Am intentionat prin acest studiu sa surprindem problemele care apar în adaptarea elevilor/studentilor din institutiile militare de învatamânt, realizând o evaluare a adaptarii scolare, atât prin evaluarea capacitatii elevului de integrare în activitatea didactica, precum si prin evaluarea capacitatii de integrare în viata comunitatii. Metoda de cercetare utilizata este ancheta pe baza de chestionar.
În urma prelucrarii datelor din chestionare rezulta ca:
- apare initial o scadere a performantelor scolare, în special la materiile esentiale în specificul institutiei;
- marea majoritate a esantionului a întâmpinat probleme de acomodare la cerintele institutiei, care au determinat ideea de renuntare la învatamântul militar;
- aspectele vietii privind conditiile generale din institutii sunt privite ca satisfacatoare, mai putin ceea ce tine de restrictii (timp liber, permisii).
Identificarea problemelor de adaptare existente în rândul elevilor/studentilor militari este o informatie în plus care ar putea duce la îmbunatatirea sistemului de selectie, o reactie de raspuns la eforturile realizate de noi pentru a trimite "omul potrivit la locul potrivit".


I. Descrierea conceptului

Adaptarea scolara este un proces complex, proiectat si dirijat de profesor în vederea realizarii unor raporturi optime între elev si mediul educativ.
Din punct de vedere psihologic, adaptarea scolara reprezinta tendinta de echilibru necesar între procesele de asimilare si cele de acomodare, tendinta realizata în mod obiectiv la nivelul interactiunii permanente existente între om si realitate (J. Piaget). În sens mai larg, este ansamblul actiunilor proiectate de profesor (educator, formator) pentru realizarea corelatiei optime între posibilitatile elevilor si necesitatile, cerintele mediului educativ/didactic. Aceasta corelatie nu se rezuma doar la activitatea didactica, ci include si procesele de integrare psihosociala a elevului în diferite colective, grupe etc.

II. Motivatia alegerii temei

Institutiile militare de învatamânt sunt o categorie aparte, comparativ cu alte categorii de institutii. Aici elevii/studentii, trebuie sa realizeze doua tipuri de adaptare:
- La noile cerinte educative, specifice trecerii la o noua treapta de învatamânt;
- La mediul militar, un mediu diferit de aproape tot ce au trait ei pâna la momentul actual.
Influentele educative sunt realizate nu doar de cadrele didactice, în vederea asimilarii de cunostinte si deprinderi specifice treptei de scolarizare, ci si de cadrele militare, cu scopul de a forma viitoarele cadre, de a îi integra pe elevi/studenti în mediul militar.

III. Scopul

Intentionam prin aceasta cercetare sa surprindem problemele care pot sa apara în adaptarea elevilor/studentilor din institutiile militare de învatamânt. Vom realiza o evaluare a adaptarii scolare, atât prin evaluarea capacitatii elevului de integrare în activitatea didactica, precum si prin evaluarea capacitatii de integrare în viata comunitatii. Prin aceste capacitati sunt valorificati urmatorii factori:
- Reusita scolara
- Acomodarea la cerintele comunitatii scolare (colectiv, clasa, institutie)
- Maturitatea scolara ( valorificarea deplina a nivelului de dezvoltare biologica, psihica, sociala si culturala specifica vârstei si treptei de învatamânt)
- Orientarea scolara adecvata resurselor interne si externe.

IV. Esantion si utilitate

Am ales pentru acest studiu elevii de anul I din Colegiul Militar Liceal "stefan cel Mare", studentii de anul I din Academia Fortelor Terestre si scoala de Maistri Militari si Subofiteri a Fortelor Terestre.
Ne vom axa cercetarea pe elevii si studentii de anul I deoarece aceasta etapa initiala este cea mai dificila din punct de vedere al adaptarii, moment în care este posibila aparitia inadaptarii, a insuccesului sau chiar esecului scolar. Cauzele ar putea fi generate de nivelul aptitudinal, de capacitatile propriu-zise ale elevului, generate de la nivel atitudinal (ceea ce tine de latura afectiva, motivationala si caracteriala), sau generate de la nivel didactic( elevului îi lipsesc cunostintele fundamentale, de baza). Identificarea problemelor de adaptare existente în rândul elevilor/studentilor militari ar fi o informatie în plus care ar putea duce la îmbunatatirea sistemului de selectie, o reactie de raspuns la eforturile realizate de noi pentru a trimite "omul potrivit la locul potrivit", precum si o confirmare/infirmare a existentei unei bune orientari scolare si profesionale.

V. Ipoteze

1. Trecerea la un nou ciclu de învatamânt determina, initial, o scadere a performantelor scolare.
2. Exista, în perioada de început a noului ciclu, probleme de acomodare la cerintele institutiei, care determina chiar ideea de renuntare la învatamântul militar.
3. Exista probleme de adaptare la conditiile generale oferite de institutiile militare de învatamânt.


VI. Prelucrarea datelor

Structura esantionului:
105 subiecti, din care
- 15 elevi la scoala Militara de Maistri Militari si Subofiteri a Fortelor Terestre - 14,28%
- 44 studenti la Academia Fortelor Terestre - 41,90%
- 46 elevi ai Colegiului Militar "stefan cel Mare" - 43,81%
Pe sexe, structura esantionului este:
- 39 subiecti de sex feminin - 37,14%
- 66 subiecti de sex masculin - 62,86%
Elevi SMMSFT:
- sex feminin - 6 - 40%
- sex masculin - 9 - 60%
Studenti AFT:
- sex feminin - 9 - 20,45%
- sex masculin - 35 - 79,55%
Elevi CML:
- sex feminin - 24 - 52,17%
- sex masculin - 22 - 47,83%

GRAFIC PRIVIND STRUCTURA ESANTIONULUI DUPA INSTITUTIA DE ÎNVATAMÂNT

La nivelul acestor subiecti se observa socul trecerii la o noua treapta de învatamânt, reflectat în rezultatele scolare. Astfel, cel mai mare procentaj din esantionul general a obtinut în primul semestru rezultate mai slabe decât în ultimul an de învatamânt din ciclul anterior (61,9%). Cele mai multe rezultate în scadere le observam la elevii de colegiu militar, de unde deducem gradul sporit de dificultate a trecerii de la ciclul gimnazial la ciclul liceal. Cel mai mic procentaj de rezultate în scadere îl regasim la elevii de scoala postliceala. Putem presupune ca exista mult mai multe asemanari între organizarea cursurilor, cerintele, sistemul de notare dintr-un liceu si aceasta forma de învatamânt. Acest lucru este relevat si de faptul ca aici regasim si cel mai mare procentaj de elevi cu rezultate mai bune la învatatura (46,66%).

Peste jumatate din esantionul general se astepta la aceste rezultate, chiar daca acestea au fost mai slabe decât în ciclul anterior. Pe scoli, cele mai multe rezultate conform asteptarilor se regasesc la subiectii de vârsta mare (SMMSFT, AFT), dovedind probabil o capacitate mai buna de autoapreciere si autoevaluare, manifestata într-o mult mai mica masura la elevii de clasa a IX-a de CML, lucru dovedit de procentajul mare de elevi care au obtinut rezultate sub asteptari (63,04%).

Diferente între rezultate si expectante
SMMSFT
S-au autoapreciat corect (rezultate conform asteptarilor) elevii care au avut rezultate mai bune decât în ciclul anterior si cei care au ramas la acelasi nivel. Unul singur din cei cu rezultate mai slabe s-a asteptat la acest randament scolar. Rezultate peste asteptarile lor au obtinut doi elevi care si-a pastrat randamentul la acelasi nivel si unul cu rezultate mai slabe decât înainte.
AFT
Din cei care au obtinut rezultate scolare mai bune, unul singur considera ca acestea au fost peste asteptarile sale, restul autoapreciindu-se corect. La fel ca la SMMSFT, apar si aici variatii, existând câte un student care, desi are rezultate egale sau mai slabe decât anterior, le considera peste asteptarile lor. Cea mai mare parte a studentilor se astepta la rezultatele obtinute, chiar daca s-au pastrat la acelasi nivel sau au scazut.
CML
Cea mai mare parte a elevilor de colegiu militar a obtinut rezultate sub asteptari, chiar si cei doi care au avut o evolutie fata de nivelul clasei a VIII-a. Rezultate conform asteptarilor au avut cei care au ramas la acelasi nivel si o mica parte din cei cu rezultate mai slabe.

În privinta materiilor la care au avut cele mai slabe rezultate, la elevii de la SMMSFT cea mai mare proportie (8 cazuri - 53,33%) o regasim la materiile umaniste (management, politologie, arta conversatiei, relatii civili-militari), urmate de materiile cu specific militar (instructie de front, tactica, trageri - 46,66%) si stiinte exacte (mecanica - 26,66%). Un singur elev are toate rezultatele la acelasi nivel.
În rândul studentilor din AFT, pe primul loc ca rezultate slabe se afla, la egalitate, informatica si materiile care tin de drept, cu câte 19 nominalizari (43,18%), urmate de matematica (14 - 31,82%), limba engleza (10 - 22,73%) si sport (educatie fizica militara, schi - 8 - 18,18%). Doar 3 studenti (6,82%) nu au nici macar o materie cu rezultate mai slabe.
În rândul elevilor de colegiu militar, situatia este si mai accentuata în privinta materiilor exacte. Astfel, 35 de elevi (76,09%) au rezultate slabe la matematica, 25 de elevi (54,35%) la informatica, câte 17 (36,96%) la fizica si chimie. Un procent destul de scazut din elev are probleme la limbile straine (10 - 21,74%) si la limba româna (5 - 10,87%). Un singur elev de clasa a IX-a mentioneaza printre materiile cu rezultate slabe educatie fizica, lucru care este un feed-back pozitiv pentru testarea sportiva din centrele zonale.

MOTIVE ALE REZULTATELOR MAI SLABE

Cea mai mare parte a esantionului investigat îsi asuma rezultatele slabe obtinute, considerând cauza principala a acestora "lipsa cunostintelor de baza" (41,9%). Pe locul al doilea se situeaza "severitatea profesorilor", urmata de "nivelul ridicat al cerintelor". În cadrul partii de esantion compuse din elevi de la SMMSFT aceasta ordine se schimba, severitatea profesorilor având un procentaj mai mic decât nivelul ridicat al cerintelor. O parte din elevi (19,05%) introduc si alte motive decât cele incluse în lista, multi dintre ei criticându-se pentru faptul ca nu au acordat o atentie si o preocupare permanenta materiilor respective, iar o parte criticând sistemul de predare si evaluare al unor profesori.

GRAFIC PRIVIND INTEGRAREA ÎN COLECTIV

Procentele înclina spre "membru activ al colectivului". Este îmbucuratoare situatia, deoarece nu exista nici macar un elev sau student care sa se simta izolat de colectiv. Procentul cel mai mare de subiecti care aleg varianta "membru activ al colectivului" îl regasim în cadrul studentilor de la AFT, cifra comparabila totusi cu cea a celor din SMMSFT. Numarul de fete din AFT care aleg varianta "Participant la nivel mediu la viata colectivului" este dublu comparativ cu cele care aleg "membru activ al colectivului", poate si datorita faptului ca sunt într-un mediu în care predomina ca numar persoanele de sex opus si evita o implicare prea mare, preferând sa-i lase pe altii sa le conduca. Diferenta sesizabila este cea a celor din CML, care se împart exact în jumatate, inclusiv daca realizam o analiza pe sexe. Acest lucru poate sugera ca este mai dificila trecerea spre liceu, din punct de vedere al adaptarii la colectivitate.




Un procent semnificativ din esantionul general (87,62%) se considera potriviti cu institutia în care sunt încadrati. Daca ar fi sa facem o diferentiere pe sexe, procentul este putin mai ridicat în rândul fetelor ( 89,74%) fata de cel al baietilor (de 83,33%). Cei de la SMMSFT care nu se considera potriviti cu institutia, se refera la faptul ca au avut alta optiune initiala, tot pentru o institutie militara de învatamânt, dar datorita nereusitei la aceasta au ales scoala de maistri ca o a doua solutie. Ceilalti elevi si studenti considera ca nu sunt potriviti datorita lipsei unor calitati necesare pentru un bun randament în acest mediu si datorita diferentei dintre expectante si realitate, rezultate din faptul ca nu au cautat informati suficiente înainte de a realiza optiunea. Totusi, procentajul acestora este foarte redus. Exista si doua cazuri de studenti care penduleaza între da si nu, datorita faptului ca unele calitati le au, altele nu, dar care mentioneaza ca nu ar renunta la aceasta scoala.

Mare parte din esantion a avut macar un moment critic de la începutul anului scolar/universitar. Procentul cel mai mare de elevi fara momente critice îl regasim în rândul celor de la SMMSFT (40%). În rest, la cei de vârsta mare, cele mai critice momente au fost legate de activitati cu specific militar, cu care nu au avut deloc sau au avut foarte putin contact (cei care au absolvit un colegiu militar), ca de exemplu pregatirea militara de baza, trageri pe timp de noapte, taberele de instructie. În rândul celor de la AFT aceste activitati întrunesc un procentaj de 70,45%. Situatia este diferita la elevii de colegiu, legându-se în principal de o nota mai proasta, o situatie dificila legata de învatatura, chiar corigenta la unii elevi (41,30%), urmate de perioada de acomodare cu mediul, despartirea de casa si de parinti (28,26%).

Fiecare a cautat mijloace de depasire a acestor situatii critice. La elevii de SMMSFT nu gasim o nota comuna, spre deosebire de AFT unde un procent semnificativ mentioneaza vointa, capacitatea de automobilizare (52,27%), urmate de sustinerea colegilor (15,91%). Aceasta modalitate o regasim tot pe a doua pozitie si la elevii de colegiu, cu un procentaj de 21,74%, prima pozitie fiind ocupata de acordarea unei atentii sporite învataturii (lucru care poate fi asimilat tot cu automobilizarea specificata de studentii din AFT) - 39,13%.

O parte semnificativa a esantionului a avut macar o data intentia (fie si ascunsa) de a renunta la învatamântul militar (34,29%), lucru observabil în graficul urmator.

O data în plus se demonstreaza ca este mult mai dificila trecerea de la ciclul gimnazial la colegiul militar, procentajul fiind mult mai mare comparativ cu celelalte institutii. În rândul celor de la AFT care nu s-au gândit niciodata sa renunte apare frecvent ideea de "mi-am dorit prea mult", "am muncit prea mult ca sa ajung aici". În privinta celor care s-au gândit sa renunte, a fost socul începutului, al primului contact cu mediul, care pe moment le-a imprimat ideea ca e posibil sa nu se descurce, sa nu faca fata. Pentru cei din colegiul militar a intervenit dezamagirea în momentul primelor evaluari, primelor note care au fost mai slabe decât cele cu care au fost obisnuiti, cerintele fiind mult mai ridicate în colegiu comparativ cu scoala generala, precum si greutatea acomodarii la un mediu atât de diferit de cel familial, caracterizat de regulamente, strictete în privinta programului, tinutei etc.

Subiectii au fost pusi sa se caracterizeze prin prisma unor atribute din doua liste, cuprinzând trasaturi care vor fi de maxima utilitate în anii de învatamânt militar si cele necompatibile cu mediul (chiar daca nu le sunt total caracteristice, dar au elemente care trebuie tinute sub control).

Caracteristica pozitiva cel mai des mentionata este adaptabilitatea (55,24%), urmata de capacitatea de cooperare (43,81%), urmate de perseverenta (35,24%), energie (34,29%), sociabilitate (32,38%) si echilibru (31,43%). Trasaturile cele mai putin caracteristice esantionului general sunt independenta si bunavointa, dar trasaturile opuse(negative) le regasim cu procentaje semnificative în cea de a doua lista. Astfel, din trasaturile negative predomina timiditatea -ca opus al îndraznelii (54,29%), intoleranta (43,81%), individualismul (42,86%) si cu procente apropiate dependenta, instabilitatea si delasarea.

În cadrul fiecarui esantion apar niste caracteristici speciale, putând realiza niste descrieri specifice vârstei si scolii. Astfel, spre deosebire de celelalte categorii de subiecti, cei de la AFT au ca trasatura pozitiva principala perseverenta (lucru care se desprinde si din raspunsurile date de acestia la întrebari deschise - exemplu, întrebarea anterioara), urmata de adaptabilitate si echilibru, iar dintre trasaturile negative sunt caracterizati mai ales de timiditate, intoleranta, delasare si individualism. Cei din SMMSFT se caracterizeaza ca echilibrati si sociabili, dar, ca si cei de la AFT, timizi si mai putin cooperanti (individualisti). Caracterizarea elevilor de CML cuprinde adaptabilitatea, capacitatea de cooperare si constiinciozitatea, iar ca trasaturi negative timiditatea, individualismul, intoleranta si instabilitatea. Elevii de CML sunt singurii care sunt caracterizati atât de varianta pozitiva cât si de cea negativa a unei caracteristici, si anume capacitatea de cooperare si individualismul, sugerând o data în plus dificultatea mai sporita a adaptarii la colectivitate.

Procentele cele mai reduse le întâlnim la lipsa capacitatii de adaptare, doar 4,76%, la indiferenta fata de sarcini (14,29%), indiferenta fata de ceilalti (18,09%) si apatie (21,90%).

Diferente majore între categoriile de elevi/studenti apar si în privinta activitatilor cele mai atractive desfasurate în primul semestru. Astfel, pentru cei din SMMSFT, atractia principala au constituit-o activitatile cu specific militar (66%), urmate de activitati sportive si culturale (câte 33%). Pentru studentii din AFT, alegerea cea mai frecventa se îndreapta spre activitatile sportive (50%), apoi spre activitatile cu specific militar (34,09%) si cele cu specific cultural (22,73%). Este de remarcat faptul ca, desi activitatile cu specific militar au fost cel mai adesea incluse în rândul momentelor critice, au fost în acelasi timp si prin cele mai atractive.

Lucrurile stau cu totul altfel în rândul elevilor de colegiu, pentru care distractia si relaxarea pare sa fie pe primul loc, lucru care nu este deloc surprinzator la aceasta vârsta. Astfel, pe primul loc ca atractive regasim activitati cum ar fi Balul Bobocilor, discoteci, petreceri cu colegii (36,96%), urmate de excursii, drumetii (organizate cu clasa, 30,43%) si apoi festivitatile militar la care au participat (20,09%). Un procent de 19,57% din elevi mentioneaza activitatile sportive iar 13,04% pe cele cu specific militar.

Desprindem de aici diferenta de interese specifice vârstei, pentru cei mici fiind mai importanta crearea legaturilor, închegarea unui colectiv, care dupa cum am observat este mai dificila pentru ei, lucru pentru care se pune un mai mare accent aici. De asemenea ei sunt singurii care acorda importanta însemnelor exterioare, care tin de parade, festivitati specifice mediului, care tin de spectacol, de imaginea exterioara, pe când cei mari se centreaza pe activitatile de formare profesionala.

Acte de indisciplina si activitati recompensate

Doar un procent de18,09% din esantionul general nu a avut nici macar o abatere, numarul cel mai redus regasindu-l în rândul elevilor de colegiu. Daca abaterile în rândul elevilor de la SMMSFT sunt în mod egal distribuite între nerespectarea tinutei, nerespectarea vreunui ordin sau nereguli în timpul serviciului, la studentii din AFT se detaseaza clar nerespectarea programului (neîncadrarea în program) si neîntretinerea corespunzatoare a sectoarelor ( cu un procentaj de 29,55%), urmate de tinuta neregulamentara (25%). Pentru elevii de CML cel mai greu este de respectat tinuta (39,13%, în special fiind prinsi cu mâinile în buzunare). Urmatoarele abateri ar fi ca nu si-au executat corect plantonul (23,91%), ca nu au respectat regulamentul (în special facând galagie la studiu - 19,57%) si neîncadrarea în program (15,22%). Doar în rândul elevilor de CML gasim abateri mai grave, cum ar fi parasirea fara aprobare a unitatii sau comportament neadecvat cu colegii si limbaj necivilizat.
Pentru toate aceste abateri am analizat masurile care au fost luate pentru a pedepsi si (probabil) preîntâmpina repetarea acestora. Astfel, 3 elevi (20%) de la SMMSFT au avut nota scazuta la comportare, ceilalti care au savârsit abateri fiind pedepsiti prim anularea permisiilor sau mustrare. La cei din AFT pedeapsa cea mai întâlnita este avertismentul (la 40,91%), urmata de consemnarea în unitate, dupa-amiaza sau în week-end (31,82%) si mustrare verbala în fata plutonului (20,45%). Nota scazuta la comportare au avut-o doar 13,64%, iar 11,36% au primit sarcini în plus (planton disciplinar). Situatia difera la cei mici, unde pedeapsa principala consta în sarcini suplimentare, cum ar fi participarea la deszapezire, planton disciplinar (51,17%), urmata de mustrare (19,57%) si coaserea buzunarelor (17,39%). Doar pentru cei cu abateri mai grave pedepsele au fost mai mari (pe masura abaterilor), existând astfel trei note scazute la comportare (6,52%), dintre care elevi doi au primit si ultimul avertisment. Au existat cazuri în care, fiind la prima abatere, elevii au fost iertati, precum si cazuri de subiecti care au recunoscut în cadrul chestionarului inclusiv abateri care nu au fost descoperite.
În privinta activitatilor recompensate, un procent de 46,67% din esantion nu s-a remarcat prin nici o activitate pentru care sa fie recompensat. În rest recompensa cel mai des întâlnita la cei mari este lauda, felicitari în fata plutonului, urmata de ridicarea, anularea unei sanctiuni. Activitatile recompensate ale elevilor de CML se oglindesc mai ales prin prisma notelor (la 28,26%) si prin acordarea de permisii, învoiri (19,57%).
Observam ca exista diferente de abordare atât a comportamentelor pozitive cât si a celor negative, abordari adaptate vârstei celor cu care se lucreaza, lucrurilor importante pentru ei.

GRAFIC PRIVIND CALITATEA VIETII

Pentru sondarea gradului de multumire referitor la diverse aspecte ale vietii din institutie, am folosit o scala cu 5 grade de intensitate, de tip R. Likert ( cu variantele "în foarte mica masura", "în mica masura", "nici în mica, nici în mare masura", "în mare masura", "în foarte mare masura"N5, iar pentru prelucrare am acordat acestor variante valorile de 1,2,3,4 respectiv 5 puncte).
La aceste întrebari am utilizat media ponderata dupa formula:
Mp= (1 x N1 + 2 x N2 + 3 x N3 + 4 x N4 + 5 x N5)/(Nr.sub.-NR.)
unde N1 este numarul raspunsurilor cu valoare 1, N2 numarul raspunsurilor cu valoare 2, N3 numarul raspunsurilor cu valoare 3, N4 numarul raspunsurilor cu valoare 4, N5 numarul raspunsurilor cu valoare 5 iar NR numarul non-raspunsurilor.
Dupa cum se observa în reprezentarea grafica, gradul cel mai mare de multumire îl regasim în rândul elevilor de CML, rezultat dat si de însumarea ponderilor fiecarui item. Exista diferente remarcabile între cele trei componente ale esantionului.

Sub valoarea medie (3) întâlnim în rândul elevilor de la SMMSFT indicatorii "calitatea mesei" - 1,6, "acordarea permisiilor" - 2,13, "comunicarea cu cadrele militare" - 2,59 si "timpul liber" - 2,33. "Timpul liber" este indicatorul întâlnit la toate cele trei categorii cu valori minime, în jur de 2,5. Studentii din AFT sunt singurii multumiti de calitatea mesei, cu o valoare medie de 3,59. Indicatorii cu valori ridicate la elevii din SMMSFT sunt la "Structura programelor de învatamânt", "calitatea învatamântului", "comunicarea cu cadrele didactice" si "cerintele fizice implicate", cu valori medii apropiate de 4. De altfel, în privinta acestor indicatori parerile sunt asemanatoare cu ale subiectilor din CML. Gradul cel mai mare de multumire este la toti subiectii referitor la relatiile cu colegii, atingând note peste 4, la cei din SMMSFT chiar 4,46. La studentii din AFT se remarca tendinta spre linia de mijloc, majoritatea valorilor fiind apropiate de 3, spre un grad de multumire mediu. Pentru elevii de colegiu este de remarcat valoarea mare a gradului de multumire referitor la "comunicarea cu cadrele militare", care atinge valoarea medie de 3,63, mult mai mare decât la celelalte categorii de subiecti.

Valorile tuturor categoriilor, pentru fiecare item, se regasesc în urmatorul tabel, (am încadrat pe fond rosu valorile mici si pe fond verde valorile mai mari):
 

Singura valoare cu adevarat mica, pe care o putem pozitiona între "în foarte mica masura" si "în mica masura", o regasim la indicatorul "calitatea mesei" la elevii din SMMSFT, celelalte valori scazute situându-se între "în mica masura" si "nici în mica, nici în mare masura", de multe ori mai apropiate de valoarea de mijloc.

Întrebati daca ar sfatui un prieten sa opteze pentru institutia de învatamânt în care sunt încadrati, marea majoritate a subiectilor au dat un raspuns afirmativ. Un procent de 10,48% nu ar sfatui sub nici o forma pe nimeni sa opteze pentru aceasta institutie. Printre acestia îi regasim pe o parte din cei la care scoala în care se afla nu a reprezentat optiunea lor initiala (din rândul celor mari), iar o parte sustinând ca este mult mai simplu si mai rapid sa ajungi la aceeasi functie pe filiera indirecta. 54,29% dintre subiecti ar realiza aceasta recomandare, de a opta pentru învatamântul militar, doar în conditiile în care persoana care solicita sfatul ar fi potrivita cu mediul, si aici descrierile sunt destul de variate, pornind de la nivelul intelectual, rezistenta fizica si psihica, pâna la detalii ce tin de motivatie si de trasaturi de caracter. Un procent de 32,28% din esantion ar recomanda foarte hotarât oricui sa opteze pentru domeniu, ei mentionând multiplele avantaje ale mediului militar. Dintre acestia, numarul cel mai mare îl regasim în rândul celor din CML (si putem aduce vorba despre idealismul specific vârstei).

Urmarind caracterizarile la elevii si studentii care au semnalat probleme la chestionarele de personalitate (desi un numar foarte mic dintre acestia au fost admisi în institutiile militar de învatamânt), am remarcat ca o parte din ei se caracterizeaza tocmai prin trasaturile la care obtinusera punctaje mici (confirmând decizia de la examenul individual), iar ceilalti caracterizându-se prin trasatura negativa, deci prin nota mica din chestionar (doua cazuri pe "bunavointa" si unul pe "instabilitate"), considerându-le trasaturi incompatibile si pe care trebuie sa le controleze si sa le îmbunatateasca. Comparând celelalte raspunsuri, nu exista diferente între adaptarea acestor candidati si a celor care nu au manifestat probleme la chestionare, nici în privinta adaptarii la colectiv, a abaterilor, a gradului de multumire referitor la aspectele principale ale vietii din institutie, ei chiar recomandând persoanelor pe care le considera potrivite cu mediul si motivate, sa opteze pentru institutia de învatamânt în care studiaza ei acum.

VII. Concluzii

Am reusit în urma acestui studiu sa ne formam o imagine asupra situatiei adaptarii în primul an de învatamânt militar. Este de mentionat ca asupra elevilor din SMMSFT si AFT chestionarul a fost aplicat de catre operator, pentru a evita tendinta de a raspunde dezirabil. Subiectii au fost foarte deschisi, neîncercând sa evite nici unul din subiectele abordate, chiar având initiative în aprofundarea unor situatii.

În urma prelucrarii datelor din chestionare, am ajuns la urmatoarele concluzii:
1. Pentru elevii de clasa a IX-a din CML adaptarea la noile cerinte, specifice noului ciclu de învatamânt, este mult mai dificila, comparativ cu a celorlalte categorii. Acest lucru se reflecta atât în procentajul de rezultate scolare mai scazute, precum si în faptul ca majoritatea acestor rezultate au fost sub asteptarile lor.
2. Cea mai mare parte a esantionului investigat îsi asuma responsabilitatea rezultatelor obtinute.
3. Nu exista cazuri de inadaptare la colectiv, nu avem la nici o categorie de subiecti indivizi izolati de grup, dar din procentaje reiese ca pentru elevii de CML este oarecum mai dificil acest proces, existând mai multi participanti la nivel mediu la viata colectivului. Acesta este unul din motivele posibile pentru care ei acorda cea mai mare importanta activitatilor în masura sa determine cresterea coeziunii grupului, mentionate în cadrul celor mai atractive activitati desfasurate în primul semestru. Comparativ cu elevii de CML, orientati spre formarea colectivului si spre activitati care creeaza impresie, festivitati, cei mari sunt mult mai orientati pe activitati de formare profesionala, activitati cu specific militar.
4. Momentele critice din perioada de început a noului ciclu scolar variaza în functie de vârsta, la elevii de CML legându-se de note si de despartirea de familie, pe când la cei mari acestea având legatura cu tipurile de activitati noi, specifice mediului militar, cu care nu au avut contact pâna acum.
5. Un mare numar din cei investigati a avut intentia, macar ascunsa, de a abandona aceasta forma de învatamânt, idee la care marea majoritate au renuntat pe parcurs. Procentajul cel mai mare îl regasim si de aceasta data tot în rândul elevilor de CML, pentru care notele mai slabe au reprezentat o mare sursa de dezamagire. La celelalte categorii, si în special la studentii din AFT, apare foarte des ideea de "am muncit prea mult, mi-am dorit prea mult ca sa ma gândesc sa renunt".
6. Printre trasaturile considerate de subiecti cele mai necesare pentru o buna evolutie în cadrul institutiei militare se numara adaptabilitatea, capacitatea de cooperare, perseverenta si energia, iar la trasaturile incompatibile cu mediul se încadreaza timiditatea, intoleranta si individualismul.
7. Aproape toti subiectii, cu foarte putine exceptii, au avut cel putin o abatere de la disciplina institutiilor în care sunt încadrati. Cele mai multe abateri sunt legate de tinuta regulamentara, de modul de respectare a regulamentelor si a programului, lucruri inerente pentru perioada de început. Drept pentru care au fost pedepsiti, în functie de gravitatea faptei, si se observa sistemul corect de acordare a acestor pedepse, precum si adaptarea sa la specificul categoriei de elevi.
8. Un numar mai mic de subiecti a avut activitati recompensate, de cele mai multe ori verbal, prin felicitari, lauda în fata plutonului sau companiei, iar la cei mici prin nota, în special pentru participari la olimpiade, concursuri scolare, sarcini îndeplinite bine. Totusi procentajul scazut de elevi cu activitati recompensate determina întrebarea daca nu cumva se straduiesc sa nu iasa în evidenta prin nimic.
9. Referitor la gradul de multumire în privinta mai multor aspecte ale vietii din institutie, problemele cele mai mari le ridica timpul liber, la toate categoriile de subiecti, si calitatea mesei (cu exceptia celor de la AFT), iar cele mai multumitoare aspecte sunt legate de relatia cu colegii, de cerintele din punct de vedere fizic, de calitatea învatamântului si comunicarea cu cadrele didactice.
10. Mare parte din subiectii investigati ar recomanda si altora sa opteze pentru institutia lor de învatamânt, multi conditionând acest sfat de caracteristicile persoanei respective.

Prima ipoteza a acestui studiu sustinea ca trecerea la un nou ciclu de învatamânt determina, initial, o scadere a performantelor scolare, lucru confirmat, rezultatele cele mai scazute fiind mai ales la materiile cu ponderea cea mai importanta în specificul institutiilor.
Cea de a doua ipoteza sustinea ca exista, în perioada de început a noului ciclu, probleme de acomodare la cerintele institutiei, care determina chiar ideea de renuntare la învatamântul militar, lucru demonstrat prin faptul ca au existat multe momente critice, legate de diverse variabile, specifice fiecarei institutiei, precum si prin faptul ca adaptarea la regulamentele specifice este dificila în aceasta etapa, majoritatea subiectilor realizând abateri pentru care au fost pedepsiti.
Ultima ipoteza se refera la faptul ca exista probleme de adaptare la conditiile generale oferite de institutiile militare de învatamânt, lucru confirmat doar partial, deoarece desi exista si surse de nemultumire, cea mai mare parte a aspectelor vietii din institutii sunt percepute ca satisfacatoare(la nivel mediu) sau chiar ca oferind un grad mare de multumire.
La fel cu toate categoriile de elevi, din orice mediu, si cei încadrati în institutiile militare de învatamânt demonstreaza ca trecerea la un nou ciclu de scolarizare ridica, initial , niste probleme de adaptare. Totusi, aceste probleme se atenueaza în timp si nu determina reactii majore sau la nivel de masa, care sa provoace disfunctionalitati.

Bibliografie

1. Bârsanescu, stefan, Dictionar de pedagogie contemporana, Editura enciclopedica româna, Bucuresti, 1962
2. Boudon, Raymond, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999
3. Chelcea, Septimiu, Marginean,Ioan, Cauc, Ion, Cercetarea sociologica, Editura Destin, 1998
4. Coasan, Aurelia, coautor Vasilescu, Anton, Adaptarea scolara, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988
5. Cracsner, Constantin-Edmond, Elemente de psihologie militara, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucuresti, 2003
6. Cristea, Sorin, Dictionar de termeni pedagogici, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998
7. Neculau, Adrian, Reprezentarile sociale, Editura Polirom, Iasi, 1997
8. Rotariu, Traian, Ilut, Petre, Ancheta sociologica si sondajul de opinie, Editura Polirom, Iasi, 1997
9. schiopu, Ursula, Dictionar de psihologie, Editura Babel, Bucuresti, 1994
10. Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar, Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1998

* Psiholog, C.Z.S.O. Câmpulung Moldovenesc