Chestionarul de sanatate mentala este un test de depistare elaborat de psihologul American Thomas Langner în scopul determinarii relatiei dintre evenimente de viata si tulburarile psihice.
Proba are capacitatea de a face distinctia între starea patologica si cea normala, fara a fi utilizabila în depistarea psihozelor.
Testul a fost folosit în Statele Unite de catre autor si L.Srole, James A. Blumenthal, Fabrega si Haka, Shader, Manis, Fink, Engelsmann si altii.
Cercetatorii francezi F. Amiel Lebigre si M. Chavance au tradus si adaptat în Franta chestionarul pentru aprecierea sanatatii mentale numit, pentru uzul subiectilor, "Test de sanatate totala" - TST.
A mai fost utilizat în aprecieri ale sanatatii mentale în diferite situatii cauzate de evenimente de viata în Belgia de catre Wanet, Gregoire si Bertaux si, la fel, în Franta de catre Bessuge, Laffont, Thirry, Bugard si colaboratorii.
În anii 1980-1983 psihologul Cristina Popescu-Romanita (CEPECA - sef de colectiv psihologul Anton Tabachiu) si psihologul Aurelian Musat (Ministerul Industriei Usoare) au adaptat chestionarul si l-au validat pentru populatie româneasca (resursele umane ale platformei industriale Ghencea), apoi aplicarea s-a extins si în industria de constructii pentru selectie, orientare si reorientare profesionala ca si în scopul consilierii sau terapiei psihologice.


I. Prezentare generala

Chestionarul de sanatate mentala elaborat de psihologul American Thomas Langner se aplica în scopul determinarii relatiei dintre evenimente de viata si tulburarile psihice.

Înca din 1913 Jaspers, în Tratatul de psihopatologie, insista asupra notiunii de reactie, care este raspunsul afectiv la un eveniment, dat în sensul pastrarii homeostaziei individuale. Apoi Adolf Meyer lanseaza ipoteza existentei unei legaturi directe între stimuli bine precizati si aparitia unei boli. Astfel s-a dezvoltat un curent stiintific puternic în State, imediat urmat în Europa, pe ideea relatiei de cauzalitate în aparitia bolii. Transpunerea modelelor de reactie biofiziologica a organismului în modele psihologice suscita întrebari si solutii. Reducerea comportamentului doar la reactii fiziologice înseamna un impas în abordarea dimensiunilor relationale, cognitive si afective. Abordarea sistematica si ampla a personalitatii si comportamentului servita statistic de confirmari versus infirmari prin aplicarea unor probe ce vizeaza multiplele aspecte ale proceselor biologice si psihofiziologice amintite poate fi o cale (asimptotica) de apropiere de adevarata problematica a sanatatii mentale umane.

Testul a fost utilizat în Statele Unite de catre autor si L.Srole, în studii medicale epidemiologice, de James A. Blumenthal pentru compararea persoanelor divortate si nedivortate si pentru compararea parintilor unor copii bolnavi de fenilcetonurie sau fibroza chistica a pancreasului (ambele boli pot fi cauze ale retardarii) cu parintii unor copii fara astfel de boli; Fabrega si Haka compara parintii copiilor cu handicap cu parintii celor fara handicap; în toate comparatiile nu s-au înregistrat diferente. Shader constata ca nota la test este mai înalta când nivelul socioeconomic este coborât. Manis, Fink, Engelsmann au facut comparatii în functie de sex, vârsta, câstig, etnie. În Franta F. Amiel Lebigre si M. Chavance au facut studii pe 488 de învatatori francezi; în Belgia s-au facut studii psihologice pentru folosul medicinei muncii de catre Wanet, Gregoire si Bertaux si, la fel, în Franta de catre Bessuge, Laffont, Thirry, Bugard si colaboratorii. În România, în perioada 1980 – 1983, psihologul Cristina Popescu-Romanita (CEPECA - sef de colectiv psihologul Anton Tabachiu), si psihologul Aurelian Musat (Ministerul Industriei Usoare), au tradus si adaptat chestionarul si l-au validat pentru populatie româneasca (resursele umane ale platformei industriale Ghencea). Ulterior aplicarea s-a extins si în industria de constructii pentru selectie, orientare si reorientare profesionala ca si în "machetarea" subiectilor în scopul stabilirii – alaturi de alte probe – a directiei si sensului consilierii sau terapiei psihologice.

Statutarea activitatii psihologului ( Legea 213) atrage dupa sine atitudinea stiintifica, exigenta, în abordarea fiintei umane în problematica sa psihica. Medicina muncii are, deasemenea, prevederi legate de consultarea psihologului pentru protectia, reabilitarea angajatilor cu probleme de sanatate mentala datorate, în special, unor factori aferenti procesului muncii si relatiilor interumane din mediul de munca (Legea 418/2004, Art.13, d).

Timpul de care dispun psihologii din selectie, cunoastere si asistenta în investigarea subiectilor este, uneori, dramatic limitat. Stabilirea prin metode rapide, în astfel de situatii, a cadrului general în care abordeaza persoana – normal sau clinic – constituie baza unei activitati mai eficiente, mai bine integrate atât în termenele presante cât, mai ales, în nivelele de exigenta.
În acest scop propunem utilizarea testului de sanatate mentala, util pentru depistarea unor presupuse tulburari psihice, care a fost util si în alte împrejurari pentru evidentierea acestora prin corelarea cu evenimente de viata capabile a produce astfel de încarcari.

Din perspective psihologice si psihiatrice preventive si din necesitatea depistarii practice a tulburarilor mentale, cercetatorii francezi F. Amiel Lebigre si M. Chavance au tradus si adaptat în Franta chestionarul pentru aprecierea sanatatii mentale si l-au numit, pentru uzul subiectilor, "Test de sanatate totala" (Anexa 1; sursa: Revista de Psihologie Aplicata nr. 4/1974, Centrul de Psihologie Aplicata, Paris, Victor Hugo 48)
Proba provine din itemi continuti în M.M.P.I. (Minnesota Multiphasic Personnality Inventory – Inventarul de personalitate multifazic Minesota) si din N.S.A. (Neuropsychiatric Screening Adjunct – Instrument auxiliar de explorare neuropsihiatrica).

Întrucât despre valoarea MMPI s-a publicat în România (de exemplu Introducerea în psihodiagnoza clinica a Ruxandrei Rascanu) iar NSA este mai putin cunoscut, aducem precizarea formulata de Harry C. Leavitt, membru al Asociatiei Psihiatrice Americane, care a comparat NSA cu Cornell Selectee Index, forma N si a conchis ca NSA este superior lui Cornell Index pentru ca are întrebari simple si tintite, economiseste timpul de aplicare si interpretare, reduce la minimum întrebarile nonesentiale si asigura totusi descrierea multitudinii de situatii individuale, continând cu adevarat întrebari esentiale (America Journal of Psychiatry 103: 353-357, November 1946).

NSA, elaborat de Samuel A. Stouffer în 1944 (The American Soldier in World War II) pentru selectia militarilor este similar cu alte probe: Stirling County study, Natonwide study, Cornell Medical Index, Midtown Manhattan study.

Obiectivul tuturor screeningurilor este depistarea tulburarilor în stadiul preclinic si vizeaza, în principal, depistarea tulburarilor, distresului, pe calea acuzelor psihofiziologice: nervozitate, inertie, insomnie, tremurul mâinilor, cosmaruri, transpiratia mâinilor, dureri de cap, palpitatii si alte jene, în legatura cu frecventa si durata lor.

II. Analiza statistica la populatia europeana

Prezentam, pe scurt, rezultatele cercetatorilor F. Amiel-Lebigre si M. Chavance asupra datelor statistice din Franta.

Cei 22 de itemi din componenta fac aprecierea sanatatii mentale atât pe criteriul functiilor psihofiziologice cât si al functiilor psihice.

Nota, pentru fiecare subiect, se obtine din suma raspunsurilor marcate cu asterisc. O nota de la 1 la 4 nu trebuie sa ne retina atentia, mai ales în cazul subiectilor tineri sau de sex feminin. O nota cuprinsa între 5 si 8 poate sa fie un semn de avertizare asupra tulburarii psihice. O nota egala sau superioara lui 9 este semnul unei personalitati puternic perturbate si, în general, al unui tip nevrotic. Testul de sanatate totala nu este utilizabil în depistarea psihozelor.

Dupa o apreciere generala de acest fel se trece la una de calitate, asa cum indica dispersiile analizelor pe itemi din timpul validarii (atât la origine, cât si în studiile din Franta, apoi la adaptarea si validarea din România).

S-a constatat aparitia a trei situatii statistice care separa raspunsurile subiectilor: prima grupare de date separa net raspunsurile patologice de celelalte; a doua opune doua seturi de variabile: unul "negativ" compus din 6 variabile care redau valoarea depresiunii (întrebarea 6 – dispozitie trista sau foarte trista, întrebarea 14 privind disponibilitatea de implicare în activitati, întrebarea 19 cu referire la griji care produc suferinta, întrebarea 20 despre senzatia de izolare, întrebarea 21 vizeaza o atitudine "lucrurile iau întotdeauna o întorsatura rea pentru mine" si întrebarea 22 care tinteste atitudinea "nimic nu mai merita oboseala"); în sfârsit, a treia, acopera partial întrebarile – respectiv raspunsurile – despre anxietatea somatizata (2- dureri de cap, 9- senzatie de caldura, 11- cap greu sau nas înfundat, 15- palpitatii, 17- sudori reci, 18- tremurul mâinilor).

Analiza factoriala a evidentiat o opozitie între variabile: anxietate somatizata-adesea cu anxietate somatizata-uneori. Acest aspect se poate datora fie unei atitudini de raspuns din partea subiectului în sensul unei generalizari a frecventei tulburarilor prezentate fie chiar unei tendinte reale de a prezenta tulburarile în chestiune cu frecvente semnalabile.

Cu referire la somatizarea anxietatii studiul releva opozitia a doua grupuri de variabile: variabilele „depresiune" (raspunsurile de la întrebarile 6, 14, 19, 20, 21, 22) proiectate în valorile negative ale populatiei statistice si cele 6 variabile care corespund raspunsurilor „adesea" la întrebarile 10 (jena respiratorie), 15 (palpitatii),
16 (lesin), 17 (sudori reci), 18 (tremurul mâinilor), care în aceasta grupare statistica se situeaza în cea mai pozitiva locatie. Cele doua grupe de variabile „depresiune" si anxietate somatizata", reprezentate „adesea" se regasesc în acelasi timp în câmpurile I-II si II-III. Din concordanta celor doua analize factoriale practicate se nasc cel putin trei concluzii:

1. Principala trasatura a testului este chiar opozitia între prezenta si absenta tulburarilor care sunt mentionate ca aparând "adesea" sau numai "uneori", ceea ce ne permite sa credem ca e corect sa facem introducerea notiunii de tulburare cu slaba frecventa a aparitiei în calculul notei globale si sa-i atribuim ½ din pondere, de exemplu, pentru o pondere de 1 la tulburarile cu aparitie mai frecventa. Doar raspunsul "uneori" de la întrebarea 7 (nervozitate) nu este considerat deoarece este asociat în rezultatele celor doua analize factoriale la absenta tulburarii cu semnificatie patologica.

2. Componenta depresiva se detaseaza net în cele doua analize si impune calcularea, alaturi de nota globala, a unei note partiale a depresiei, pornind de la cele sase întrebari (6, 14, 19, 20, 21, 22). Calculul din studiul francez s-a facut pentru 488 de subiecti iar coeficientul de corelatie a notei partiale a depresiunii cu nota complementara a T.S.T. calculata pornind de la cei 16 itemi ramasi s-a ridicat la 0,45 ceea ce poate fi considerat ca relativ redus (în România s-a obtinut 0,46 ceea ce nu schimba nimic). Un subiect poate sa obtina o nota de 5 sau de 6 numai prin itemii depresiunii. Nu este depistat pentru ca s-a fixat la 9 criteriul de depistare si totusi el este serios deprimat.

3. Factorul "manifestarile somatice de anxietate", find egal aparut, autorii francezi s-au gândit ca este interesant de calculat o nota partiala pornind de la itemii corespondenti în raport pe de o parte prin relativa instabilitate de la o analiza la alta, pe de alta parte de la posibilitatea de a nu traduce ca o atitudine de raspuns la subiect mai mult ca în realitate.

Astfel ca, practic, francezii au propus o grila de corectie realizabila în functie de ponderile mentionate, pentru cele 22 de întrebari care conduce la o nota cuprinsa între 0 si 22 si o nota partiala a depresiunii.

Lebigre si Chavance au aplicat chestionarul unui grup de 127 subiecti din clase terminale ale scolii normale (sex feminin), au examinat apoi cei 127 de subiecti prin convorbiri dirijate prin care s-a realizat un dosar standardizat pentru fiecare. O comisie psihiatrica a lecturat cele 127 de dosare si le-a clasat în 4 categorii : "A" cazuri certe de psihiatrie, "B" cazuri probabil psihiatrice, "C" cazuri probabil nepsihiatrice si "D" cazuri cert nepsihiatrice. Mediile notelor la T.S.T. sunt prezentate mai jos:
 

Tabel I Mediile notelor la T.S.T. pe categorii
 

T.S.T                            A              B            C              D

Nota globala 1            8,8            7,5          5,0            3,4

Nota globala 2          10,1           9,0          6,0            4,4

Nota partiala              3,2            2,5          1,6            1,0

Pe baza celor aratate pâna acum, analiza raspunsurilor unui subiect se face astfel:
Nota, pentru fiecare subiect, se obtine din suma raspunsurilor marcate cu asterisc. O nota de la 1 la 4 nu trebuie sa ne retina atentia, mai ales în cazul subiectilor tineri sau de sex feminin. O nota cuprinsa între 5 si 8 poate sa fie un semn de avertizare asupra tulburarii psihice. O nota egala sau superioara lui 9 este semnul unei personalitati puternic perturbate si, în general, al unui tip nevrotic.

Dupa aprecierea de tip general se trece la calcularea notelor prin numararea raspunsurilor marcate de subiect astfel:
- pentru nota globala 1 se numara 1 punct pentru 1-rau, 2-da, 3-adesea, 4-adesea, 5-nu, 6-destul de trist sau foarte trist, 7-adesea, 8-da, 9-da, 10-adesea, 11-da, 12-da, 13-da, 14-da, 15-adesea, 16-adesea, 17-adesea, 18-adesea, 19-da, 20-da, 21-da, 22-da;
- pentru nota globala 2 se aduna la punctajul obtinut anterior câte ½ punct pentru fiecare "uneori" de la 3, 4, 15, 16, 17, 18;
- pentru nota partiala se însumeaza câte un punct pentru 6, 14, 19, 20, 21, 22.

Analiza statistica pe populatie româneasca s-a realizat pentru raspunsurile a peste 1000 de subiecti esantionati pe cotele sex, nivel de studii si vârsta iar corelatiile nu au evidentiat diferente semnificative fata de rezultatele studiilor din America, Franta sau Belgia.

Pe de alta parte, însa, au aparut unele aspecte în legatura cu interpretarea rezultatelor, tinând cont de specificitatea economica si sociopolitica din România în acea perioada (1980-1983), întrucât numerosi indivizi prezentau distonii neurovegetative si elemente simptomatice de tip nevrotic, usoare depresii si anxietati cu sorgintea în presiunea politica repercutata ca opresiune, umilinta, incertitudine ce se amplificau datorita manipularii prin denigrarea generala a persoanei si drepturilor individuale devenita fenomen de mase. Astfel ca orice semnalare prin note mai mari decât 1,0 s-a constituit în motiv de convorbire dirijata, masuratori cu index de somatizari (Cornell) sau chiar estimari cu probe proiective (Luscher, Szondi, Rorschach, Rosenzweig, arborele Koch s.a.), în vederea protejarii persoanei cel putin prin consiliere daca nu chiar prin metode terapeutice ori masuri în managementul resursei umane pentru ameliorarea raportului dintre însusirile si limitele persoanei cu solicitarile mediului de munca.

III. Test de sanatate totala - T.S.T.

T.S.T. în examinarea psihologica a militarilor profesionisti pentru angajare, reînnoirea contractelor si pregatirea detasamentelor pentru misiuni în afara granitelor TST este utilizat experimental începând cu 2006 ca proba de depistare a situatiei de tulburare a normalitatii psihice. În lunile aprilie-mai 2006 proba a fost aplicata pe 108 subiecti, candidati pentru misiuni în strainatate. Evident ca nu s-au descoperit aspecte socante ale structurii psihice a candidatilor, pentru ca subiectii fac parte dintre cei selectati cândva pentru angajare si apoi revazuti anual pentru reînnoirea contractului. Pe de alta parte, proba fiind una de depistare a unei stari si nu de fixare a diagnosticului si-a îndeplinit cu succes rolul, dupa cum se va vedea.

Grupul din Bucuresti, de 60 de persoane, cu depistarea unor disfunctii în proportie de 33% (20 persoane) si grupul din Curtea de Arges care semnaleaza tulburari usoare în proportie de 50% (24 de persoane dintre cei 48), total 108 persoane cuprinse în studiul din acest an, aduce semnalari interesante. Cu toate ca toti subiectii sunt încadrati în categoria „nepsihiatric", procentajele de mai sus se înregistreaza pentru subiecti cu punctaje minime pentru cele trei tipuri de note si totusi se îndeplineste rolul de proba de depistare în masura în care fie ca au accentuari pe scale de decizie din probele FPI (N, A, D, Nle) si EPQ (P, N) fie ca au raspunsuri situate în extremitatea pozitiva a acestor scale (stanine de 9 si 8) dar au note mici la scale de verificare (Fd din FPI si, respectiv, L din EPQ) iar în cadrul examinarii individuale vadesc unele accentuari structurale usoare si conjuncturale. Unii au primit avizul „RESPINS PSIHOLOGIC" pentru misiune, cum ar fi subiectii 10 si 16 din Bucuresti, genisti, cu note mari la scale de decizie la alte probe, dar cu nota minima la sinceritate si depistati cu proba TST doar cu o nota globala 2 de cota minima, respectiv 0,5; la fel, subiectii de la Curtea de Arges: nr. 8 (nevroza) dar si subiectii nr. 3, 6, 9, 12, 13, 17, 18 care au avut raspunsuri conforme cu dezideratul si nu cu realitatea la scale de decizie dar mici la scale de sinceritate si, în plus, note mici la probele de nivel mental si au fost respinsi; acestia din urma au avut la TST note globale cuprinse între 1 si 1,5 iar nota partiala între 0,5 si 1.

Printre subiectii cu aviz de „ADMIS" au fost, de asemenea, depistati unii indivizi datorita unor semnalari minime cu TST care aveau si foarte usoare accentuari masurate cu probele amintite, persoane carora nu a fost nevoie decât a li se atrage atentia asupra masurilor de autocontrol pe perioada misiunii (energic impulsiv, usor înclinat spre reflexii de tip depresiv, usor instabil afectiv-emotional etc).
Finalizarea avizarii psihologice a celor doua grupuri cuprinse în studiu s-a realizat si prin utilizarea în cadrul examinarii individuale a informatiei obtinute din aplicarea TST, aplicare de altfel facila si pentru subiecti si pentru psiholog, ca si cotarea (nu este necesara aplicarea de grile).
În concluzie ne propunem utilizarea probei în continuare, în special pentru depistarea tulburarilor ce pot aparea în selectia pentru misiuni cât si în depistarea încarcarilor psihice produse în misiune, în cadrul evaluarilor din perioada de repatriere/recuperare a militarilor care au executat misiuni în afara granitelor tarii.
 

Anexa nr.1
Chestionar de sanatate totala
 

1 (În ultimul timp) în general, apetitul dumneavoastra este bun, acceptabil sau rau?
2 Suferiti de întepaturi la stomac de mai multe ori pe saptamâna?
3 Sufetiti de dureri de cap: adesea, uneori, niciodata?
4 (În ultimul timp) va este greu sa adormiti sau sa ramâneti adormit: adesea, uneori, niciodata?
5 În ansamblu (în ultimul timp) memoria va da satisfactie?
6 În ansamblu (în ultimul timp) sunteti destul de bine dispus, destul de trist sau foarte trist?
7 (În ultimul timp) vi se întâmpla sa fiti deranjat (jenat) de o stare de nervozitate, iritabilitate sau tensiune: adesea, uneori sau niciodata
8 Sunteti un temperament temator?
9 (În ultimul timp) vi se întâmpla uneori (câteodata) sa fiti invadat brusc de o senzatie de caldura?
10 (În ultimul timp) vi se întâmpla sa fiti jenat (deranjat) de gâfâiala (respiratie taiata), o senzatie de sufocare, fara sa fi facut nici un efort fizic: adesea, uneori sau niciodata?
11 (În ultimul timp) aveti, destul de des, senzatia de cap greu sau de nas înfundat?
12 (În ultimul timp) aveti momente de agitatie pâna la punctul de a nu putea sta pe loc un timp oarecare?
13 (În ultimul timp) vi se întâmpla destul de des sa fiti cuprins de o senzatie de oboseala generala?
14 (În ultimul timp) vi se întâmpla sa treaca zile, saptamâni sau chiar luni, fara sa va puteti ocupa de nimic deoarece nu va vine sa va apucati de treaba?
15 (În ultimul timp) ati fost jenat de palpitatii: adesea, uneori sau niciodata?
16 În ultimul timp vi s-a întâmplat sa lesinati: adesea, uneori sau niciodata?
17 (În ultimul timp) vi s-a întâmplat sa fiti jenat de sudori reci: adesea, uneori sau niciodata?
18 (În ultimul timp) vi s-a întâmplat sa va fi tremurat mâinile încât sa nu vi le puteti stapâni: adesea, uneori sau niciodata?
19 (În ultimul timp) ati avut griji care v-au facut sa va simtiti bolnav?
20 Va simtiti putin izolat, putin singur, chiar si printre prieteni?
21 Aveti impresia ca lucrurile iau o întorsatura întotdeauna rea pentru dumneavoastra?
22 Aveti uneori impresia ca nimic nu mai merita oboseala?
 

Anexa nr.2

Chestionar de sanatate totala
- foaie de raspuns –

 

UM ………………………... Data ……………...
Numele …………… Prenumele ………………..
Vârsta ……

Urmarind cu atentie numarul de ordine, marcati cu un "X" peste caseta aleasa de dumneavoastra ca raspuns:

 

* Psiholog principal, Sectia de Psihologie
** Psiholog principal, Sectia de Psihologie