Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Aceasta lectie prezinta un studiu comparativ intre scoala de geopolitica germana, anglo-americana si romaneasca. Aici veti gasi informatii interesante despre Uniunea Europeana si extinderea ei catre estul Europei. Speram sa intelegeti astfel rolul important pe care il joaca Romania in aceasta zona a lumii si importanta aderarii tarii noastre in structurile europene.

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Inapoi la cuprins

+ Discuta despre geopolitica in FORUM

Puterea națiunilor crește și scade, in raport direct cu populația lor

 

Ceea ce am prezentat până acum ar putea sugera o abordare globalistă a problemei populației, care s-ar rezuma astfel: întrucât populația globului crește amenințător, răspunderea fiecărui stat este de a adopta politici și măsuri care să tempereze cel puțin aceste procese. Așa cum am încercat să arătăm, problema populației pretinde o tratare diferențiată de la zonă la zonă și chiar de la țară la țară. Nu putem limita analiza demografică doar la acele aspecte comune care se ridică la nivel de planetă în legătură cu evoluția populației. Există contexte economice, sociale și culturale diferite care prefigurează și solicită abordări diferite. Dacă în Africa preocuparea predominantă este sau ar trebui să fie controlul procesului de creștere a populației, în Europa am putea vorbi despre oportunitatea politicilor de corectare a creșterii negative, deci de stimulare a sporului natural al populației.

  O abordare instructivă asupra populației, mai ales din perspectivă geopolitică, promovează cunoscutul geograf român Simion Mehedinți. În lucrarea “Politica de vorbe și omul politic”, el stabilește un paralelism între creșterea populației și vitalitatea unui stat, între numărul locuitorilor unei țări și forța politică a țării respective. Exemplul concludent este socotit evoluția populației Franței. Galia se pare că a avut 7 milioane de locuitori (geograful Strabo vorbea, referindu-se la acest ținut, nu numai de “buna plăsmuire a șesurilor și văilor, întocmite parcă dinadins pentru înlesnirea vieții omenești”, dar și de “ fecunditatea rară a femeilor care erau minunate crescătoare de copii”. Astfel, între Rin și Ocean a apărut “un centru de îndesire a populației”, favorizat și de faptul că pe teritoriile de azi ale Germaniei populația trăia mai mult din vânătoare și pescuit. Așa se explică, spune Mehedinți, de ce “aici trebuia să se dezvolte cel dintâi popor mai numeros și cel dintâi stat european cu tendințe de hegemonie asupra continentului” (subl.ns.)

De atunci, continuă geograful român, populația în acest areal a tot crescut. A ajuns la 8,5 milioane locuitori sub Antonini, la 9 milioane sub Carol cel Mare, la 20 milioane sub Ludovic al XIV-lea, la 24 milioane la sfârșitul secolului al XVIII-lea și la 35 de milioane la 1850. Când avea 20 milioane, Franța deținea 38% din populația marilor puteri de atunci. Așa explică Mehedinți de ce Regele Soare devenise arbitrul Europei. Populația de aproximativ 20 milioane de locuitori – remarcă Paul Kennedy – i-a permis lui Ludovic al XIV-lea să sporească armata de la 30 000 în 1659, la 97 000 în 1666 și la 350 000 în 1710. Franța a putut astfel deveni forța principală a continentului, notează autorul american, dar nu o superputere, în principal datorită poziției sale geografice: “Oriunde s-ar fi îndreptat, găsea un dușman semnificativ”.

Franța mai deține preponderența demografică pe continent încă un veac. La sfârșitul secolului al 18-lea este întrecută de Rusia, pe la 1840 de Germania, la 1860 de SUA, la 1870 de Japonia, la 1899 de Anglia. Creșterea populației Franței de la 1850 la 1920 este de numai 5 milioane. Răstimp în care disproporțiile demografice cu vecinii se accentuează. La 1871, spune Mehedinți, Franța putea pune 100 de francezi în fața la 101 germani, iar în perioada interbelică, la fiecare sută de francezi reveneau 168 de germani. În  numai o jumătate de secol, Germania cîștigă o preponderența demografică evidentă pe continent.

Pe baza acestei evoluții, autorul român formulează o primă “axiomă demografică“: “puterea națiunilor crește și scade, după cum crește și scade populația lor”.

Exemplul menționat de Mehedinți nu este singular. O evoluție asemănătoare cunoaște și Rusia. Paul Kennedy oferă o imagine sinoptică a raporturilor dintre evoluția populației și forța politică a unui stat (“The Rise and Fall of the Great Powers. Economic Change and Military Conflict from 1500 to 2000”). 

 

Populația puterilor europene 1700-1800

 

 

1700

1750

1800

Insulele Britanice

9,00

10,5

16,00

Franța

19

21

28,00

Imperiul Habsburgic

8

18

28,00

Prusia

2

6

9,5

Rusia

17,5

20

37,000

 

 

Evoluția populației puterilor lumii 1890-1938

 

 

1890

1900

1910

1913

1920

1928

1938

1.

Rusia

116

135

159

175

126

150

180

2.

SUA

62

75

91

97

105

119

138

3.

Germania

49

56

64

66

42

55

68

4.

Japonia

39

43

49

51

55

62

72

5.

Franța

38

38

39

39

39

41

41

6.

Marea Britanie

37

41

44

45

44

45

47

7.

Italia

30

32

34

35

37

40

43

 

 

Firește că în perioada pe care o vizează autorul, Rusia s-a extins mult ca teritoriu, sporul de populație explicându-se și în felul acesta. Nu se poate în nici un fel ocoli importanța sporului natural, mult mai mare, pe care Rusia l-a înregistrat comparativ cu Franța. De pildă, în secolul trecut, în circa 60 de ani Rusia și-a dublat populația, cum reiese și din tabelul de mai jos:

 

Populația Rusiei (milioane)

 

1816

1860

1880

51

76

100

     

Firește că o Rusie cu 180 milioane locuitori, cât avea această țară înainte de primul război mondial, dispunea de o cu totul altă poziție și putere comparativ cu Franța, care avea numai 38 milioane de locuitori. Iar efectul politic nu a întârziat să apară. Iată cum înfățișează Simion Mehedinți această înaintare amenințătoare a Rusiei spre Europa Occidentală: “Sub Petru  (numit cel Mare) hotarul Rusiei nu cuprindea încă Niprul; pe la 1772, atinge Bugul; după 20 de ani sare la Nistru (1792), iar după alți 20 de ani se oprește tocmai la gurile Dunării și la Prut (1812). Nu se împlinise un secol de la moartea țarului “reformator” și armatele moscovite apar la Rin, în Elveția, apoi la Paris”.

Din cele prezentate mai sus reiese limpede legătura dintre creșterea populației rusești și afirmarea politică a statului rus. Redăm în continuare estimările privitoare la dinamica populației rusești în 2050. Pentru a preveni eventualele neînțelegeri, menționăm că până la al doilea război mondial, Rusia cuprindea Ucraina, Bielorusia precum și alte teritorii. De aceea populația sa se ridica în 1938 la 180 de milioane.

 

Populația Rusiei (milioane)

 

1998

2050

147 000

121 000

Sursa: ONU, Departamentul pentru probleme economice și sociale

 

+ Vrei sa afli mai multe despre Uniunea Europeana ?

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania