Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Aceasta lectie prezinta un studiu comparativ intre scoala de geopolitica germana, anglo-americana si romaneasca. Aici veti gasi informatii interesante despre Uniunea Europeana si extinderea ei catre estul Europei. Speram sa intelegeti astfel rolul important pe care il joaca Romania in aceasta zona a lumii si importanta aderarii tarii noastre in structurile europene.

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Inapoi la cuprins

+ Discuta despre geopolitica in FORUM

 

Anton Golopentia = "cuvāntul care vine dinspre sociologie"



Volumul "Geopolitica", publicat de Editura "Ramuri" din Craiova īn 1940, reuneste unele studii importante ale coordonatorilor lucrarii: Ion Conea, Anton Golopentia si M. Popa-Veres. Studiul lui Ion Conea: "Geopolitica. O stiinta noua", publicat īn deschiderea volumului, se īncheie cu precizarea: "sa asteptam, totusi, si cuvāntul care sa vina dinspre sociologie". Studiul lui A.Golopentia, intitulat "Īnsemnare cu privire la definirea preocuparii geopolitice", merita cu adevarat sa fi fost anuntat drept cuvāntul care vine dinspre sociologie…

Un cuvānt modern si actual nu numai pentru timpul cānd a fost rostit, ci si pentru vremurile noastre; un cuvānt aplicat, ce pune punct tuturor tentativelor de a circumscrie geopolitica unui demers de tip academic; un cuvānt ce smulge geopolitica de pe tarāmul strict al geografiei, plasānd-o īn miezul problemelor sociale si politice.

Doua sunt, credem, izvoarele acestei viziuni. Īn primul rānd, o lectura mai adānca a operei īntemeietorului geopoliticii. Statul, īn viziunea lui Kjellen, este o "forma vie", o unitate indisolubila dintre tara (studiata de geografie politica) neam si populatie (studiate de demografie), economie (studiata de ecopolitica) etc. Aceasta "teorie empirica a statului" pretinde o reunire a perspectivelor de studiu care, pāna atunci, erau fragmentate, pentru a sesiza cu adevarat esenta, functionarea, performanta, dinamica, tendintele de evolutie ale statului.

Sociologul romān era preocupat, īn acelasi timp, de dinamica situatiei internationale, de rapida schimbare a unor conjuncturi, de nevoia vitala a statelor de a cunoaste la timp aceste prefaceri din imediata vecinatate si din lume, pentru a afla raspunsuri potrivite. Or dinamismul este un loc geometric, o rezultanta, el nu poate fi surprins doar urmānd un singur unghi de analiza, oricāt de important ar parea el la un moment dat. Cuplarea acestor doua perspective īl conduce pe Golopentia sa-si precizeze conceptia despre obiectul geopoliticii. Pentru sociologul romān obiectul geopoliticii "īl constituie potentialul statelor (subl.ns). Acesta este rezultanta īnsusirilor tuturor factorilor constitutivi pentru un stat: a teritoriului, a neamului, a populatiei, a economiei acestuia, a structurii sociale, a modului cum e guvernat, a mediului sau politic. Cercetarea geopolitica nu este, deci, numai geografica, ori numai economica, ori numai politica, ci este concomitent geografica, demografica, economica, sociala, culturala, politica" ("Īnsemnare cu privire la definirea preocuparii geopolitice", vol. "Geopolitica", pag.106).

De aici decurg si alte trasaturi ale cercetarii geopolitice. Cercetarea de acest gen "este īntāi de toate informativa", īntrucāt urmareste lamurirea faptelor īn individualitatea lor si rezulta din nevoia de a face fata consecintelor pe care le pot avea evenimentele care se produc īn strainatate pentru un stat sau altul. "Ea este cercetare, nu analiza teoretica", cu alte cuvinte urmareste sa surprinda situatia de la un anumit moment dintr-o tara si nu sa faca teoria statului īn genere. Destinatarii acestor cercetari sunt conducatorii unui stat: prin urmare, rezultatele sunt nationale, nu īn sensul lipsei de obiectivitate, ci datorita alegerii si analizei temelor respective din perspectiva statului pentru care se face cercetarea. Īntrucāt statele sunt realitati istorice, iar rezultatele cercetarii cu privire la ele īsi pierd actualitatea, cercetarea geopolitica este continua, "reluata īntr-una, asa cum e refacut zi de zi buletinul meteorologic. Cercetarea geopolitica nazuieste sa realizeze un echivalent pe plan politic al acestor buletine" ("Īnsemnare cu privire la definirea preocuparii geopolitice", vol. "Geopolitica", pag.107).

S-a discutat mult īn literatura de specialitate daca geopolitica trebuie sa aiba o finalitate practica, daca ea poate furniza informatii si evaluari orientative factorilor de decizie politica. Am putea spune ca finalitatea a reprezentat una dintre cele mai sensibile probleme īn toata dezbaterea pe marginea geopoliticii de-a lungul vremii. Fireste, este dificila astazi tentativa de a recupera un sens aplicat al geopoliticii, dupa ce aceasta a fost asociata cu o practica istoriceste condamnabila. Nu ni se pare īntemeiata nici pozitia care reclama un statut strict academic pentru geopolitica, as acum l-ar fi avut geografia politica, cel putin īn viziunea īntemeietorului sau, Fr. Ratzel. Caracterul academic al geografiei politice si al geopoliticii īn fazele sale de īnceput tine mai mult de statutul disciplinei: acela de fundamentare, de delimitare si de stabilire a identitatii proprii. Faptul ca o ramura a geopoliticii, cea germana, a trait experienta cu totul nefericita a apropierii de nazism nu ar trebui sa inhibe efortul de fixare a finalitatilor practice. Ar trebui sa ne īntrebam daca o disciplina care īsi propune drept obiectiv studiul expres al politicii poate evita atingerile cu practica politica si daca da, cu ce costuri? Academismul fad nu ofera perspective reale de dezvoltare acestei discipline.

Conceputa īntr-un mod echilibrat si inteligent, geopolitica poate oferi argumente care sa stea la baza actului politic. Greseala nu consta īn acest efort, dupa opinia noastra, cu totul īntemeiat, ci īn pretentia de a oferi o justificare completa a actului si masurii politice. Punctul de intersectare īntre geopolitica si activitatea practica a liderului politic este de altfel subliniat chiar de īntemeietorul disciplinei, deci īnainte de aparitia oricaror deformari ideologice. Īn Prefata la "Marile Puteri de dinainte si de dupa razboiul mondial" (1935), Kjellen precizeaza ca nu trebuie studiate numai componentele geografice, etnice, economice, sociale si juridice ale politicii, ci si componentele subiective, ce idee are despre sine un popor, cum vede el lumea din jur, capacitatea oamenilor politici de a folosi īmprejurarile si momentele favorabile. "Cu acestea", afirma Kjellen, "am ajuns la limita pe care se opreste stiinta si de la care īncepe activitatea practica a sefului politic" (I. Conea, "O pozitie geopolitica", īn "Geopolitica si Geoistoria", martie-aprilie 1944).

De altfel, pe filiera anglo-saxona, geopolitica a dobāndit un caracter aplicat si pragmatic. Sa ne referim īn acest context la lucrarea lui Dean Minix si Sandra Hawley, "Global Politics", aparuta īn 1998. Autorii considera ca specialistii īn relatiile internationale ar trebui sa devina un gen de meteorologi politici. "Este necesar sa descriem schimbarile care au loc īn climatul politic. Trebuie sa explicam aceste prefaceri īn mediul nostru politic, astfel īncāt sa le putem evalua si categorisi pentru utilizarea lor ulterioara. Īn cele din urma, bazāndu-ne pe analizele noastre asupra evenimentelor si a prefacerilor pe care le prefigureaza, putem spera sa prevedem īn timp orice alte procese similare care urmeaza sa aibe loc īn viitor si cum aceste prefaceri politice vor afecta viata noastra" („Global Politics", pag. 8).

Dean Minix si Sandra Hawley apreciaza pe buna dreptate ca, īn mijlocul unei furtuni politice īn lume, ar fi nepotrivit sa scoatem o harta pentru a vedea īncotro ne īndreptam. Datoria specialistilor demni de acest nume este, dimpotriva, sa arate si sa convinga ca diverse crize si tensiuni nu īnseamna si nu pot fi echivalate cu haosul, dezordinea si dezorientarea. Ei chiar imagineaza un asemenea buletin care sa surprinda meteorologia politica a unor zone fierbinti, precum Balcanii, Orientul Mijlociu, regiunea Asia- Pacific.

Cu atāt mai proeminent ni se pare meritul lui Anton Golopentia de a fi surprins virtutile practice ale cercetarii geopolitice, de a fi facut acest lucru acum mai bine de o jumatate de secol īn termeni pe care literatura de specialitate īi foloseste īn mod obisnuit astazi, de a fi relevat finalitatile cercetarii geopolitice īntr-o perioada īn care nazismul era la zenit, de a fi avut temeritatea sa deosebesca destinul unei discipline de asocierea, prin forta lucrurilor temporara, a unor reprezentanti ai ei cu o orientare politica extremista. De altfel, viziunea lui Golopentia despre geopolitica ni se pare chiar foarte putin valorificata. Este suficient sa facem trimitere la cāteva īncercari contemporane de caracterizare a geopoliticii ca sa ne dam seama cāt de departe a gāndit Golopentia, depasindu-si īn mod limpede epoca.

+ Vrei sa afli mai multe despre Uniunea Europeana ?

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania