Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Aceasta lectie de istorie incearca sa va prezinte concret faptele si intamplarile celui de-al doilea razboi mondial, date despre partidele politice si rolul lor in viata societatii contemporane, date despre personalitati si evenimente istorice care au schimbat lumea.

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Inapoi la cuprins

 

Satul - univers al valorilor supreme,

tezaurizate in constiinta neamului



Motto:
"Suntem si vom fi totdeauna neam de tarani. De aceea, destinul nostru ca neam, ca putere culturala, atīrna de cantitatea de aur curat ce se afla īn sufletul taranului – creatorul si pastratorul culturii populare, centru generator, binecuvīntat si rodnic"
(Lucian Blaga).


Voi īncerca sa rectific aceasta tema atīt de uzata, umilita īn graiul nostru aspru. Poate ca suspina acum prelung si din aceasta cauza ma īnnebuneste s-o revad, s-o fac o dorinta, un nesfīrsit. Īn ciuda visicitudinilor culturale din tara noastra, a regimului cu care ne luptam, satul va ramīnea mereu o preadulce floare a uitarii.

Satul, pe parcursul mai multor secole, ne apare ca un univers īn sine, acelasi īn timp si spatiu. Nici o lege din afara, atīta timp cīt a fost considerat drept unicul rezervor spiritual al societatii, nu i-a putut afecta destinul (cu exceptia erei comuniste), pentru ca si le avea pe ale sale: obiceiuri, traditii, orientari clare, logice, verificate de vreme si capabile sa dea raspuns īn stil propriu gīndirii traditionale, oricarui aspect al existentei.

Īn vremuri de ocupatie turceasca si ruseasca, vremuri de grea cumpana pentru cultura si existenta nationala, de invazie armata si idei straine taranului basarabean, satul a fost acela care a supravietuit, gasind solutii optime pentru a iesi din impas. A facut-o discret, spontan si sigur, tocmai pentru ca mecanismele sale au functionat normal, asemenea unui organism sanatos ce poarta īn sine anticorpii maladiilor.

Pentru mine, ca si pentru majoritatea consīngenilor, satul este situat īn centrul lumii si se revarsa īn mit; este integrat īntr-un destin cosmic, dincolo de al carui orizont nu mai exista nimic.

Din punct de vedere sociocultural, prin caracterul sau de model general valabil si prin capacitatea sa de conservare a etnicului, satul a constituit deci baza etnogenezei neamului si devenise īnca de pe timpul Daciei traiene forma de organizare administrativa si de existenta socioculturala.

Limba care a fost o transplantare a latinei comune, vorbita neīntrerupt īn spatiul rural, a reprezentat īntotdeauna un simbol al traditiei, confirmīnd parca din nou ideea ca si ea s-a īnvesnicit la sat.

Vatra, casa, portul, o serie de profesiuni, ramuri, īndeosebi agricultura si pastoritul, sunt categorii ale satului si eu, ca suflet de copil, de om īmi sunt nespus de dragi.

Conceptia estetica asa cum ne-o transpune creatia artistica prin coordonatele sale, cum sunt nemuritoarele opere "Miorita", "Manastirea Argesului", "Doina", pictura murala, pictura pe sticla, sculptura īn lemn, ceramica sunt creatii sintetizate ale satului romānesc. Īn sociodinamica culturii satului s-au identificat fenomene individualizate care, dupa cum spunea Ovidiu Papadima "Cu cīt cīnt, cu atīta sīnt", se subliniaza ideea ca un N. Botgros, Z. Julea, V. Cojocaru sunt niste dimensiuni folclorice de un rar talent si de care experienta cīntecului si-au īnsusit-o pe terenul liricii satului nostru basarabean.

Artistul popular, poetul, omul de arta īn general, a plasat satul īn centrul creatiei sale, a evidentiat īn el gradul de solidaritate etnica, sociala, religioasa, estetica; i-a acordat creditul de posibila afirmare īn planuri superioare ale existentei sale. Satul mai traieste si la modul prezent, cu toate necazurile si bucuriile sale imediate, fara nici o intentie de idealizare, de proza de alinare. Satul ramīne īn prezent parasit cu miile sale de probleme, inclusiv cele spirituale.

Daca biologii folosesc expresia de lant trofic īn definirea taxonomiei evolutioniste, atunci īn literatura noastra romāna, as putea spune, ca satul este incipitul, este, mai īntīi de toate, emblema specificului national reflectat īn arta. Or, vindecarea de rani launtrice e posibila prin īntoarcerea la vīrsta eterna a satului: "Copilo, pune-ti mīinele pe genunchii mei./ Eu cred ca vesnicia s-a nascut la sat./ Aici orice gīnd e mai īncet, - si inima-ti zvīcneste mai rar,/ ca si cum nu ti-ar bate īn piept,/ ci adīnc īn pamīnt undeva./ Aici se vindeca setea de mīntuire/ si daca ti-ai sīngerat picioarele/ te asezi pe un podmol de lut.// Uite, e seara./ Sufletul satului fīlfīie pe līnga noi,/ ca un miros sfios de iarba taiata,/ ca o cadere de fum din stresini de paie,/ ca un joc de iezi pe morminte īnalte" (Lucian Blaga, Sufletul satului).
Satul ca topos originar si ca detinator al marilor mistere ontice, satul ca balsam al exageratelor aspiratii de mīntuire (Rilke spunea la rīndul lui: "Catedrala cu aerul ei prea pur/ Isca un vīnt de dispret īn jur"), satul ca o legatura directa, simpla, umila cu formele perene ale umanului: coliba-adapost, duhul naturii, groapa mormīntului.

V-ati īntrebat vreodata ce legatura ar fi īntre sat si samīnta? Pare ceva absurd, inventat. Este aici o speranta, temelie dar si dragoste. Iisus spunea ca "Samīnta este cuvīntul īmparatiei, iar pamīntul reprezinta diversele feluri de a īntelege ale celor ce asculta". Atunci satul este Omenirea, zeul nemuritor, cel mai destoinic de la care a pornit generatii umane de plugari cu miros de pamīnt reavan. Ei au devenit, curīnd, simboluri, alaturi de acea fīntīna de la margine de sat, de la acel copac de la poarta, de la cea dantela.

Undele pe care le transmite satul, zbuciuma operele lui Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Octavian Goga, George Cosbuc, Ion Druta etc. Sunt doar cīteva exemple, caci daca e sa le luam īn parte fiecare text liric, epic sau dramatic din creatia unui scriitor, fiecare ar avea o entitate cu viata satului.

Toti sunt atasati de satul natal, inclusiv Creanga de Humulesti, "un sat mare si vesel", "sat vechi razasesc", "cu gospodari tot unul si unul, cu flacai voinici si fete mīndre" – sat pentru eternitate si evaziuni estetice.

Ceva mai mesianic si vizionar, Octavian Goga, īsi va īnchina o mare parte din poezii, acelor plugari suferiti si chinuiti, taranilor ardeleni: "La voi alearga totdeauna/ Truditu-mi suflet sa se-nchine/ Voi singuri strajuiti altarul/ Nadejdii noastre de mai bine" (Plugarii). Truda "sfīnta" a cīmpului e semnul de noblete al acestor "datatori de pīine", de unde intima comuniune cu pamīntul si cu natura lui: glia e "milostiva" cu cei apropiati ei, plugari pe care toata "floarea īi cunoaste" si "toata frunza īi stie". Oamenii de aici sunt truditorii pamīntului, viata lor fiind o "poveste a pīinii": "Cinstite mīini de soare arse/ si īnnasprite de sudoare:/ Din truda saptamīnii voastre/ Traieste a lumii sarbatoare!".

Mereu va fi un spatiu al datinilor, al traditiilor populare, al unui miros de aer ciobanesc. Ei, taranii au sprijinit eficient unitatea culturala si nationala, participīnd nemijlocit la intensificarea raporturilor de orice natura īntre romānii din Transilvania si cei din tara Romāneasca si Moldova.

Satul, ca forma traditionala de locuire era o entitate cu anumite reguli riguroase, ce nu se mai regasesc īn noua realitate, si anume: toti oamenii satului se cunosteau foarte bine īntre ei si, mai cu seama, satul avea o structura precisa, era geometrizat, avea un centru reprezentat de biserica, avea un cod comun de valori, acceptate de toata lumea, ceea ce nu se īntīmpla īn oras.

De fapt, de ce sa nu afirm ca acum apropierea e teribil fortata, oamenii īncep a nu se mai cunoaste si a nu īmpartasi aceleasi valori. Este ca si cum am absorbi apa care desparte doua maluri ale oceanului, am apropia tarmurile si am vedea ca ele, cele doua tarmuri, nu se potrivesc, nu se pot lipi unul de altul, se freaca unul de altul cu scrīsnet, cu scīntei, cu suferinta, cu mari ruperi, cu mari surpaturi dintr-un mal ori altul.

Am ajuns sa traim timpuri atīt de diferite, ce sunt umplute cu substanta, cu mentalitati, cu viteze atīt de diferite! Poate fi o cauza a pauperizarii valorilor nationale. Or, globul pamīntesc pare un sat urias, unde fiecare locuitor are simultat acces la evenimentele care marcheaza destinul omenirii. Fiecare om poate redobīndi constiinta ca se afla īn centrul lumii ca si īn satul preistoric, cu deosebirea ca acest centru, as spune parafrazīndu-l pe Pascal, se afla pretutindini si marginile lui nicaieri. Īn acest context ma īntreb: exista oare o frontiera vizibila sau palpabila īntre īnceputul si sfīrsitul satului? Unde īncepe si unde se termina īnceputul? Va las pe voi sa meditati!

Este o hrana incomensurabila, neechivalenta, cu o natura mai primitoare ca niciodata. Este un izvor puternic satul. Un datator de viata si arome combustibile. Este o īmparatie a muncii. Nu pentru ca m-am nascut la sat, ci pentru ca aici am plīns de fericire si-am rīs de durere. M-am vazut īn oglinda vecinului si am simtit pulsivitatea vietii. Rezonante inefabile, nu alta. Trairi incendiare, amintiri coplesitoare. Orgoliul sufletului si asteptari arse. Aici mi-am desfasurat jocurile vesele si nevinovate ale copilariei, am trait din plin bucuriile. Cum oare poti sa uiti jocurile primei copilarii la sanius, pe ghiata sau cutreierarea dumbravilor, a tarinilor sau la scaldat, natura feerica.

Memorie luminoasa se afla īn centrul satului, īn irisul strabatut de gloantele istoriei care constrīng aroma unui delir: vraja unui nou īnceput. De-ar fi, Doamne, īn puterea mea, sa sterg ranile si noptile pentru al putea regasi pe acel Ion si Marie. Sa simt cum valseaza pamīntul abia nascut sub picioare. Unde-s oare ochii satului? As vrea sa le vorbesc, chiar daca concav si bolnav, caci nu-mi ajung puteri, nu ma ajuta nimeni. Ma aflu īntr-o criza mistica. Probabil, am prea multe pacate. Pierd controlul, nu mai rezist, e apocalipsa?! Nu, nu lasati satul sa se risipeasca!

Material realizat de Eugeniu FRUNZA

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania