REZUMAT

Nu putem lega toate automutilarile de adevarate crize suicidale, pentru ca sentimentul incapacitatii de a-si controla impulsurile autodistructive dispare dupa o perioada scurta de timp. Pentru cei mai multi tineri pronosticul autovatamarii deliberate este relativ bun, dar cei care au probleme sociale si psihiatrice pot repeta aceste acte.

CUVINTE CHEIE: automutilare, neadaptare, agresivitate.

Acest studiu s-a efectuat pe 560 tineri având vârsta între 19 si 23 ani (nascuti în anii 1979- 1986), care aveau automutilari (arsuri sau taieturi) la examenul psihologic efectuat la trei centre militare din Bucuresti si la centrul militar apartinând Sectorului Agricol Ilfov. Acesti tineri au fost supusi urmatoarelor probe psihologice:
- o proba neverbala de nivel mintal care ne ofera informatii despre inteligenta practica, rapiditatea perceptiva si memoria formelor;
- scala de antecedente personale care ne ofera informatii despre mediul psihosocial în care s-a dezvoltat tânarul si pune în evidenta elementele care au favorizat comportamente inadecvate manifestate în prezent sau posibile în viitor;
- chestionarul de personalitate Eysenck care cu ajutorul celor 5 scale poate pune în evidenta eventuale personalitati dizarmonice, cu potential dezadaptativ latent;
- interviu

Dupa nivelul de scolarizare tinerii au fost împartiti în 5 grupe:
- tineri absolventi a mai putin de 8 clase (21%);
- absolventi ai scolii generale (28%);
- absolventi ai scolii profesionale(21%);
- absolventi ai scolii speciale (7%);
- absolventi ai liceului (23%).

31% din acesti tineri au obtinut rezultate încadrate în grupul 2 la proba de N. M., 43% se încadreaza în grupul 1 si 26% în grupul 0 la aceeasi proba, de aceea putem spune ca acesti tineri au posibilitati reduse de adaptare si integrare în colectiv si nu un nivel mental redus.

Autovatamarea este sustinuta de o stare de încordare crescuta si iritabilitate.

Tinerii acestia au declarat în primul rând, ca erau nervosi (33%), apoi ca erau sub influenta alcoolului (31%), sau a drogurilor (29%). Consumatorii de droguri în rândul tinerilor apartinând mediului rural a fost foarte mic.

Vom analiza rezultatele obtinute de tineri la 3 din cele 5 scale ale chestionarului EPQ:
- scala N, care exprima instabilitatea emotionala, îi descopera pe tinerii greu adaptabili, uneori neadaptati, care dezvolta reactii inadecvate, persoane ultrasensibile, cu excitabilitate crescuta pâna la agresivitate; 61% dintre tinerii examinati au obtinut valori care s-au încadrat în grupul 2 la aceasta scala;
- scala C, care este predictiva pentru comportamentele antisociale, pentru conduite deviante de diferite gravitati mergând pâna în sfera delicventei; 44% dintre tinerii examinati au obtinut valori care s-au încadrat în grupul 2 la aceasta scala;
- scala P, care exprima agresivitatea, raceala afectiva mergând pâna la ostilitate si prezinta indivizi autoritari, insensibili, cu înclinatii pentru senzatii puternice si pericol, cu tendinta de asumare a riscului fara a analiza consecintele; 37% din cei examinati au obtinut rezultate care s-au încadrat în grupul 2 la aceasta scala.

În anexa 1, prezentam procentual valorile obtinute la aceste trei scale de tinerii nascuti între anii 1980- 1984, datorita faptului ca acestia prezentau un numar mai mare de automutilari decât cei nascuti în anii 1979, 1985 si 1986.

Automutilarea deliberata se face în primul rând prin taieturi la nivelul bratelor si al pieptului (majoritatea fiind superficiale si care nu pun viata în pericol - 58%) si prin arsuri care nu pun viata în pericol (21%).

Nu toate automutilarile pot fi legate de adevarate crize suicidare datorita faptului ca sentimentul incapacitatii de a-si controla impulsurile autodistructive dispare dupa o perioada scurta de timp. În procente egale, de 26%, unii tineri examinati au declarat ca au avut gândul unui suicid si altii ca au avut si tentative de suicid.

Gândul suicidar este faza de incubatie a motivatiei în cursul careia tânarul îsi pune problema mortii si a necesitatii de a muri. Cauza aparitiei acestui gând poate fi de ordin patologic sau sociologic (dificultati de adaptare sociala).

Tentativa suicidara este faza de punere în practica a modalitatilor autodistructive. Importante în aceasta etapa a conduitei suicidare, sunt metodele folosite si efectele lor, unii tineri declarând ca au avut astfel de tentative în momente de singuratate, datorita plictiselii, când erau sub influenta alcoolului sau pentru ca erau în închisoare (24%).

Putem enunta urmatoarele caracteristici întâlnite la tinerii ce prezentau automutilari:
- deficiente în rezolvarea de probleme si în dezvoltarea unor abilitati sociale;
- au gânduri si convingeri irationale;
- au dificultati în evaluarea pozitiva a viitorului;
- familiile din care provin nu sunt suportive si coezive;
- vad lucrurile în culori extreme (în special negru; exceptie contingentul 1986- care prefera culoarea albastru).

Considerând culoarea ca mijloc de expresie, de proiectie a tendintelor si pulsiunilor interioare, a trairilor si atitudinilor proprii structurii de personalitate putem spune ca persoanele care prefera albastru (culoare care semnifica calm si liniste) sunt persoane care gasesc mai usor o modalitate pasnica de abordare a problemelor. Persoanele care prefera negrul au un comportament compensator de limita, de renuntare si revolta fata de un mediu (scolar, familial) care nu le satisfac, (negru semnifica renuntare).

Sentimentele întâlnite la tinerii ce prezinta automutilari sunt urmatoarele:
- frica
- teama
- rusinea
- culpabilitatea
- dorinta de a-i manipula pe cei din jur
- dorinta de a atrage atentia asupra lor
- dorinta de a se razbuna pe cineva
- lipsa de speranta.

Personalitatea tinerilor care prezentau automutilari se caracterizeaza prin:
- autostima scazuta;
- comportament impulsiv sau agresiv;
- dispozitie instabila;
- dificultati în relatiile interpersonale;
- tendinta de a consuma alcool si droguri.

Autoranirea este provocata într-o stare de detasare fata de mediu si fara a simti o durere puternica. Dupa acest act subiectul se simte rusinat sau dezgustat.

Ca factori precipitanti ai autovatamarii, putem enumera:
- cearta recenta cu prietena;
- despartirea sau respingerea de catre un partener sexual;
- chemarea în fata justitiei.

Dintre factorii predispozanti ai automutilarii amintim:
- neglijenta din partea unui parinte sau pierderea unui parinte în copilarie;
- tulburari de personalitate;
- dependenta de alcool sau droguri.

Datorita trasaturilor de personalitate unii oameni sunt predispusi la tulburari emotionale când trec prin evenimente stresante. La persoanele cu un grad mare de anormalitate comportamentul neobisnuit survine chiar în absenta evenimentelor stresante. În tulburari precum autovatamarea deliberata, abuzul de alcool si drog, acte de delicventa, modelul comportamental nu presupune o distinctie clara între normal si anormal, ci doar o gradare continua.

La subiectii psihopati care aveau automutilari am întâlnit urmatoarele caracteristici:
- o dispozitie exagerata la hipertimici;
- o dispozitie trista la depresivi;
- un sentiment de inferioritate la obsesionali;
- valorizarea exagerata a propriei persoane la paranoizi (în special cei cu condamnari);
- comportamente antisociale la instabili;
- crize de furie la explozivi;
- lipsa de afectivitate la apatici.

Persoanele cu urmatoarele tulburari de personalitate care prezentau autovatamari aveau ca principala trasatura:
- izolarea, la personalitatea schizoida;
- comportament excentric, la personalitatea schizotipala;
- tendinta la atac, la personalitatea antisociala;
- impulsivitate, la personalitatea "Bordeline";
- influentabilitate, la personalitatea abulica;
- anxietate si depresie, la personalitatea astenica;

Doar 8% din tinerii examinati au declarat ca au urmat sau urmeaza un tratament psihiatric.

Dupa timpul aparitiei reactiei de automutilare, tinerii pot fi împartiti în trei grupe:
- tineri cu o suferinta acuta legata de probleme care au aparut în mai putin de o luna, dar care nu au tulburari de comportament;
- tineri cu probleme cronice psihice si sociale, dar fara tulburari de comportament;
- tineri cu tulburari cronice psihice si sociale dar si cu tulburari comportamentale (chiulul, hotia, consum de droguri sau alcool sau delicventa).

Pentru cei mai multi tineri, pronosticul autovatamarii este relativ bun, dar unii vor continua sa aiba probleme sociale si psihiatrice si vor repeta actele de autovatamare. Un prognostic nefavorabil este asociat cu o adaptare psihosociala slaba cu antecedente de autovatamari anterioare si cu probleme familiale severe. Trebuie sa-i ajutam pe tineri sa-si câstige independenta; cu cât tinerii sunt mai independenti cu atât le creste stima fata de actele lor si deci riscul repetarii automutilarilor se micsoreaza.

Printre factorii predictivi ai repetitiei automutilarii enumeram:
- tulburari de personalitate de tip antisocial;
- abuz de alcool sau droguri;
- cazier penal;
- autovatamare anterioara;
- tratament psihiatric anterior.

Si ceea ce trebuie subliniat ca de la contingentul 1982 a început sa creasca numarul tinerilor cu cazier penal, a celor care consuma alcool si droguri si a celor cu tulburari de personalitate de tip antisocial. De asemenea, este în crestere numarul familiilor dezorganizate, numarul personalitatilor imature si deci numarul autovatamarilor deliberate la tineri poate creste.

De aceea, este necesara o interventie terapeutica asupra acestor comportamente care sa-l ajute pe tânar sa-si gaseasca un alt tip de comportament mai putin nociv, sa-l ajute sa-si regleze emotiile si sa le faca posibila o adaptare mai buna.




BIBLIOGRAFIE

1. PHILIPPE BRINGSTER, TERAPIA COGNITIVA, EDITURA TEORA, 1999
2. V. DRAGOMIRESCU, PSIHOSOCIOLOGIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT (1976)
3 C. GORGOS, DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE PSIHIATRIE EDITURA MEDICALA, BUCUREsTI (1989)
4 I. HOLDEVICI, PSIHOTERAPIA CAZURILOR DIFICILE EDITURA DUAL TECH (2003)
5 WINFRID HUBER, PSIHOTERAPIILE- TERAPIA POTRIVITA FIECARUI PACIENT, EDITURA STIINTA & TEHNICA, BUCURESTI, 1997
6 LAROUSSE DICTIONAR DE PSIHIATRIE (1998)
7 LAROUSSE DICTIONAR DE PSIHOLOGIE (1998)
8 M. MINULESCU, CHESTIONARELE DE PERSONALITATE ÎN EVALUAREA PSIHOLOGICA, EDITURA GARELL PUBLISHING HOUSE BUCURESTI (1996)
9 I. MITROFAN, D. BUZDUCEA, PSIHOLOGIA PIERDERII SI TERAPIA DURERII, ED. SPER, COLECTIA CAIETE EXPERIENTIALE, NR. 12, 2002
10 OXFORD TRATAT DE PSIHIATRIE EDITURA ASOCIATIA PSIHIATRILOR LIBERI DIN ROMANIA, GENEVA INITIATIVE, PUBLISHERS (ed. a II-a 1994)
11 V. PREDESCU, PSIHIATRIE, EDITURA MEDICALA, BUCURESTI 1989
12 URSULA SCHIOPU, INTRODUCERE ÎN PSIHODIAGNOSTIC, EDITURA FUNDATIEI HUMANITAS, 2002
 

ANEXA 1

Valorile obtinute de tinerii nascuti în 1980 la cele trei scale ale chestionarului EPQ

Valorile obtinute de tinerii nascuti în 1981 la cele trei scale ale chestionarului EPQ

Valorile obtinute de tinerii nascuti în 1982 la cele trei scale ale chestionarului EPQ

Valorile obtinute de tinerii nascuti în 1983 la cele trei scale ale chestionarului EPQ

Valorile obtinute de tinerii nascuti în 1984 la cele trei scale ale chestionarului EPQ

* Centrul Militar Ilfov
** Centrul Militar Sector 2
*** Centrul Militar Sector 1
**** Centrul Militar Sector 3