plutonului din care faci parte ? da/nu/oarecum/uneori
9. Când lucrezi în grup, ai randament mai mare decât atunci când lucrezi de unul singur ? da/nu/oarecum/uneori
10. Atunci când sesizezi ca anumite treburi nu se desfaşoara bine în pluton, raportezi comandantului de grupa sau de pluton ? da/nu/oarecum/uneori
11. Te angajezi din proprie initiativa la îndeplinirea unor sarcini dificile ale plutonului ? da/nu/oarecum/uneori
12. Daca ti s-ar propune sa lucrezi la realizarea unei sarcini "în grup" sau "singur" ai alege prima varianta ? da/nu/oarecum/uneori
13. Când un coleg greşeşte îi spui deschis parerea despre fapta lui ? da/nu/oarecum/uneori
14. Activitatea din cadrul plutonului îti ofera satisfactii ? da/nu/oarecum/uneori
15. Colegii tai te ajuta atunci când ai nevoie ? da/nu/oarecum/uneori

Anexa nr. 2
TEST SOCIOMETRIC PENTRU EVALUAREA COEZIUNII DE GRUP

I. Test sociometric pentru masurarea atractiilor, inclusiv asteptarilor

1. Daca ati primi o misiune dificila, care comporta anumite riscuri, cu care dintre colegii dumneavoastra ati dori sa o îndepliniti ? (numiti minimum 3 persoane) _________________________________
2. Daca ati fi invitat la o petrecere într-o familie de prieteni si ati fi rugat sa veniti si cu niste colegi de armata, pe cine ati alege dintre colegii dumneavoastra? (numiti minimum 3 persoane)
__________________________________________________________
3. Daca unul dintre colegii dumneavoastra ar primi ordin sa formeze o echipa care sa execute o misiune dificila, care dintre ei credeti ca v-ar alege sa faceti parte din echipa cu ei ? (numiti minimum 3 persoane) _________________________________________________
4. Daca unul dintre colegii dumneavoastra ar fi invitat la o petrecere într-o familie de prieteni si ar fi rugat sa vina cu niste colegi de armata, care dintre ei credeti ca v-ar alege sa-l însotiti ? (numiti minimum 3 persoane) _______________________________________

II. Test sociometric pentru masurarea respingerilor

1. Daca ati primi o misiune dificila, care comporta anumite riscuri, cu care dintre colegii dumneavoastra nu ati dori sa o îndepliniti ? (numiti minimum 3 persoane) ________________________________
2. Daca ati fi invitat la o petrecere într-o familie de prieteni si ati fi rugat sa veniti si cu niste colegi de armata, care ar fi colegii dumneavoastra pe care nu i-ati alege ? (numiti minimum 3 persoane)
__________________________________________________________
3. Daca unul dintre colegii dumneavoastra ar primi ordin sa formeze o echipa care sa execute o misiune dificila, care dintre ei credeti ca nu v-ar alege sa faceti parte din echipa cu ei ? (numiti minimum 3 persoane) _________________________________________________
4. Daca unul dintre colegii dumneavoastra ar fi invitat la o petrecere într-o familie de prieteni si ar fi rugat sa vina cu niste colegi de armata, care dintre ei credeti ca nu v-ar alege sa-l însotiti ? (numiti minimum 3 persoane)________________________________________
 

* U.M. 01328 Târgu-Mureş