"Omul s-a nascut, cu corpul greu pe pamânt,
Dar cu inima si sufletul inundate de lumina
El patrunde în Mare cu toate simturile treze,
Avid, cu forta în mâna, Mesager al Soarelui"
Jacques Yves Cousteau


I. Introducere

Definitie hiperbarism: Aflat la o presiune superioara presiunii atmosferice. Termen generic al unei întregi problematici privind patrunderea omului sub apa, în conditii de presiune ridicata.

Definitie scufundare: Actiune de patrundere sub apa. Omul, neadaptat la un mod de viata subacvatic, a imaginat diferite procedee de supravietuire si lucru sub apa. Functie de adâncimea de lucru, scopul urmarit, mediul de evolutie, echipamentul folosit s-au cristalizat mai multe metode de scufundare: în incinte rezistente la presiune, în apnee, autonoma, cu narghileaua, cu turela deschisa, în chesoane uscate submerse, unitara, de la bordul submersibilelor, în saturatie, simulata.

Jacques Yves Cousteau - oceanolog si scafandru sustinea ca s-a scris si se scrie înca prea putin despre mare, ca oceanul trebuie sa ocupe în cultura noastra locul de frunte pe care-l merita.

Marea are o valoare educativa poate mai putin sesizabila dar care modeleaza caracterele celor care vin în contact cu ea. Îi face pe oameni mai buni mai dornici de libertate, mai curajosi. Se sugereaza sa fie tenaci, generosi, sa nu accepte compromisurile, le pune la încercare capacitatile de adaptare, îi face mai vigurosi, îi fortifica. Oamenii au învatat ca marea îi uneste, nu îi desparte.

Lucrarea de fata este tocmai o încercare de a raspunde la întrebarea "exista si restrictii de ordin psihic?". Negresit, acest lucru fiind demonstrat de nenumarate cercetari în domeniu.
Este de necontestat faptul ca pentru a practica meseria de scafandru trebuie sa îndeplinesti cerintele unui anumit profil psihologic.

Înca de acum 2500 de ani sunt mentionate documentar femeile "ama" care se scufunda în grupuri numite FUNANDO compuse atât din scufundatoarele propriu-zise cât si de asistente la suprafata, în barci. Fiecare scufundare este precedata de o perioada de 5-10 minute de concentrare psihica si de hiperventilatie.
Pericolul, mediul necunoscut, complexitatea aparaturii de scufundare si a tabelelor de decompresie, complexitatea factorului uman ne capteaza atentia tuturor, nu numai psihologilor.

Ne propunem în acesta lucrare sa identificam un potential profil al scafandrilor cu ajutorul testului Szondi si de identificare a utilitatii lui în selectia si cunoasterea scafandrilor.

Sunt ei oameni obisnuiti, poate practica oricine aceasta meserie, exista anumite particularitati? Ne propunem sa descoperim doar o mica parte din aceasta "mare" preferata de scafandri.

II. Testul Szondi

Testul a fost conceput de dr. Leopold Szondi psihanalist maghiar plecând de la fotografiile unor bolnavi mental.

Se stie ca scopul tuturor tehnicilor proiective este de a stabili o situatie de testare care, prin ambiguitatea materialului - stimul si natura generala a instructajului, da posibilitatea subiectului sa-si exprime "lumea sa interioara" fara a fi constient de acest lucru.

Testul Szondi priveste personalitatea ca pe un anumit numar de sisteme de trebuinte (de pulsiuni) si reflecta distributia cantitativa a tensiunii din aceste sisteme ale trebuintelor specifice, si, de asemenea, maniera în care individul îsi gestionaeza aceste tensiuni.

Domeniile sale de aplicare sunt aceleasi cu ale celorlalte tehnici proiective; el este asadar un instrument diagnostic pentru uz clinic, dar si pentru interpretarea personalitatii asa-zis "normale"; de asemenea, este folosit în orientarea profesionala, în psihologia sociala experimentala, ca si în multe domenii de cercetare psihologica.

Materialul testului consta în 48 de fotografii, având doua degete latime si trei lungime.
Fiecare fotografie prezinta figura unui bolnav mental. Ele sunt repartizate în sase serii de câte opt fotografii fiecare.

Fiecare serie prezinta un homosexual, un sadic, un epileptic, un isteric, un schizofren catatonic, un schizofren paranoid, un maniaco-depresiv în faza depresiva si un maniaco-depresiv în faza maniacala
Seriile de opt fotografii sunt prezentate subiectului consecutiv, fotografiile din fiecare serie fiind puse în fata lui pe doua rânduri de câte patru imagini.

Sarcina subiectului consta în a alege din fiecare serie câte doua fotografii care îi plac cel mai mult si doua fotografii care îi plac cel mai putin.
Cei opt factori ai testului care desemneaza cele opt boli mentale reprezentate în test sunt notati astfel:
h = homosexual        s = sadic
e = epileptic            hy = isteric
k = catatonic           p = paranoic
d = depresiv            m = maniacal

Administrarea testului trebuie repetata de cel putin sase sau zece ori pentru a fi posibila o interpretare clinic valabila a personalitatii. De regula, trebuie sa existe un interval de minimum o zi între doua aplicari.
Ca si principiu general care sa explice semnificatia alegerilor, independent de semnificatia specifica a diferitilor factori este oferita de conceptul de "tensiune a trebuintelor" adica a sistemului de trebuinte sau a fortelor pulsionale.

Rolul actiunilor de a alege sau de a evita anumite obiecte este de a reduce tensiunea care se acumuleaza într-o trebuinta nesatisfacuta.

Astfel, gradul de tensiune dintr-un anumit sistem de trebuinte depinde de existenta sau absenta mijloacelor adecvate de descarcare a tensiunii printr-un comportament specific. Tipul specific de comportament si tipul specific de obiecte tinta necesare pentru a descarca aceasta tensiune vor fi în functie de timpul acelei trebuinte specifice care, din cauza tensiunii extreme, actioneaza ca o forta pulsionala.

Lewin a formulat o teorie dinamica a sistemelor de trebuinte, afirmând ca, în functie de starea de tensiune din diferitele sisteme de trebuinte ale organismului, anumite obiecte din mediu vor capata o anumita valenta.
Teoria dinamica actionala a lui Lewin trebuie privita din aceasta perspectiva tocmai pentru ca alegerea persoanelor la testul Szondi poate fi interpretata pe baza aceluiasi principiu dinamic.

Testul Szondi presupune ca cei opt factori (sau categorii de diagnostic) ai testului corespund celor opt sisteme de trebuinte ale organismului.

Cele opt tipuri de tulburari, mentale si afective prezentate în test trebuie sa fie considerate ca exprimând anumite nevoi psihologice în forma lor extrema, nevoi care sunt prezente la toti oamenii în grade diferite.

Cei opt factori sunt grupati în patru vectori, fiecare constând din doi factori.

I. Vectorul Sexual (S) alcatuit din
a. factorul h (reprezentat de fotografiile de homosexuali), care corespunde trebuintei de tandrete si de abandon "pasiv"
b. factorul s (reprezentat de fotografiile de sadici) care corespunde trebuintei de activitate fizica si de manipulare agresiva a obiectelor

II. Vectorul Paroxismal (P) descrie sfera psihologica a controlului afectiv în general. El este alcatuit din doi factori:
a. factorul e (fotografiile de epileptici), care descrie modul în care subiectul îsi exprima emotiile agresive sau ostile
b. factorul hy (fotografiile de isterici), care indica modul în care persoana îsi exprima emotiile mai tandre

III. Vectorul Schizofrenic (Sch), la care ne vom referi ca fiind vectorul eului, deoarece el reflecta structura si gradul de rigiditate sau de flexibilitate a eului. El este alcatuit din:
a. factorul k (fotografiile de catatonici) reprezentând trebuinta de a pastra integritatea narcisica a eului si separarea sa de obiectele din mediu
b. factorul p (fotografiile de schizofrenici paranoizi), reprezentând trebuintele expansive ale eului, tendinta de a fuziona cu obiectele mediului.

IV. Vectorul circular sau mai degraba vectorul de contact se refera refera la sfera generala a relatiilor obiectuale ale individului sau, cu alte cuvinte, la contactul sau cu realitatea. Cei doi factori componenti sunt:
a. factorul d (fotografiile de depresivi) care reflecta tipul posesiv "anal" al relatiei obiectuale
b. factorul m (fotografiile cu maniacali), care indica tipul "oral" de dependenta în relatia obiectuala.

III. Design experimental

1. Obiective si ipoteze
1. Obiectivul teoretic de baza îl constituie aprofundarea studiului relatiei ce se instituie în procesul exercitarii profesiei de scafandru, între cerintele, exigentele si specificul profesiei pe de o parte si trasaturile de personalitate de cealalta parte, elaborarea unui profil psihologic cât mai apropiat de personalitatea scafandrului
2. Obiectivul practic îl constituie aplicarea si investigarea la subiectii care lucreaza în hiperbarism si a unor metode de sondare a inconstientului care, prin ambiguitatea materialului - stimul da posibilitatea subiectului sa-si exprime "lumea sa interioara" fara a fi constient de acest lucru, metode necesare atât în selectie cât si în cunoastere.
Ipotezele lucrarii sunt:
1. Daca o caracteristica a scafandrilor este naivitatea, sentimentalismul atunci vectorul eu-lui va fi de tip adolescentin;
2. Întoarcerea la mediul originar, la "marea mama" constituie un substitut al mamei (primul obiect al libidoului).

2. Metodologia aplicata
Designul experimental a cuprins:
- aplicarea testului Szondi - în cabinetul psihologic
- aplicarea testului Szondi în conditii specifice de munca (la bordul navei)
Aplicarea testului Szondi si obtinerea a sase profile pentru fiecare subiect a fost realizata în timpul unui an si jumatate.

3. Descrierea lotului
Am folosit un lot de 45 de subiecti cu vârste cuprinse între 24 si 44 de ani din care 15 sunt ofiteri (cu vârste cuprinse între 25 si 44 de ani), 15 sunt maistri militari (cu vârste cuprinse între 31 si 40 de ani) si 15 sunt militari angajati pe baza de contract (cu vârste cuprinse între 24 si 35 de ani).
Toti subiectii sunt scafandri si exercita aceasta meserie. Mai mult, 18 dintre subiectii folositi sunt si parasutisti, iar 12 trebuie sa devina ocupând functii cu dubla specializare, scafandru - parasutist. Ceilalti scafandri sunt scafandri de mare adâncime care nu vor obtine si specializarea de parasutisti.
Am folosit un numar de 15 scafandri pentru fiecare categorie datorita numarului mic de ofiteri scafandri (17 ofiteri) pentru a vedea eventuale deosebiri între categorii.


IV. Prezentarea rezultatelor si interpretarea datelor

Profilul rezultat din aplicarea de sase ori a testului Szondi la ofiteri:
 

Profilul psihologic rezultat din aplicarea de 6 ori a testului Szondi la maistri militari:
 

Profilul psihologic rezultat din aplicarea testului Szondi la militarii angajati pe baza de contract:
 

Profilul general rezultat prin aplicarea testului Szondi la persoanele care lucreaza în hiperbarism:
 

Vectorul pulsional predominant h+ s-
Configuratia h+ s- accentueaza acceptarea nevoii de tandrete, cu respingerea simultana a nevoii de descarcare motrica neinhibata sau de manipulare agresiva a obiectelor concrete. Deci, este imaginea individului structural dependent si supus, cu o slaba nevoie de activism fizic. Acest lucru sugereaza senzitivitate si tendinta de a se detasa de aspectele materiale, fizic tangibile, ale realitatii, cu un interes proportional crescut pentru reprezentarea conceptuala si simbolica a realitatii exterioare si interioare. h+ s- pot aparea într-o varietate de manifestari socialmente pozitive sau sublimate. La barbati, ele sunt cel mai frecvent realizate prin alegerea unei profesii intelectuale sau artistice, care combina activitatea intelectuala si agresivitatea în serviciul umanitatii.

Vectorul pulsional predominant e0 hy- si e+ hy-
e0 si hy-este o reactie care este resimtita ca o stare de anxietate. e0 arata ca furia este descarcata, iar hy- este cenzura morala, control asupra emotiilor. Furia este descarcata, a fost tot retinuta în interior din cauza cenzurii morale, iar rezultatul este tot o stare de spaima, de anxietate sau de iritare.
Concordanta dintre e+ si hy- formeaza constelatia vectoriala P cea mai controlata. e+, ca si hy-, arata ca emotiile sunt controlate cu strictete negându-se orice etalare exhibitionista. Din cele 16 configuratii posibile din vectorul P, adica dintre toate combinatiile posibile ale celor doi factori cu cele patru directii, aceasta configuratie indica Supraeul cel puternic, ceea ce echivaleaza cu a spune ca structura vectoriala e+ hy- este caracteristica indivizilor morali si semnul cel mai precis contra oricarei forme de comportament antisocial sau criminal. Emotiile sunt resimtite puternic, dar nu sunt usor exprimate. Dintre toate constelatiile vectoriale P, e+ hy- exprima cea mai mare incapacitate de a descarca tensiunile afective prin intermediul aparatului locomotor.

Vectorul pulsional predominant k- p+
Configuratia k-p+ atunci când apare la adulti, se refera la caracteristicile de personalitate specifice adolescentei. Este prezenta la adultii care simt ca nu si-au realizat aspiratiile lor cele mai profunde. Nivelul lor de aspiratie este întotdeauna superior realizarilor lor.
Sentimentul de esec pe care-l traiesc apare independent de valoarea absoluta a realizarilor si a succeselor lor, asa cum sunt apreciate de ceilalti.
Pentru indivizii care dau k- p+, o trasatura caracteristica este chiar acest sentiment ca orice ar realiza tot nu este destul.

În consecinta, acest sentiment îi poate mobiliza catre cele mai înalte performante, în scopul de a-si atinge Eul ideal pe care îl poarta în ei si pe care simt ca nu-l pot atinge.
Sentimentele de insuficienta se datoreaza faptului ca acesti subiecti presimt procesul de refulare ca pe o forta straina care actionaza dinlauntrul lor, chiar daca ei nu sunt capabili sa verbalizeze ceea ce refuleaza.
Totusi, prezenta lui p+ arata ca acesti subiecti sunt sensibili la ceea ce se petrece în interiorul lor. k- p+ este reprezentarea "tipica" a luptei dintre Supraeu si pulsiunile Sinelui. În consecinta, comportamentul acestor subiecti este pro-social, existând o tendinta clara la conformism.

Subiectii care dau k- p+ sunt constienti de conflictul dintre pulsiuni si instantele critice constrângatoare. La adultii care dau k- p+ continutul lui p se refera mai ales la trebuinta factoriala h. Dorintele latente homosexuale si incestuoase constituie frecvent conflictul principal din aceasta configuratie Sch.
Vârsta cea mai caracteristica acestei imagini Sch este sfârsitul pubertatii si adolescentei. Dupa aceasta perioada, ea scade gradat ca frecventa, ajungând sa devina una din reactiile Sch cele mai rare la vârstele avansate. Explicatia rezida probabil în faptul ca aceasta imagine a Eului, din cauza conflictului pe care îl reprezinta, consuma prea multa energie pentru a fi tolerabila dincolo de anumite vârste.

Vector pulsional predominant d- m+ si d0 m+
Cei doi factori sunt orientati în directii diametral opuse, ceea ce înseamna ca cele doua pulsiuni actioneaza în aceeasi maniera. În cazul lui d- m+, cei doi factori exprima tendinta de a se "crampona" de un anumit obiect investit libidinal.

Este cea mai "fidela" constelatie, din moment ce d- indica faptul ca persoana este atasata la un anumit obiect si nu cauta un altul, iar m+ arata ca nevoia de dragoste si de sustinere afectiva este acceptata de subiect. Indivizii d- m+ sunt fixati la obiectul "primar", în sensul pe care l-am vazut la d-. înca o data, acest lucru nu implica în mod necesar un atasament evident la unul dintre parinti, ci poate indica faptul ca ceva (o persoana, o idee sau un lucru) este investit cu acea intensitate cu care a fost investit primul obiect al libidoului (mama sau un substitut al acesteia). Indivizii care dau aceasta configuratie nu depun nici un efort fizic pentru a se asigura de posesia obiectului investit. În majoritatea cazurilor acesta nu este nici macar un obiect ca atare, ci o persoana sau o idee, si nu sunt rare cazurile când acesti indivizi ramân atasati fidel de imaginea persoanei iubite.

Astfel, agatarea de aceste "obiecte" nu necesita efort fizic sau dorinta de a acapara, ci mai degraba capacitatea de sublimare si de a obtine placere din valorile imateriale. Aceasta afirmatie este întarita de constatarea ca d- m+ se întâlneste rareori la niveluri profesionale inferioare si aproape niciodata la criminali sau la psihoticii violenti.

Ea apare frecvent la adultii sanatosi psihic în special la indivizii pentru care munca pe care o depun este mai importanta decât profitul pe care îl obtin din punct de vedere financiar. Cu alte cuvinte, acestia sunt indivizii numiti în mod curent "idealistii".

Sunt persoane conservatoare, în sensul ca detesta schimbarile, resimtind dureros necesitatea de a iesi dintr-un cadru cu care s-au obisnuit.Chiar daca nu avem nici un indiciu exterior al aderentei subiectului la obiectul sau, la o analiza mai atenta, putem descoperii ca acest atasament se mentine fara a-si diminua intensitatea. Iar caracteristica într-adevar interesanta a acestor subiecti este atasamentul lor irealist nu este resimtit ca o frustrare grava, devreme ce acesti subiecti sunt capabili si din obiecte intangibile (de exemplu o idee). Pentru ei, a se gândi la obiect are aproape aceeasi valoare afectiva cu faptul de a-l poseda. Este o alta ilustrare a fidelitatii exagerate si a capacitatii lor de sublimare, atât de caracteristica indivizilor ce dau aceasta configuratie. Frecventa lui d- m+ ramâne aceeasi din adolescenta pâna la batranete.

Structura d0 m+ contine elemente ale trebuintelor de tip oral, sublimate m+, dar fara a fi însotite de o tensiune în sfera trebuintelor relationale de tip posesiv anal d0.

Aceasta absenta a tensiunii din factorul d este cauza pasivitatii caracteristice a acestor subiecti fata de obiectele ambiantei. (Trebuie sa spunem aici ca în cazul oricarei reactii nule expresia "absenta a tensiunii" se refera la absenta tensiunii conservate în profilele de test si nu la lipsa totala a acelei pulsiuni din sistemul de personalitate.)

d0 arata ca individul nu este în cautarea unor noi obiecte si nu este nici fixat la obiectul primar sau la un substitut al acestuia. Absenta atasametului strâns la un obiect oarecare (d0) se refera însa numai la absenta interesului de tip anal; cu alte cuvinte, nu exista nici o tendinta de a manipula si domina obiectele ceea ce nu implica si absenta intereselor "orale" fata de acele obiecte. Exact acest lucru se întâmpla la persoanele care dau d0 m+; ele au de fapt o mare nevoie de a se acrosa de obiecte în scopul de a fi iubite si de a primi un sprijin afectiv. (m+). În functie de tensiunea din m+, aceasta trebuinta orala de acrosaj la obiecte se poate manifesta sub formele cele mai agreabile (optimism si o atitudine non-agresiva sau, în cazul în care m+ este puternic tensionat, trebuinta de acrosaj poate deveni anxiogena datorita fricii de a pierde acel obiect.

În plan social, acesti subiecti sunt simpatici si, datorita faptului ca îsi accepta trebuintele de dragoste si de sustinere, sunt capabili sa se identifice si cu rolul de "donatori" ai acestor sentimente. Din cauza lipsei lor de activism în privinta luarii în stapânire a obiectelor (d0), indivizii care dau aceasta configuratie înclina mai degraba sa investeasca obiectele cel mai usor accesibile si, odata ce le-au investit se agata de ele. O data ce au stabilit o relatie obiectuala, ei resimt o anumita inertie fata de orice modificare a situatiei; totusi, daca schimbarea este inevitabila, ei stabilesc usor noi relatii, identice cu cea precedenta, gratie nevoii stringente a acestor indivizi de a gasi niste obiecte (aici, în sens de persoane) de care sa se acroseze pentru a obtine placere si sustinere.

Toleranta la frustrare a indivizilor d0 m+ este slaba. Ei nu suporta suferinta si sunt frecvent tentati sa-si organizeze viata numai pentru a o evita. În general, capacitatea lor de sublimare este unul din motivele principale care explica de ce, chiar în circumstante aparent defavorabile, ei pot sa obtina o anumita satisfactie, de vreme ce prin sublimare, ei nu mai investesc un obiect material sau o persoana, ci idei sau valori abstracte, care nu pot fi pierdute din cauza unor circumstante externe.

Se pare ca acesti subiecti au primit foarte multa dragoste în copilarie, ceea ce le-a creat ulterior nu numai o atitudine optimista fata de viata, ci si o nevoie exacerbata de fi protejati, chiar atunci când au atins vârsta adolescentei.

Frecventa configuratiei d0 m+ creste o data cu nivelul de sublimare cerut de o profesie sau alta.

V. Concluzii

Profil final ofiteri:
h+ s- e+ hy- k- p+ d0 m+
Profil final maistri militari
h+ s- e0 hy- k- p+ d- m+
h+ s- e+ hy- k- p+ d- m+
Profil final militari angajati pe baza de contract
h+ s- e0 hy- k- p+ d- m+

Putem observa ca singurele variabile din aceste profile sunt factorii e si d.
Cele doua ipoteze au fost confirmate.

Ipoteza: "Daca o caracteristica a scufundarii este naivitatea atunci vectorul Eului va fi de tip adolescentin" a fost confirmata prin faptul ca 74% din cei investigati repectiv 54,9% prezinta configuratia k- p+, combinatie specifica Eului adolescentin. Este bine de mentionat ca jumatate din cei ramasi prezinta combinatia k- p0 (Eul robotel). Vârsta medie pe categorii este de 34 de ani la ofiteri, 37 la maistri militari si 27 la militari angajati pe baza de contract. ceea ce reflecta faptul ca exista diferente de vârsta între Eul adolescentin (12-18 ani) si vârsta medie a subiectilor, diferenta dintre Eul robotel (9-12 ani) si vârsta subiectilor fiind mai mare.
Studiile anterioare au aratat prezenta unei oarecare naivitati, sentimentalism a celor care profeseaza aceasta meserie.

Ipoteza: "Întoarcerea la mediul originar, la Marea Mama constituie un substitut al mamei (primul obiect al libidoului)" a fost confirmata prin obtinerea configuratiei d- m+ si d0 m+.
Desi reactia d0 nu reflecta neaparat investirea unui obiect ca substitut al mamei totusi reflecta în buna masura pasivitate, dorinta de protectie, de atasament, de mângâiere poate de ce nu mângâierea Marii Mama.
Reactiile d0 m+ d- m+ si comportamentele descrise de ele contrasteaza puternic cu perceptia omului insensibil, dur atribuit acestei categorii de oameni.

Alte date din profil arata dorinta catre imaterialitate (h+ s-; d- m+; d0 m+) precum si idealismul acestor oameni (k- p+). Toate acestea ar putea constitui viitoare teme de cercetare, aprofundarea lor. Am putea spune si formula totodata o ipoteza "Dorinta de întoarcere la Marea Mama duce catre imaterialitate".
De asemenea datele obtinute din profil reflecta diminuarea acceptarii de sine ceea ce coreleaza cu studiul "Confruntarea cu adâncurile - profile ale categoriilor de scafandri" unde majoritatea scafandrilor au o stima de sine scazuta. Combinatia k- p+ si perioada Eului adolescentin sunt vârstele la care Eul este gonflat de mari idei si de planuri magnifice, dar în acelasi timp traieste un dramatic sentiment de incapacitate de a realiza aceste planuri. Orice ar realiza tot nu este destul, de unde si stima de sine scazuta.

Prezenta într-o foarte mica masura (21 de alegeri din 395) a alegerilor de tip ± (5,31%) care semnifica indecizie si ambivalenta ne arata ca persoanele care lucreaza în mediul hiperbar nu prezinta în plan psihic stari de incertitudine si dubiu. Acestea se numesc simptome subiective.
Alegerile de tip 0, în numar de 80 si care se numesc simptome obiective, exprima o descarcare a trebuintelor în comportament.

Putem calcula gradul de tensiune al trebuintelor care semnifica cât de frecvent sau de intens apar simptome în viata individului.

-2,5% si ne arata ca predomina simptomele obiective adica subiectii îsi rezolva tensiunile exprimându-le direct în comportament.

Faptul ca maistri militari au obtinut în proportii aproape egale atât e+ (ca si ofiterii) cât si e0 (ca si militarii angajati pe baza de contract) ne arata ca la nivelul exprimarii emotiilor ei se împart în doua categorii: cei care îsi descarca cu usurinta emotiile ca si persoanele cu studii medii (e0) si cei care au un control etic al acestora ca si persoanele cu studii superioare (e+). Înca o data apare problematica de identificare vis-a-vis de "rol-status" a maistrului militar.

S-a observat din alte studii ca singurul factor pe care apar tensiuni cu unul, doua sau mai multe semne de exclamare aproape la toti subiectii este m care apare tensionat la persoanele care practica sporturi extreme. Putem spune din acest punct de vedere ca scufundarea este un sport extrem.





Bibliografie


1. Indicatii tehnice si metodologice pentru selectionarea scafandrilor
2. Norme privind pregatirea, organizarea si protectia muncii în activitatea de scufundare, Editate de Statul Major al Marinei Militare, 1996
3. Anitei, M., Psihologia personalitatii aviatorului, Editpress Mihaela SRL, Bucuresti, 2000
4. Degeratu, M., Petru, A., Ionita, S., Manualul scafandrului, Per Omnes Artes, Bucuresti, 1999
5. Deri, Susan, Introducere în testul Szondi, Editura Paidea, Bucuresti, 2000
6. Goupil, G., Seyle, H., Întelepciunea stresului, Editura Coresi, Bucuresti, 1991
7. Minulescu, Mihaela, Tehnici proiective, Editura Titu Maiorescu, Bucuresti, 2001
8. Pastuch, C., si colab, Stabilirea posibilitatilor fiziologice si a metodelor de scufundare si lucru sub apa cu scafandri, la adâncimi mari, 1978
9. Petru, A., Studiul performantei psihometrice în scufundari profunde în atmosfera heliu-oxigen, 1984
10. Petru, A., Beiu, V., Lucrarile celei de-a II-a sesiuni de comunicari stiintifice a Centrului de Scafandri
11. Petru, A., Beiu, V., Manea, M., ..., Experimentarea tehnologiei de scufundare în saturatie cu aer sau amestecuri azot-oxigen pâna la adâncimi de 50m, 1984
12. Poulet, G., Barincou, R., La Plonjee, Editura Denoel
13. Vasilescu, I.P., Psihologia riscului, Editura Militara, Bucuresti,1986
 

* Psiholog principal, U.M. 02125 Constanta
** Psiholog, U.M. 02145 Constanta