Pentru tara noastra, s-au evidentiat o serie de discrepante în domeniul fundamentelor teoretice si practice legate de motivatie si orientare profesionala, de categoriile de profesii, de economie a educatiei (acest lucru presupune constientizarea aspectelor economice ale educatiei, precum si introducerea notiunii de eficacitate interna si externa în abordarea problemelor educative si de evaluare). (starea initiala a problemei).De aceea, mi se pare interesant de studiat sa descopar felul în care fiecare dintre noi reuseste sa se motiveze pe sine însusi, sa gaseasca energia, timpul si motivul pentru a trece la actiune.. (starea finala a problemei). Este clar ca un subiect atât de complex nu poate fi epuizat prin acest studiu si, in acest context, am incercat sa raspund la urmatoarele intrebari :Care este relatia dintre motivatie si orientarea profesionala? Care sunt motivele reale care determina asemenea orientari la un adolescent? Este vorba de o alegere reala?,Când se pune problema deciziei asupra unei cariere? Ce cauze determina decizia sau indecizia privind orientarea carierei? Este adolescentul în masura sa decida singur asupra profesiei?


Argument

1. Polarizare a orientarilor adolescentilor în prag de optiuni profesionale spre domeniile de activitate cele mai moderne, considerate cu un potential crescut de valorizare sociala, de reusita materiala,sau spre cele care confera sanse sporite pentru gasirea unui loc de munca. 2. Adolescentul de azi, speriat de alternativa somajului, sub limita expectantelor sale, a uitat sa priveasca spre sine pentru a vedea ce-i place, ce i s-ar potrivi, ce aptitudini are? 3. Perioada adolescentei este ultima perioada în care decizia alegerii unei cariere nu mai poate fi amânata. 4. Optiunea adolescentului pentru o anumita profesie este rezultatul unor procese afective, mai mult influentata de dorinta decât de recunoastere obiectiva a posibilitatilor.
OBIECTIV GENERAL: a) investigarea sferei motivationale a alegerii profesiei la elevii din clasele terminale ale liceelor din orasul Bacau; b) precum si profesiile spre care se orienteaza acesti elevi.
OBIECTIVE SUBORDONATE: a1. stabilirea unui numar de dimensiuni motivationale fundamentale, ce stau la baza deciziei adoloscentilor în alegerea profesiei; a2. influenta profilului liceului asupra motivatiei alegerii profesiei, a3. masura în care elevul este decis sa urmeze respectiva profesie; presupunem ca aceasta variabilitate a deciziei afecteaza si ea sfera motivationala; a4. masura în care genul si clasa subiectilor (a XI-a sau a XII-a) influenteaza motivatia alegerii profesiei; b1. profesiile spre care se orienteaza adolescentii, în general, dar si comparativ - în functie de profilul liceului în care sunt integrati, si în functie de gen;
b2. cele mai importante motive care determina alegerea anumitor profesii – care se vor demonstra a fi cele mai "dorite" de catre subiectii investigati.

I. Obiectivele cercetarii

Lucrarea are drept obiectiv general investigarea sferei motivationale a alegerii profesiei la elevii din clasele terminale ale liceelor din orasul Bacau. Mai mult, ne propunem sa aflam profesiile spre care se orienteaza acesti elevi.
Motivatia alegerii profesiei va fi studiata prin stabilirea unui numar de dimensiuni motivationale fundamentale ce determina aceasta alegere, a celor mai importante motive ce stau la baza deciziei adoloscentilor în aceasta privinta.
Odata stabilite aceste dimensiuni, vom investiga, în primul rând, influenta profilului liceului asupra motivatiei alegerii liceului, adica diferentele dintre elevii de la licee cu profil teoretic si cei de la licee cu profil industrial în privinta importantei pe care le au pentru ei, în privinta alegerii profesiei, fiecare din factorii motivationali stabiliti.
O alta variabila introdusa este cea a gradului deciziei, a masurii în care respectivul elev este decis sa urmeze respectiva profesie; presupunem ca aceasta variabilitate a deciziei afecteaza si ea sfera motivationala, în sesnul ca importanta acordata diversilor factori motivationali de catre subiectii decisi, respectiv de cei indecisi, va fi diferita.
Mai mult, ne propunem sa cercetam masura în care genul si clasa subiectilor (a XI-a sau a XII-a) influenteaza motivatia alegerii profesiei, urmarind, astfel, diferentele dintre subiectii de gen feminin si cei de gen masculin, pe de o parte, si cele dintre subiectii din cele doua clase scolare în privinta importantei pe care ei o acorda factorilor motivationali asociati deciziei de cariera.
O a doua dimensiune a cercetarii este cea descriptiva; ne propunem sa aflam profesiile spre care se orienteaza adolescentii din liceele din Bacau, în general, dar si comparativ - în functie de profilul liceului în care sunt integrati, pe de o parte, si de gen, pe de alta.
În fine, vom realiza un profil motivational al celor mai frecvente profesii spre care se orienteaza subiectii; mai precis, vom stabili care sunt cele mai importante motive care determina alegerea anumitor profesii – care se vor demonstra a fi cele mai "dorite" de catre subiectii investigati.

II. Design experimental si ipoteze

Variabilele cercetarii sunt urmatoarele:
a) Variabile independente:
1. profilul liceului: - teoretic
- industrial
2. gradul deciziei în privinta profesiunii: - indecis
- decis
3. genul: - feminin
- masculin
4. clasa: - a XI-a
- a XII-a

b) Variabile dependente:

1. motivele alegerii profesiei
2. profesia aleasa

Ipoteze:
1. Profilul liceului influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente între subiectii de la liceele cu profil teoretic si cei de la licee cu profil industrial în privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din cele zece motive posibile.
2. Gradul deciziei influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente între subiectii indecisi si cei decisi în privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din cele zece motive posibile.
3. Exista efecte semnificative de interactiune între profilul liceului si gradul deciziei în privinta importantei acordate motivelor alegerii profesiei.
4. Genul influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente între subiectii de gen feminin si cei de gen masculin în privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din cele zece motive.
5. Clasa influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente între subiectii din clasa a XI-a si cei din clasa a XII-a în privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din cele zece motive posibile.
6. Profilul liceului influenteaza profesia aleasa: exista diferente între distributia profesiilor alese de subiectii de la liceele cu profil teoretic si cea a profesiilor alese de cei de la licee cu profil industrial.
7. Genul influenteaza profesia aleasa: exista diferente între distributia profesiilor alese de subiectii de gen feminin si cea a profesiilor alese de cei de gen masculin.
8. Exista diferente în privinta configuratiei motivelor în functie de profesia aleasa.

III. Metodologie

În prima etapa a cercetarii am realizat o pretestare pentru a identifica cele mai importante 10 motive ce stau la baza optiunilor profesionale ale adolescentilor din liceele din Bacau. La pretestare au participat 200 de subiecti – elevi ai claselor a XI-a si a XII-a în liceele din Bacau, 100 fiind de la licee cu profil teoretic si 100 de la licee cu profil industrial. Chestionarul aplicat în pretestare solicita subiectilor sa scrie, în primul rând, profesia pe care vor sa o urmeze, si în al doilea rând 5 motive, în ordinea importantei lor, pentru care au ales acea profesie. Dupa aplicarea chestionarelor am realizat o analiza a acestor motive, identificând sinonimele si grupând raspunsurile; astfel am obtinut o lista de 15 motive independente, carora le-am calculat doi indicatori, si anume:- frecventa – numarul de chestionare în care el a aparut;- suma rangurilor – pentru fiecare chestionar raspunsurile au fost cotate cu ranguri de la 1 – rang acordat primului motiv din lista, deci cel mai important – pâna la numarul total de motive scrise (maxim 5). În a doua faza aceste ranguri au fost inversate – prin operatia 6 – rangul, pentru a putea calcula importanta globala a fiecarui motiv. În acest scop a fost aplicata pentru fiecare motiv formula frecventa x suma rangurilor.
Din aceste 15 motive au fost alese pentru chestionarul aplicat în cercetarea propriu-zisa primele 10 în ordinea inversa a frecventei x suma rangurilor. Pentru repartizarea subiectilor în functie de variabila independenta "gradul deciziei", am aplicat proba medianei asupra distributiei raspunsurilor acordate de subiecti la itemul vizând masura în care sunt hotarâti în privinta profesiei. Mediana are valoarea 70; subiectii cu scorul mai mic de 70 au fost inclusi în categoria "indecis", iar cei cu mediana mai mare de 70 – în categoria "decis". Un numar de 24 de subiecti au avut scorul egal cu mediana; ei au fost exclusi din prelucrarile ce au avut în vedere aceasta variabila.

IV. Lotul de subiecti

La cercetare au participat 347 elevi din clasele a XI-a si a XII-a din licee ale municipiului Bacau. Înainte de aplicarea chestionarelor am realizat o documentare asupra efectivelor liceelor de profil teoretic si industrial din Bacau, pe clase, în general, si în special asupra distributiei în functie de sex ale claselor a XI-a si a XIIa. O prima esantionare a fost efectuata asupra liceelor; astfel, din cele 14 licee au fost alese 8, repartizate în mod egal dupa criteriul profilului. Distributia celor 347 de subiecti în functie de cele 4 variabile independente a fost urmatoarea:
1. profilul liceului: - teoretic: 176 de subiecti;
- industrial: 171 de subiecti;
2. gradul deciziei în privinta profesiunii: - indecis: 155 de subiecti;
- decis: 168 de subiecti;
3. genul: - feminin: 182 de subiecti;
- masculin: 165 de subiecti;
4. clasa: - a XI-a: 157 de subiecti;
- a XII-a: 166 de subiecti.
Distributia subiectilor dupa toate variabilele independente, considerate simultan, este prezentata în tabelul urmator; mentionam ca din aceste distributii nu fac parte cei 24 de subiecti al caror scor la itemul de masura al deciziei a fost egal cu mediana.
 

Cercetarea a avut loc în perioada ianuarie – martie 2005.

V. Rezultatele obtinute si interpretarea lor

Ipoteza nr. 1. Rezultate si interpretare
Pentru investigarea influentei profilului liceului asupra motivelor alegerii profesiunii am comparat, cu ajutorul testului t Student pentru esantioane independente, cele doua categorii de subiecti determinate de profilul liceului în ceea ce priveste importanta acordata de ei fiecaruia din cele 10 motive. Constatam ca exista diferente semnificative în privinta a 9 din cele 10 motive, si anume: placere – t(345) = 3,89, p < 0,01; bani - t(345) = 3,95, p<0,01; prestigiu, statut - t(345) = 5,53, p < 0,01; cunoasterea de noi persoane - t(345) = 4,03, p<0,01; conditii de munca - t(345) = 6,26, p<0,01; calatorii - t(345) = 2,05, p=0,04 < 0,05; “sa ajut pe altii" - t(345) = 4,70, p=0,02 < 0,05; raspunderile asumate - t(345) = 2,20, p=0,02 < 0,05; seriozitatea profesiei - t(345) = 3,55, p<0,01. Observam ca subiectii elevi ai liceelor teoretice au considerat toate cele 9 motive la care s-au înregistrat diferente semnificative ca fiind mai importante decât cei de la liceele industriale. Putem interpreta aceste diferente multiple ca indicând faptul ca elevii liceelor teoretice sunt mai motivati spre alegerea unei profesiuni decât ceilalti, sunt mai orientati spre urmarea unei cariere. Elevii liceelor industriale sunt deja în mod semnificativ orientati spre o anumita cariera, data de profilul industrial – tehnic al clasei în care învata, iar paleta optiunilor profesionale accesibile este mai redusa.

Ipoteza nr. 2. Rezultate si interpretare
Pentru testarea influentei gradului deciziei asupra motivelor alegerii profesiei am comparat importanta acordata acestora de catre subiectii indecisi cu cea acordata de catre cei din categoria "decisi",indiferent de celelalte variabile. Constatam ca exista diferente semnificative în privinta a 2 din cele 10 motive, si anume: siguranta viitorului – t(341) = -3,41, p = 0,001 < 0,01 si bani – t(341) = -5,07, p < 0,01.
Analizând sensul diferentelor, observam ca subiectii decisi acorda o mai mare importanta decât cei indecisi ambelor motive – siguranta viitorului si bani. Putem interpreta diferenta ca indiciu al faptului ca subiectii decisi sunt cei care gândesc în mod pragmatic, care urmaresc siguranta - a profesiei si materiala – si care si-au ales deja în mod clar si profesia care le poate asigura aceasta securitate.

Ipoteza nr. 3. Rezultate si interpretare
Pentru analiza efectelor de interactiune între profilul liceului si categoria de decizie în privinta fiecareia din cele 10 dimensiuni motivationale am utilizat procedura ANOVA Univariate. Un singur efect de interactiune s-a dovedit a fi semnificativ, pe dimensiunea prestigiului: F(3,322) = 4,79, p = 0,02 < 0,05.
a)influenta deciziei la elevii liceelor industriale: Diferenta nu este semnificativa statistic; prin urmare, în cazul elevilor liceelor industriale, importanta acordata prestigiului nu variaza în functie de gradul deciziei.
b)influenta deciziei la elevii liceelor teoretice: Diferenta este semnificativa statistic – t(161) = -3,82, p = 0,001 < 0,01. În cazul elevilor liceelor teoretice, cei decisi acorda o importanta semnificativ mai mare prestigiului în alegerea profesiei, decât cei indecisi. Diferenta poate fi privita ca un indice al faptului ca în cazul elevilor liceelor teoretice prestigiul se adauga celorlalte doua dimensiuni motivationale care îi separa pe cei indecisi de cei decisi, si anume siguranta viitorului si banii.

Ipoteza nr. 4. Rezultate si interpretare
Pentru testarea influentei genului subiectilor asupra motivelor alegerii profesiei am comparat importanta acordata acestora de catre subiectii de gen feminin cu cea acordata de catre cei de gen masculin.
Constatam ca exista diferente semnificative în privinta a 5 din cele 10 motive, si anume:"placere" – t(345) = 2,27, p=0,02 < 0,05; "bani" - t(345) = -2,44, p=0,01 < 0,05; "cunoasterea de noi persoane" - t(345) = 4,28, p < 0,01; "calatorii" - t(345) = 5,35, p < 0,01; "sa ajut pe altii" - t(345) = 6,02, p < 0,01.

Ipoteza nr. 5. Interpretare
Pentru testarea influentei clasei subiectilor asupra motivelor alegerii profesiei am comparat importanta acordata acestora de catre subiectii din clasa a XI-a cu cea acordata de catre cei din clasa a XII-a. Nici una dintre diferente nu este semificativa statistic. Putem interpreta absenta diferentelor ca dovada a faptului ca motivatia alegerii profesiei nu este afectata de trecerea de la clasa a XI-a la clasa a XII-a, ea ramânând în mare parte constanta în a doua jumatate a perioadei de liceu.

Ipoteza nr. 6. Rezultate si interpretare
Influenta profilului liceului asupra profesiei alese a fost testata prin calcularea frecventelor cu care au fost alese diversele profesii de catre subiectii de la licee teoretice în comparatie cu cei de la licee industriale.
a) liceele teoretice: numarul total de profesii alese de catre elevii liceelor teoretice a fost de 38: dintre acestea, cele care au depasit 5% din totalul alegerilor au fost cele de operator PC, avocat, informatician, economist si inginer. Este evident pentru elevii liceelor teoretice, care au orientari spre domenii umaniste si stiintifice, sa constatam în structura intereselor acestora , pe primele locuri, interese si valori teoretice care, în momente de optiune profesionala, sa fie în concordanta.
b) liceele industriale: numarul de profesii spre care se orienteaza elevii liceelor industriale este semnificativ mai redus: 21. Dintre acestea, cele care depasesc 5% din alegeri sunt cele de inginer, mecanic auto, constructor masini, manager, operator PC si informatician. Comparând optiunile cele mai frecvente ale elevilor celor doua tipuri de liceu constatam ca cel putin jumatate dintre ele – inginer, operator PC si informatician – sunt comune (3 din 5 în cazul celor de la liceele teoretice, respectiv 3 din 6 pentru cei de la liceele industriale).

Profesiile specifice fiecarui profil sunt cele de avocat si economist în cazul profilului teoretic, respectiv de constructor de masini, mecanic auto si manager, în cazul celui industrial. Desi aria de optiuni profesionale este mai larga în cazul elevilor liceelor teoretice, si în ciuda diferentei considerabile de programa scolara – ce se reflecta în registrul aptitudinilor formate în aceasta perioada – totusi, o buna parte din profesiile alese frecvent de elevii celor doua profile este comuna. Diferenta între cele doua categorii de subiecti nu rezida, asadar, atât în profesiile pentru care se considera pregatiti, sau pe care doresc sa le urmeze, ci cu precadere, în ceea ce priveste motivatia lor pentru a îndeplini profesia aleasa. De asemenea, aceasta diferenta reflecta posibilitatile si aspiratiile elevilor în concordanta cu schimbarile inerente în profilul liceului, în profilul profesiunilor sau în piata muncii; OP se face spre un grup de profesiuni înrudite.

Ipoteza nr. 7. Rezultate si interpretare
Influenta genului asupra alegerii profesiei a fost verificata prin calcularea frecventelor de alegere a diverselor profesii de catre subiectii de gen feminin în comparatie cu cei de gen masculin.

a) profesiile alese de fete: Numarul total de profesii spre care se orienteaza fetele este de 43. Cele care depasesc 5% dintre alegeri sunt: inginer, manager, operator PC, constructor masini, asistent social, la care se poate adauga si cea de avocat, cu 4,9% din alegeri. Surprinde prezenta profesiilor alese de cel putin 3 subiecti, adica 1,6% din esantion, a unor profesii în general privite ca masculine, cum ar fi cea de sudor, tinichigiu auto si mecanic auto(alese de fetele ce se pregatesc deja pentru ele în liceele industriale).

b) profesiile alese de baieti: Observam, în primul rând, diferenta dintre sexe în ceea ce priveste numarul total de profesii alese: în cazul baietilor, acesta este de (23), adica putin mai mult de jumatate în raport cu cel al fetelor (43). Dintre acestea, cele care depasesc 5% din alegeri sunt cele de inginer, operator PC, mecanic auto, informatician, constructor masini, manager, la care se poate adauga si avocat, cu 4,8%. Comparând cele doua distributii, constatam ca marea majoritate a profesiilor care au primit peste 5% din alegeri din partea reprezentantilor celor doua categorii sunt comune, si anume: operator PC, manager, constructor masini, avocat si inginer. Profesiile specifice sunt cele de asistent social, în cazul fetelor, si de informatician si mecanic auto în cazul baietilor. Pe ansamblu, putem conchide ca fetele au o mai mare variabilitate în optiunile profesionale, ceea ce determina o concurenta mai redusa între ele pe aceste profesii decât în cazul baietilor; totusi, ele concureaza cu baietii, deoarece mare parte din alegerile importante ca frecventa ale celor doua grupuri sunt, dupa cum am vazut, aceleasi.

Ipoteza nr. 8. Rezultate si interpretare
Influenta profesiei alese asupra configuratiei motivelor a fost testata prin compararea distributiei importantei motivelor alegerii profesiilor. Pe ansamblul tuturor categoriilor de subiecti, profesiile ce au fost alese cu frecventele cele mai ridicate – peste 4,5% - au fost: Inginer(14,1%); Operator PC(10,1%); Mecanic auto(8,1); Manager(7,2%); Informatician(6,9%); Constructor masini(6,3%); Avocat(4,9%).
Constatam o polarizare a orientarilor adolescentilor spre domeniile de activitate cele mai moderne, de viitor, considerate cu un potential crescut de valorizare sociala, de reusita materiala sau, mai ales, spre cele care le ofera sanse sporite pentru gasirea unui loc de munca. Profesiile alese de subiectii care au participat la aceasta cercetare consider ca exprima inventarierea de catre acestia a variabilelor profesionale legate de satisfactie în concordanta cu efectele tuturor factorilor motivationali care se înscriu pe aceeasi dimensiune. În tabelul de mai jos am incadrat profesiile alese, cu frecventele cele mai ridicate (peste 4.5%), pentru toate categoriile de subiecti, precum si factorii motivationali identificati pentru fiecare profesie în parte, în ordinea importantei lor:

VI. Concluzii

Studiul materialului bibliografic, pe care îl impune tema abordata, m-a condus spre proiectarea acestei cercetari constatative pentru a raspunde macar partial la întrebarile si deschiderile operate de contextul teoretic. Valoarea formativa a motivatiei în contextul dinamicii orientarii profesionale la adolescenti a fost pusa în evidenta atât prin lucrarile teoretice de specialitate cât si prin evidentierea unor date de cercetare obtinute prin studii experimentale realizate anterior anului 1989, în domeniul aspiratiilor, intereselor, valorilor. In etapa pretestarii (200 elevi) s-au identificat cele mai importante 10 motive care stau la baza optiunilor profesionale ale adolescentilor. Datele de cercetare obtinute la nivelul esantionului de elevi (de la licee teoretice si industriale, din orasul Bacau) raspund la unele întrebari ale noastre si evidentiaza unele aspecte motivationale, precum si diferente semnificative între acestia din perspectiva variabilelor analizate. Componenta volitionala cuprinde contradictiile dintre motivele si tentatiile care aduc în atentia elevului câteva profesiuni din care va trebui sa aleaga una, fixarea asupra uneia dintre ele, puterea de a mentine aceasta decizie, concentrarea eforturilor în scopul îndeplinirii hotarârii luate si a învingerii obstacolelor ce le poate întâmpina. Aceasta framântare interioara se poate manifesta si sub forma de conflict, când apare dezacordul dintre ceea ce doreste si ceea ce poate elevul.
Astfel, decizia poate fi definita si ca modalitate de depasire a unui conflict cognitiv sau afectiv, care defineste totodata si “conceptul de autorealizare". Pentru adolescent, importanta cunoasterii mecanismelor psihologice de luare a deciziei este extrem de vitala. Actul decizional, uneori ireversibil, deseori imprevizibil poate sa-i marcheze viata tânarului.

VII. Observatii si recomandari

Din discutiile cu adolescentii participanti la acest studiu s-a constatat:
- OP a adolescentilor nu se mai poate rezuma doar la asistarea unor momente în alegerea carierei, ci trebuie sa devina o modalitate de dezvoltare a abilitatilor necesare pentru construirea propriei cariere;
- Identificarea unor aspecte motivationale actuale precum si a categoriilor de profesii alese, în dinamica orientarii profesionale a adolescentilor, dezvolta competente în urmatoarele domenii: - autocunoastere si dezvoltare personala, - comunicare si relationare interpersonala, - managementul informatiei si al învatarii, - planificarea carierei, - stimularea interesului fata de oportunitati, - calitatea stilului de viata;
- Greselile privind decizia asupra unei cariere se resimt dupa mai multi ani, daca individul este nemultumit de munca sa,de sine,de cei din jurul sau,daca nu face fata cerintelor meseriei pe care o practica.
- Începând cu propria experienta de viata si continuând cu experientele absolventilor de licee si de facultati am observat ca multi nu au luat o decizie în cunostinta de cauza, constientizând aceasta mult mai târziu.
- Lipsa de informare la nivelul elevilor în problema alegerii si deciziei pentru profesie;
- Informarea si consilierea în cariera lipseste partial sau total din cadrul procesului instructiv-educativ;
- Uneori familia e cea care influenteaza sau chiar decide asupra carierei adolescentilor. În unele familii exista chiar o manipulare a adolescentilor în sensul impunerii unei cariere;
- Adolescentii nu cunosc etapele luarii unei decizii,nu au abilitati decizionale,aceasta fiind una din carentele învatamântului românesc;
- Decizia precum si indecizia sunt influentate de o serie de factori, care trebuie sa fie identificati si amplificati daca au efect pozitiv si înlaturati daca au un efect negativ. Este deosebita importanta studiului acestor factori sub aspect conceptual, cât si comportamental.
- OP a adolescentilor nu se mai poate rezuma doar la asistarea unor momente în alegerea carierei, ci trebuie sa devina o modalitate de dezvoltare a abilitatilor necesare pentru construirea propriei cariere.


Bibliografie

1. Ana Stoica-Constantin, 2004, "Conflictul interpersonal", Editura Polirom, Iasi
2. Ana Stoica-Constantin, Ticu Constantin, (2002), "Managementul Resurselor Umane", Iasi.
3. Alexandrescu, I., (1981). "Personalitate si vocatie", Editura Junimea, Iasi.
4. Bogathy, Z. (2004). "Manual de psihologia muncii si organizationala", Editura Polirom, Iasi.
5. Cosmovici, A., si Iacob, L. (1999). "Psihologie scolara", Editura Polirom, Iasi.
6. Cosmovici, A., si Havârneanu, C.(1991). art. "Aspecte ale personalitatii vatmanului", "Revista de psihologie", 37, nr. 3-4.
7. Cosmovici, A., si Mariana Caluschi, "Adolescentul si timpul sau liber", Editura Junimea, Iasi, 1985
8. Cornescu, V., Catalina Bonciu,(1999), "Managementul resurselor umane", Editura Trei, Bucuresti.
9. Chircev, A., Salade, D., (1969). "Contributii la orientarea scolara si profesionala", E.D.P, Bucuresti.
10. Chelcea, S., (1994). "Personalitate si societate în tranzitie", Editura stiinta si tehnica, Bucurest.i
11. Crites, J., (1969). "Vocational Psychology", New York:McGRAW-Hill, Book Company.
12. Dorina Salavastru, (2004). "Psihologia educatiei", Editura Polirom,Iasi.
13. Golu, M..(2000). "Fundamentele psihologiei", Editura Fundatiei "România de Mâine", Bucuresti.
14. Golu, P. ( 1973). art" Motivatia, un concept de baza în psihologie", Rev._t.19, nr.3, Bucuresti.
15. Ginzberg, E., (1951). "Ocupational choice", New York, Columbia University Press
16. Havârneanu, C. (2002). "Resurse umane si strategii de consultanta", Editura Erota, Iasi
17. Havârneanu, E.C., (2000). "Cunoasterea psihologica a persoanei", Editura Polirom, Iasi.
18. Havârneanu, C., (2000-2001). art. "Orientarea scolara si profesionala prin metodologii de evaluare computerizata", Analele stiintifice ale Universitatii ;Al. I. Cuza" – Sectiunea-Psihologie, Tom. IX- X.
19. Holban, I. (1973). "Orientarea în scoala", Editura Junimea, Iasi.
20. Mamali, C. (1981). "Balanta motivationala si coevolutie", Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.
21. Mamali, C., (1976) "Tendinta de autorealizare si mobilitatea socioprofesionala"
22. Neacsu, I., “ Cultura generala- factor al dezvoltarii creativitatii umane"|,în Forum, nr.4/1984
23. Neculau, A. (2004)."Dinamica grupurilor "(Note de curs), Universitatea "Al. I. Cuza", Iasi.
24. Nicola, I., (1994), "Pedagogie", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
25. Nicola, I., art."Elevul ca subiect în cadrul relatiei educationale", în"Revista de Pedagogie", nr.4/ 1969.
26. Neveanu, P.P., Zlate, M., ( 1998). "Psihologia"- manual pentru clasa a X-a,E.D.P, Bucuresti.
27. Revista "Psihologia", numarul 5/ 1999.
28. Revista "Pedagogia", numarul 4/1983
29. Revista "Psihologia", nr.1,2,3,4,5/1998
30. Revista "Un viitor pentru fiecare", nr. 1,2,3,4,5,/ 1998
31. Radulovici. Ioana (1999).art. "Proiect de interventie psihologica în dinamica orientarii profesionale a adolescentilor", "Revista de Psihologie Aplicata", nr.4, Timisoara, Editura First.
32. Salade, D. ( 1990). art. " Orientarea scolara si profesionala, în perspectiva evolutiei social-economice din România", "Revista de psihologie", t. 36, nr. 2, Bucuresti, aprilie-iunie.
33. Salade, D., (1976). "Optiuni scolare si pregatirea pentru munca", E.D.P, Bucuresti.
34. Salade, D.(1995). "Educatie si personalitate", Cluj-Napoca, Casa Cartii de stiinta.
35. Salade, D., (1991), art. "Puncte de vedere noi in orientarea profesionala", “Revista de Pedagogie", nr.2
36. Sillamy, Norbert., (1996). "Dictionar de psihologie" – Larousse,Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti.
37. soitu, L. (2004). "Educatia adultilor"(Note de curs), Universitatea "Al. I. Cuza", Iasi..
38. Tomsa, Gh., (1989). "Orientarea scolara si profesionala a elevilor" în "Structuri, strategii si performante în învatamânt", Editura Academiei, Bucuresti.
39. Tomsa, Gh., (1999). "Orientarea si dezvoltarea carierei la elevi", Casa de Editura si Presa Viata Româneasca, Bucuresti.
40. Ursula schiopu; Emil, V., (1997). "Psihologia vârstelor", E.D.P, Bucuresti.
41. Ursula Schiopu; "Criza de originalitate la adolescenti ", E.D.P., Bucuresti, 1979
42. Vlasov, D., si alti colaboratori, (1999). "Consiliere si orientare scolara", Editura Spiru Haret, Iasi.
43. Voicu, L., "Parintii si profesiunea copiilor", E.D.P",Bucuresti, 1981
 

* Psiholog, C.M.Z. Bacau, M.A.I.
** Conferentiar universitar profesor doctor, Universitatea „Al.I.Cuza” Iasi