Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Aceasta pagina de informatica se adreseaza incepatorilor in general, celor care doresc sa se documenteze pe o anumita tema, dar si profesorilor de Informatica interesati, care pot gasi aici prezentari multimedia, recomandate pentru lectii si predare la clasa...

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Inapoi la cuprins

 

Grupul protocoalelor de mijloc


Protocoalele din acest grup folosesc serviciile oferite de nivelurile inferioare, de transport, pentru ca la rândul lor să ofere nivelurilor aplicație interfețe standard prin care să comunice cu nivelurile de transport. Fiecare dintre nivelurile din acest grup definește un protocol standard care oferă un grad sporit de abstractizare pentru comunicațiile dintre aplicații și nivelurile de transport față de cazul în care acestea ar comunica direct unele cu altele.

Protocoalele din acest grup sunt:
• RFCOMM – o abstractizare a portului serial
• SDP (Service Discovery Protocol) – folosit pentru descrierea serviciilor disponibile ale unui dispozitiv și pentru localizarea serviciilor de care cineva are nevoie
• Un set de protocoale dedicate interoperabilității cu tehnologia IrDA, adoptate din aceasta și prin care pot fi utilizate aplicații specifice IrDA
• TCS (Telephony Control Protocol) – un protocol folosit pentru controlul comunicațiilor telefonice cu flux audio sau de date

Nivelul RFCOMM
Porturile seriale reprezintă unele dintre cele mai cunoscute și mai intens utilizate interfețe în computere și dispozitive de comunicație. Majoritatea comunicațiilor seriale implică folosirea unui cablu pentru transferul datelor prin porturile seriale. Devreme ce tehnologia Bluetooth țintește în primul rând către înlocuirea firelor, folosirea sa ca suport pentru comunicațiile seriale și alte aplicații înrudite reprezintă un subiect important. Ca exemplu de aplicații care folosesc în mod curent comunicațiile seriale putem aminti: transferul de fișiere și obiecte între dispozitive considerate egale, sincronizarea datelor și conectarea la rețea prin dial-up.
Pentru aface posibilă desfășurarea comunicațiilor seriale peste legăturile wireless oferite de tehnologia Bluetooth, în stiva sa de protocoale este definită o abstractizare a portului serial, numită RFCOMM. Acesta constituie un port serial virtual pentru aplicații. O aplicație poate folosi interfața RFCOMM pentru a realiza scenarii ca cele mai sus menționate întocmai ca și un port serial standard, legat prin fire, fără modificări semnificative aduse aplicației, dacă nu chiar complet fără modificări. RFCOMM a fost modelat de către Institutul European de Standarde pentru Telecomunicații (ETSI) sub forma standardului TS07.10. Acest standard se referă la comunicațiile seriale multiplexate pe o singură legătură serială. Specificația Bluetooth adoptă o parte a acestuia, la care adaugă niște porțiuni de adaptare proiectate special pentru comunicațiile Bluetooth. Datorită faptului că pentru dispozitivele digitale comunicațiile seriale sunt predominante, facilitățile oferite aplicațiilor de către RFCOMM ca și port serial fac din acesta o parte importantă a stivei de protocoale.

Nivelul SDP
Diferă de celelalte niveluri situate mai sus de L2CAP prin faptul că nu este proiectat ca o interfață pentru protocoalele de la nivelurile superioare lui, ci pentru a se ocupa de operațiuni specifice Bluetooth.
Motivul principal pentru formarea rețelelor este să permită dispozitivelor cuprinse într-o astfel de structură să comunice între ele și astfel să utilizeze serviciile oferite de fiecare dintre ele. În rețelele tradiționale cum sunt de exemplu rețelele Ethernet, servicii ca transferuri și lucrul cu fișiere, posibilități de printare,ca și funcțiile podurilor și gateway-urilor sunt oferite de către un anumit tip de dispozitive – serverele – astfel ca alte dispozitive, numite clienți să le poată folosi. În majoritatea situațiilor clienții află despre aceste servicii prin intermediul unei configurații statice. Această configurație este adesea stabilită și menținută de un administrator de sistem care configurează dispozitivele clienților (calculatoarele) sau le dă acestora informațiile necesare pentru configurare, urmând ca ei singuri să-și configureze calculatorul și să beneficieze astfel de serviciile rețelei. În cazul rețelelor dinamice constituite ad-hoc, așa cum sunt cele formate cu dispozitive Bluetooth, acest tip de configurație standard este insuficientă. Oricare două dispozitive ar putea începe să comunice sub impulsul momentului și dacă doresc să utilizeze fiecare serviciile celuilalt, au nevoie de o modalitate mult mai dinamică pentru a afla care sunt acele servicii. Așadar după ce a fost stabilit canalul de comunicație, următorul pas în comunicația dintre două dispozitive este ca cele două să afle care sunt serviciile disponibile în fiecare dintre ele. Cu acest lucru se ocupă protocolul numit Service Discovery Protocol (SDP). El definește o metodă standard prin care dispozitivele Bluetooth descoperă și află mai multe despre serviciile oferite de alte dispozitive Bluetooth. În corespondență, tot SDP definește și o modalitate prin care dispozitivele își pot descrie serviciile oferite.


Protocoalele de interoperabilitate IrDA

IrDA (Infrared Data Association) a definit protocoale pentru schimbul de date și sincronizarea acestora intre mediile wireless. Grupul Special de Interes Bluetooth a adoptat mai multe dintre protocoalele IrDA ținând cont de asemănările dintre cele două tehnologii de comunicație fără fir, în ceea ce privește unele caracteristici comune, scenarii de utilizare și aplicații. O cerință fundamentală pentru schimbul de date între dispozitive este să se precizeze formatul datelor, adică sintaxa și semantica. Unul dintre protocoalele dezvoltate de IrDA pentru aceste activități este IrOBEX (Infrared Object Exchange). Schimbul de obiecte este una dintre aplicațiile în care se face apel la acest protocol și astfel de obiecte sunt considerate cărți de vizită electronice (formatul vCard), e-mail-uri și alte tipuri de mesaje (formatul vMessage), etc. În plus, un alt protocol IrDA numit Infrared Mobile Comunications (IrMC), permite sincronizarea acestor tipuri de obiecte. Nivelurile de interoperabilitate prezente în stiva Bluetooth au menirea de a asigura interoperabilitatea la nivelul aplicație.

Nivelurile rețea
Spre deosebire de rețelele LAN, pentru comunicațiile Bluetooth se folosește o topologie de rețea de tipul de la egal la egal (peer-to-peer). Cu toate acestea, tehnologia Bluetooth ține cont de particularitățile altor tipuri de rețele atunci când se dorește conectarea unui dispozitiv Bluetooth la o rețea mai mare, prin dial-up sau printr-un punct de acces la rețea. De asemenea specificația discută problema interoperabilității cu un protocol numit Wireless Application Protocol (WAP), creat pentru conectarea wireless la rețele și folosit de dispozitive ca telefoanele mobile. Pentru conectarea la rețele prin dial-up se face apel la serviciile nivelului de comandă AT din grupul protocoalelor de mijloc al stivei. În cele mai multe cazuri rețeaua accesată este o așa-numită rețea IP, adică o rețea care folosește protocolul IP. După ce s-a stabilit conexiunea cu rețeaua IP (prin dial-up), dispozitivul care a inițiat conexiunea poate folosi protocoalele standard din stiva Internet: TCP,UDP,HTTP,etc. Deasemenea un dispozitiv se mai poate conecta la o rețea IP printr-un punct de acces la rețea, așa cum se procedează pentru accesul LAN, folosind protocolul PPP (Point to Point Protocol). În acest caz dispozitivul se conectează la punctul de acces la rețea printr-un link Bluetooth, și la rândul său acesta se conectează la o rețea mai mare, fiind cel mai probabil, deși nu neapărat, o rețea cablată. Peste link-ul Bluetooth se folosește deci protocolul PPP din Internet. Ca și în cazul conectării prin dial-up, după ce s-a stabilit legătura prin protocolul PPP, mai departe pentru a interacționa cu rețeaua sunt folosite protocoalele standard din Internet, mai sus menționate. Accesul la o rețea de tip WAP folosind un gateway de tip WAP se desfășoară în mod similar: se stabilește același tip de conectare prin PPP la un punct de acces la o rețea IP și apoi, în scopul interacționării cu rețeaua, se utilizează protocolul WAP.

În prima versiune a specificației nu este prevăzut nici un exemplu în care stiva de protocoale Bluetooth să accepte utilizarea directă a protocoalelor din stiva TCP/IP peste legăturile Bluetooth, singura modalitate de acces la o rețea IP fiind aceea care face apel la protocolul PPP. Deși cu siguranță este posibil să se opereze asupra stivei de protocoale TCP/IP direct prin intermediul tehnologiei de comunicație Bluetooth ca purtător, SIG nu a definit încă o modalitate interoperabilă, adică un profil, pentru o asemenea operațiune.
Nivelul TCS și traficul audio.

După cum am menționat anterior, un avantaj cheie al comunicației Bluetooth este capacitatea acestei tehnologii de a trata atât traficul de voce cât și traficul de date. În vreme ce protocoalele descrise până acum se ocupă în principal de traficul de date, protocolul prezentat în continuare și nivelul în stivă la care el se găsește – Telephony Control Specification – sunt special proiectate pentru tratarea problemelor legate de telefonie, mai precis acele funcții asociate apelurilor și convorbirilor telefonice. Nivelul TCS se ocupă cu stabilirea parametrilor unui apel telefonic; după ce apelul este stabilit, semnalul vocal ce constituie convorbirea telefonică este transmis printr-un canal audio Bluetooth. TCS poate fi de asemenea utilizat și pentru stabilirea apelurilor de date (data calls), așa cum se întâmplă în cazul conectării prin dial-up la o rețea, caz în care conținutul “convorbirii” este transmis sub formă de pachete de date prin intermediul protocolului L2CAP. Protocoalele TCS sunt compatibile cu specificația ITU-T Q931. Datorită faptului că folosesc o codare binară, aceste protocoale sunt numite în cadrul specificației – TCS-BIN.

În timp ce se lucra la specificație, Grupul Special de Interes Bluetooth s-a gândit la o a doua variantă a protocolului TCS, pe care au botezat-o TCS-AT, care este de fapt un protocol pentru controlul modemului (adesea numit “comenzi AT”), și ale cărui comenzi sunt adresate nivelului RFCOMM cu care comunică direct. Totuși specificația nu-l prezintă ca un protocol separat, chiar dacă această variantă specială de conlucrare cu nivelul RFCOMM este efectiv pusă în aplicare în unele aplicații. Protocolul TCS-BIN este considerat ca un protocol de sine stătător în specificație și pe baza sa au fost create și descrise profiluri legate de telefonie; el este folosit în profilurile Telefonie cordless și Intercom. Chiar dacă comenzile AT nu sunt grupate într-un protocol separat, există așa cum am spus mai multe profiluri în versiunea 1.0, printre care ultimate headset, fax, accesul prin dial-up la rețea, care folosesc comenzile AT peste interfața serială RFCOMM, și nu protocolul TCS-BIN. Acesta din urmă include funcții de control al apelului, funcții de administrare (group management functions) și o metodă pentru schimbul informației de semnalizare între dispozitive, fără să fie stabilită o legătură telefonică între ele.

Problema traficului audio – și aici ne referim în principal la traficul de voce – este abordată separat în cadrul comunicației Bluetooth. Fluxul de voce este dirijat direct de la și către nivelul baseband, fără să mai treacă prin nivelurile superioare acestuia, cum ar fi L2CAP, și aceasta pentru că traficul audio este izocron. Dacă este vorba despre semnale audio digitale pachetizate, acestea ar putea fi transportate ca pachete de date standard, folosind protocolul L2CAP, dar în acest caz traficul audio ar fi tratat ca trafic de date. Deci traficul audio este transportat direct prin nivelul baseband sub forma unor pachete cu o structură specială, numite pachete sincrone orientate pe conexiune (synchronous connection-oriented SCO). Comunicațiile Bluetooth permit existența simultană a trei canale audio, lăsând o parte din bandă la dispoziția traficului de date. Comunicațiile audio Bluetooth se desfășoară la un debit de 64 Kb/s, folosind una din cele două scheme de codare acceptate: modulația impulsurilor în cod (MIC, sau cu denumirea sa în engleză PCM – Pulse Code Modulation), modulație logaritmică pe 8 biți, sau modulație delta continuă cu pantă variabilă (CVSD – Continuous Variable Slope Delta). Tehnicile de compresie cunoscute sub numele de legea A și legea  se aplică pentru modulația MIC. Codarea PCM cu oricare lege de compresie din cele două a fost adoptată de specificația Bluetooth datorită popularității sale în sistemele de telefonie celulară, iar modulația delta continuă cu pantă variabilă pentru că oferă o calitate superioară a fluxului vocal în medii cu zgomot accentuat. Calitatea audio Bluetooth este aproximativ la fel cu cea obținută printr-un telefon mobil GSM, ceea ce înseamnă că fluxul audio este transmis așa cum am văzut la o rată fixă de 64 Kb/s. întru-cât transmisiunile de voce reprezintă o aplicație fundamentală a comunicațiilor audio (în special pentru dispozitive ca telefoanele inteligente care folosesc tehnologia de comunicație wireless), de cele mai multe ori termenii audio și voce se confundă. Desigur traficul de voce nu este singurul tip de trafic audio care poate fi transportat la nivelul baseband specific tehnologiei Bluetooth. Atâta timp cât fluxul audio poate fi redat cu debitul de 64 Kb7s, el poate fi transmis și recepționat pe legăturile Bluetooth. În acest fel canalele audio Bluetooth pot transporta și alte forme de flux audio, așa cum ar fi scurte clipuri audio sau chiar muzică. Totuși, partea audio a acestei tehnologii fiind optimizată pentru traficul de voce, nu se descurcă bine când vine vorba despre muzică de calitate CD, pentru care sunt necesare transmisiuni cu un debit de 1411,2 Kb/s; dar cu o tehnică de compresie potrivită (de exemplu comprimarea cu MP3 a unui flux audio la 128 Kb/s) se poate folosi o legătură ACL (asyncronous conectionless). Un lucru aparent surprinzător este că deși transportul vocii este o parte importantă a comunicației Bluetooth doar câteva pagini din specificație se referă direct la acest subiect. Și asta nu pentru că SIG l-ar fi considerat lipsit de importanță, ci mai degrabă pentru că în desfășurarea sa nu implică mai multe protocoale, lucrurile fiind deci mult mai simple.


Documentatie elaborata de Catana Monica

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania