Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Aceasta pagina de informatica se adreseaza incepatorilor in general, celor care doresc sa se documenteze pe o anumita tema, dar si profesorilor de Informatica interesati, care pot gasi aici prezentari multimedia, recomandate pentru lectii si predare la clasa...

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Inapoi la cuprins

 

Bluetooth


Ca ființe umane acceptăm fără opreliști că avem capacitatea de a comunica, că dacă vorbim sau scriem conform unui set predefinit de reguli lingvistice reușim să transmitem unul altuia informații. Mijloacele comunicării umane odată învățate devin reflexe. Singura limitare a acestor procese fizice este posibilitatea efectivă a fiecăruia de a traduce propriile gânduri, idei în propoziții spuse ori scrise care să aibă înțeles. Atunci când vine vorba de comunicarea prin mijloace electronice lucrurile se schimbă, puține pot fi luate ca atare. Comunicația între dispozitivele electronice se poate face doar în situația în care acestea respectă și ele un set de reguli predeterminate și standarde, un prim exemplu în acest sens fiind modelul OSI (Open Systems Interconect) pentru stivele de protocoale din alcătuirea sistemelor comunicante, acesta constituind de fapt baza, punctul de plecare pentru multe altele. Aceste standarde trebuie să acopere toate aspectele procesului de comunicație, de la modul de manipulare a datelor la cel mai înalt nivel, până la modul de utilizare a mediului fizic – la nivelul inferior.

Comunicațiile electronice au evoluat semnificativ în ultimul deceniu, de la rețelele de date cu comutație de pachete (PSDN), Xerox, Ethernet, rețeaua de tip inel cu jeton de la IBM (Token Ring) - toate tehnologii LAN – la rețelele de telefonie mobilă și comunicațiile de date pe linii dedicate de mare viteză. De asemenea, apar noi tehnologii care permit comunicațiile numite wireless, adică fără fir. De exemplu standardul IEEE 802.11b (WiFi) poate constitui o veritabilă rețea transparentă wireless, extinzând rețeaua statică pe cablu. Prin aceasta pot fi transportați 11 Mb/s de informație, ceea ce-i permite să intre serios în competiție cu rețelele cablate. Acest standard evoluează prin IEEE 802.11a și între timp mai apare și un competitor: HyperLAN2, cu rate de transfer și mai mari. Dar, căci inevitabil urmează și un dar, această tehnologie este prea scumpă și astfel incompatibilă ca preț cu dorințele și așteptările consumatorilor de astfel de produse. Dar iată că acum există posibilitatea de a crea legături wireless între dispozitive cu consum redus de energie și cu costuri justificate, legături ad-hoc și chiar fără ca utilizatorul să fie conștient de realizarea lor (de aceea se numesc unconscious), cu ajutorul unui software de configurare și un setup inițial adecvat al dispozitivului. Numele său: BLUETOOTH.

Se întâmplă atât de des ca o nouă tehnologie să apară, să cucerească și să schimbe lumea prin inovație… . Să luăm ca exemplu automobilul sau televiziunea sau Internetul – impactul lor asupra lumii este incomensurabil. Bluetooth nu este însă una dintre aceste tehnologii. În ciuda publicității asidue ce i s-a făcut, efectul tehnologiei Bluetooth asupra omului de rând poate fi mai degrabă asemănat cu inventarea transmisiei automate decât cu inventarea mașinii, ceea ce ne spune că va face lucrurile mult mai simple pentru utilizator (va ușura munca utilizatorului) dar nu-i va schimba fundamental modul de viață și de a gândi. Altfel spus, omul obișnuit ar putea spune referitor la Bluetooth “Grozav!” sau “Oare ce o idee năstrușnică o să le mai vină?” dar cu siguranță nu va rămâne mut de uimire și nici cu gura căscată. Asta nu înseamnă nicidecum că această tehnologie este cumva lipsită de importanță (căci nu aș mai vorbi eu acum despre ea!) sau măcar nu foarte interesantă, ba dimpotrivă, doar că aceia cu adevărat fascinați de ea sunt cei care au creat-o, cei care dezvoltă software și văd în ea un tărâm încă nou și bun de exploatat care le hrănește imaginația creatoare, și încă multe alte persoane printre care și eu, autoarea acestei lucrări. În rândul celor ce dezvoltă software se obișnuiește ca o comunicație între două dispozitive să fie privită în termeni ca mare sau mic, primar sau secundar (terminal și structură cadru, client și server, aparat și accesoriile sale). În vreme ce acești termeni sunt cu siguranță încă relevanți în anumite situații, Bluetooth ne pune în fața unor scenarii în care liniile de legătură pentru comunicația între dispozitive nu-și mai locul. Atunci când două persoane fac schimb de cărți de vizită prin PDA-urile (Personal Digital Assistant) personale, cine poate spune care dintre ei este clientul și care serverul? În mod obișnuit, atât un telefon celular cât și o imprimantă pot fi considerate accesorii, dar dar atunci când folosim tehnologia Bluetooth pentru a printa un mesaj SMS de pe telefon, care este accesoriul cui? Totuși mai folosim termenii de client și server pentru a face referire la anumite aspecte ale interacțiunii dintre două dispozitive, cum ar fi de exemplu cine inițiază conexiunea, dar se va vedea că multe alte idei legate de acești termeni nu mai au relevanță. Sintagma (formularea) “de la egal la egal”(peer-to-peer) folosită în domeniul Internet în legătură cu aplicațiile descentralizate se referă de fapt la o relație de egaliate între dispozitivele comunicante. Așa se întâmplă în comunicațiile Bluetooth; totuși dispozitivele Bluetooth sunt și ele mai mult sau mai puțin egale, și nu toate categoriile de aplicații se supun acestui model de comunicație.

Ce este Bluetooth ?
Termenul Bluetooth se referă la o așa-numită “open specification” pentru o tehnologie de comunicație fără fir, pe distanțe scurte, utilizabilă oriunde în lume, prin intermediul căreia se pot transmite voce și date. Această definiție conține câteva elemente cheie care vor fi explicate pe rând în continuare.

Ce înseamnă “Open specification” ?
Pentru a lămuri această formulare trebuie să vorbim puțin despre cei care au pus bazele acestei tehnologii, constituindu-se în Grupul Special de Interes pentru Bluetooth (Bluetooth SIG- Special Interest Group). Această tehnologie a fost concepută de către inginerii de la compania suedeză de telecomunicații Telefonaktiebolaget LM Ericsson, care au intuit potențialul uriaș la nivel global al comunicațiilor fără fir, pe distanțe scurte. În 1994 Ericsson a inițiat un proiect pentru studiul fezabilității unei interfețe radio cu consum redus și cost minim, menită să înlocuiască (deci să elimine) cablurile dintre telefoanele mobile și accesoriile acestora.

Într-un mediu al comunicațiilor și computerizării în care indivizii preferă să achiziționeze și să utilizeze tehnologii bazate pe standarde industriale și în care acețtia pot alege liber între numeroase platforme și soluții concurente pentru a-și investițiile, intervenind și influențând activitatea companiilor și organizațiilor implicate în dezvoltarea acestor standarde, inginerii de la Ericsson au înțeles că este preferabil ca tehnologia Bluetooth nou inventată să fie cunoscută și acceptată la nivel internațional, devenind astfel mai puternică. Cunoașterea și acceptarea sa la nivel internațional puteau fi înfăptuite de către un grup industrial care să producă o specificație deschisă și larg răspândită. În debutul anului 1998 liderii din industria telecomunicațiilor și computerizării și-au unit forțele luând naștere Grupul Special de Interes Bluetooth (SIG). Companiile fondatoare ce s-au constituit în grupul inițial de conducere , numite pentru aceasta companii promotoare, sunt: Ericsson, Intel Corporation, International Business Machine Corporation (IBM), Nokia Corporation și Toshiba Corporation. În mai 1998 a fost făcută publică existența SIG împreună cu o cartă pentru dezvoltarea unei specificații deschise, pentru implementarea hardware și a software-ului aferent, necesare unei tehnologii de comunicație wireless care să asigure interoperabilitatea tuturor tipurilor de dispozitive comunicante. Concomitent cu evoluția specificației, multe alte companii și-au manifestat interesul pentru această nouă tehnologie și s-au alăturat ca și susținători-adopters. Aceștia au licență pentru dezvoltarea de produse ce folosesc tehnologia de comunicație Bluetooth, bazându-se pe specificație și de asemenea primesc și au dreptul să facă comentarii pe marginea primelor publicații ale SIG. Astăzi SIG numără peste 1800 de membri aderanți în întreaga lume, reprezentând academii, ramuri ale industriei de consum pentru electronice, motoare, fabricate din silicon, telecomunicații, consultanță și multe altele.

În doar un an SIG a reușit să producă o specificație completă constituită din 2 volume, așa-numita core specification (partea centrală) și partea de profiluri (volumul 2), împreună însumând peste 1500 de pagini, această primă versiune fiind publicată chiar în iulie 1999. În decembrie 1999 patru noi companii promotoare (dintre care unele au contribuit și la specificația inițială ca susținători) au aderat la SIG: 3COM Corporation, Lucent Technologies Inc., Microsoft Corporation și Motorola Inc..
Așadar prin faptul că este o “open specification” se spune că este disponibilă tuturor, larg răspândită și acceptată, fabricanții având dreptul de autor asupra produselor lor la baza cărora stă această specificație.

Ce înseamnă comunicație fără fir de mică distanță (short range wireless comunication)?
Sunt multe exemple de comunicație digitală pe distanțe scurte în ceea ce privește computerele, dispozitivele de comunicație în general. Astăzi mare parte din această comunicație se face prin mijlocirea legăturilor pe fire, cabluri. Aceste cabluri conectează între ele o multitudine de dispozitive făcând uz de o mare varietate de conectori cu diverse forme, mărimi și număr de pini. Fiind necesar un cablu între fiecare două dispozitive aceasta poate uneori da bătăi de cap utilizatorului care se descurcă greu într-un asemenea păienjeniș. Folosind tehnologia Bluetooth se înlătură acest neajuns întru-cât dispozitivele pot comunica printr-o interfață aer și nu prin fire, folosind unde radio pentru a transmite și recepționa date.
Această tehnologie este special proiectată pentru comunicații pe distanțe scurte (nominal 10 m), ceea ce are ca rezultat un consum foarte redus de putere, făcând-o astfel potrivită pentru a fi utilizată de către dispozitive mici, portabile, care sunt alimentate de obicei cu baterii.

Transferuri de voce și date
Se remarcă din ce în ce mai mult o tendință de întrepătrundere a domeniului computerelor cu cel al telecomunicațiilor, liniile tradiționale din acestea devenind tot mai puțin distincte. Un bun exemplu este cel al telefonului mobil care la bază este utilizat pentru aplicații de voce dar acum poate fi folosit și pentru aplicații de date ca accesul la informație sau browsing. Prin recunoașterea vocii computerele pot fi controlate prin comenzi vocale iar prin sinteza vocii pot acum răspunde pe cale vocală nu doar vizuală.
Unele tehnologii de comunicație wireless sunt proiectate să transporte doar voce, pe când altele tratează doar trafic de date. Prin Bluetooth se pot transporta atât date cât și voce și în felul acesta este o tehnologie ideală pentru unificarea acestor “două lumi” permițând tuturor tipurilor de dispozitive să comunice, ele transportând fie voce, fie date, fie pe amândouă.

Utilizabilă oriunde în lume
În multe părți ale lumii sunt stabilite nenumărate reguli pentru industria telecomunicațiilor. De exemlu sistemele de telefonie trebuie să funcționeze in conformitate cu anumite restricții guvernamentale, iar standardele de telefonie variază de la o țară la alta. De asemenea sunt reglementate multe forme de comunicație fără fir. Utilizarea spectrului de frecvențe radio necesită licență și se impun anumite condiții în ceea ce privește puterea folosită pentru transmisiuni. Totuși există anumite porțiuni ale acestui spectru care nu necesită licență de utilizare și una dintre acestea este folosită de către Bluetoooth. Banda de frecvențe din spectrul radio în care operează tehnologia Bluetooth este, cu câteva excepții, fără licență în întreaga lume și, ca urmare, echipamentele care folosesc această tehnologie pot lucra fără să necesite modificări, indiferent unde se află utilizatorul echipamentului.
Specificația Bluetooth definește în mod explicit o modalitate de transport wireless al informației menită să înlăture cablurile seriale așa cum sunt cele folosite pentru modemuri, camere digitale și PDA-uri; tehnologia poate fi utilizată pentru a înlocui și alte tipuri de cabluri așa cum sunt cele ce conectează perifericele la u computer (imprimante, scanere, tastaturi, mouse și altele).

Vom vedea că Bluetooth oferă mult mai mult decât renunțarea la cablurile de interconectare, putându-se imagina și crea scenarii fascinante în care este implicată această tehnologie. Așa cum mulți analiști au prevăzut Bluetooth va ajunge la un înalt grad de dezvoltare deoarece poate schimba modul în care oamenii privesc și interacționează cu calculatoarele și dispozitivele de comunicație și prin aceast le poate schimba puțin viața.

Documentatie elaborata de Catana Monica

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania