IMPARTIREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA A ROMANIEI
 

Judetele contemporane ale Romaniei, cu intemeierea statelor romanesti au avut o continuitate neintrerupta de-a lungul secolelor, cunoscand insa modificari ca numar, limite, nume si functii indeplinite.
Dimensionarea spatiala a judetelor a fost facuta in functie de posibilitatile oferite de reteaua cailor de comunicatii pentru facilitarea legaturilor cu centrele judetene, orasele sau centrele rurale polarizatoare, de conditiile oferite pentru reorganizarea activitatilor culturale si sociale. S-a urmarit in acelasi timp crearea unor conditii optime in ceea e priveste convietuirea si activitatea diferitelor nationalitati pe teritoriul unor judete ale tarii.

In organizarea teritoriului Romaniei s-a folosit experienta trecutului si s-a tinut cont de cerintele actuale si de perspectiva ale dezvoltarii tarii. In anul 2004 teritoriul Romaniei cuprindea 41 judete, municipiul Bucuresti, 313 orase, 2618 comune cu 13090 sate. Teritoriul Romaniei cuprinde urmatoarele unitati administrativ-teritoriale: judetul, orasul si comuna.

Judetul este alcatuit din orase si comune – unitati de baza ale organizarii administrativ-teritoriale a tarii – in functie de conditiile geografice, economice si social-politice, etnice si de legaturile culturale si traditionale ale populatiei.

Orasul este centrul de populatie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural si edilitar-gospodaresc. Orasele care au un numar mai mare de locuitori, o insemnatate deosebita in viata economica, social-politica si cultural-stiintifica a tarii sau care au conditii de dezvoltare in aceste directii sunt organizate ca municipii. Orasele in care isi au sediul organele de conducere ale judetului sunt orase-resedinta.

Comuna este unitatea administrativ-teritoriala care cuprinde populatie rurala unita prin comunitate de interese si traditii, fiind alcatuita din unul sau mai multe sate, in functie de conditiile economice, social-culturale, geografice si demografice. Perin organizarea comunei se asigura dezvoltarea economica, social-culturala si gospodareasca a localitatilor rurale. Satul in care isi au sediul organele de conducere ale comunei sunt sate-resedinta.

In organizarea teritoriului Romaniei se tine cont de analiza factorilor naturali, economici, demografici si tehnici, a interconditionarii acestora pe ansamblul teritoriului tarii si pentru fiecare zona in parte.

a) Criteriul complexitatii a dat posibilitatea ca in organizarea judetelor municipiilor, oraselor si comunelor sa se tina seama de conditiile economice, social-politice si geografice concrete, inclusiv aspecte privind componenta nationala a populatiei, legaturile cultural-traditionale, perspectivele pe care le au diferitekle zone si localitati, potrivit dezvoltarii tarii in ansamblu. In cadrul abordarii complexe, un rol desebit l-a avut criteriul omogenitatii naturale si social economice. Cuprinzand un teritoriu mai mic decat al fostelor regiuni, judetele actuale au un cadru variat, cu elemente ce se asociaza si se complementeaza favorabil. Ele dispun de o gama variata de resurse naturale si de valori turistice care impreuna cu elementele de peisaj si cu obiectele antropice fac din ele unitati teritoriale complexe, le ofera posibilitati pentru o dezvoltare economica si social-culturala complexa.

b) Resedintele de judet au fost selectate, de regula, dupa criteriul centralitatii, urmarindu-se ca acestea sa ocupe pe cat posibil, o pozitie geografica centrala, pentru a inlesni legaturile cu toate localitatile din cuprinsul judetului. Pentru o mai buna cu toate centrele judetului, cat si datorita necesitatii dezvoltarii lor mai puternice, resedintele de judet au o pozitie centrala. In concordanta cu acest criteriu, o serie de orase de marime mijlocie si mai putin dezvoltate sub raport economico-social, au fost preferate pentru pozitia lor centrala in cadrul teritoriului, ca resedinte de judet, beneficiind astfel de o dezvoltare corespunzatoare.

c) Criteriul istoric s-a constituit, de asemenea, printre criteriile de baza ale delimitarii judetelor, mai putin in delimitarea unor judete din spatiul montan. El se regaseste in delimitarea unor vechi judete si in denumirea lor. In denumirile judetelor s-a tinut astfel seama atat de traditiile istorice, cat si de semnificatiile contemporane ale unor zone si orase determinate de dezvoltarea economica si social-culturala.

Adoptarea unor asemenea criterii asigura un acord deplin in organizarea administrativ-teritoriala si schimbarile calitative intervenite in dezvoltarea social-economica a tarii, asigura conditiile pentru ridicarea rolului si sporirea atributiilor oraselor si satelor. S-au creat conditiile obiective pentru amenajarea teritoriului si localitatilor, pentru transformarea tuturor oraselor si comunelor in puternice centre economice, sociale si culturale. Pe de alta parte, s-au redus considerabil verigile intermediare, realizandu-se apropierea conducerii centrale de unitatile de baza.

Marimea teritoriala si demografica constituie una dintre primele caracteristici ale unitatilor administrativ-teritoriale. Cateva dintre judete au suprafete mici, cuprinse intre 3000 si 3999kmp (Salaj, Covasna, Giurgiu si Ilfov, acre are si cea mai mica suprafata: 1583 kmp). Judetele cu suprafete mari (peste 7000 kmp) su nt cele cu profil naqtural de campie: Timis, Dolj, Bihor, Arad; cu profil natural montan specific (Caras-Severin, Hunedoara, Suceava) sau podis si delta (Constanta, Tulcea).

Sub aspectul numarului populatiei, se remarca judetul Covasna, cu cel mai mic numar de locuitori (231872). Alte jucete cu numar mic al populatiei sunt Bistrita-Nasaud, Braila, Caras-Severin, Calarasi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinti, Vrancea, Satu-Mare, Ialomita, Gorj, cu populatia cuprinsa intre 300000 – 399999 locuitori.

Judetele cu populatie numeroasa (700000 – 799000 locuitori) sunt: Bacau, Cluj, Constanta, Dolj, Timis, Suceava). Cele mai mari judete din punct de vedere al marimii demografice sunt Iasi, Prahova (cea mai numeroasa populatie: 868099 loc.) si municipiul Bucuresti (1.926.334 locuitori la 1 iulie 2002).
Judetele Romaniei se disting de asemenea dupa numarul total al oraselor, al comunelor si satelor componente.

Industrializarea si urbanizarea gasesc in unitatile administrative de baza elemente importante in transformar3ea si modernizarea oamenilor, in cresterea necontenita a niveluluti de trai material si cultural al intregii societati. In prezent sunt create conditii ca un insemnat numar de localiati sa fie trecute in categoria oraselor, iar numeroase comune sa devina, prin dezvoltarea lor economica si sociala, centre rurale polarizatoare.

Evolutiile administrative evidentiate de-a lungul vremurilor, atesta caracterul riguros organizat al spatiului romanesc in toate timpurile. Conditionarile etnice si social-economice care au stat la baza unitatilor administrativ politice majore si minore atesta fundamentele incontestabile ale statului unitar national de astazi – Romania.

In conditiile actuale, specifice perioadei de tranzitie la economia de piata, prin regruparea judetelor cu profiluri complementare de dezvoltare se structureaza noi forme teritoriale, respectiv regiunile de dezvoltare. S-au organizat, astfel 8 regiuni de dezvoltare, nivel intermediar intre stat si judet, corespondent sistemului european.

Material elaborat de Ana-Maria Ene