Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

O conditie importanta pentru adaptarea individului este cunoasterea mediului inconjurator. Sectiunea de geografie isi propune sa familiarizeze cu o stiinta care a schimbat lumea.

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Inapoi la cuprins

Factori de poluare

Există, în principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum, în atmosfera:

a - surse artificiale
b - surse naturale.

a)Sursele artificiale generatoare de praf, cenușă și fum cuprind, în general, toate activitățile omenești bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoși.


O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips etc.).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcții se detașează, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intra în fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute și aplicate doua procedee de fabricare:

- procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale și trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;

- procedeul umed, în care materiile prime se amesteci cu apă, apoi în stare umedă se macină în mori speciale, după care, partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul este același ca la procedeul uscat;

Temperaturile din cuptoare determină mai întâi fărâmițarea materialului, cu formare de clincher iar apoi, prin măcinare, se obțin particule foarte fine, care constituie cimentul propriu-zis. Procesele tehnologice descrise produc cantități mari de praf, în toate verigile lanțului tehnologic: uscătoare, mori de materii prime, cuptoare, procese intermediare. Din uscătoare se elimina în atmosferă aproximativ 10% din cantitatea introdusă, în mori, 1-3% din cantitatea prelucrată, în cuptoarele rotative, 10%, iar în procesele intermediare, intre 2 și 4%. În total se pierde intre 20 și 25% din materia primă prelucrată la procedeul uscat și 1045% la procedeul umed. Praful rezultat din industria cimentului este împrăștiat până la distanța de peste 3 km față de sursă, concentrația acestuia în apropierea surselor, variind intre 500 și 2 000 t/km2/an. Fumul constituie partea invizibili a substanțelor ce se elimină prin coșurile întreprinderilor industriale și este constituit din vapori de apă, gaze, produși incomplet arși (cărbune, hidrocarburi, gudroane etc.) și alte impurit4i înglobate și eliberate cu ocazia arderii.
Fumul are o culoare albicioasa dacă arderea este completa. Culoarea neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum și prezentei în cantitate mare a cărbunelui și a funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roșcată, cenușie sau bruna, după cum cărbunele conține fler, aluminiu sau mangan.
Particulele de fum au dimensiuni submicronice (< 0,075m). Cenușa rezultată în exclusivitate din combustibili solizi. Proporția sa variază intre 5-15% la antracit (cărbune superior, deci cu ardere mai completă) și 40-50% la cărbunii inferiori (lignit, turbă, etc.). Cenușa se compune din:

- compuși minerali puternic înglobați în masa cărbunelui. În această categorie sunt cuprinși compușii de Si, Al, Fe, Ca, Mg și/sau S;

- impurități (cenușă mecanică) provenite din roca în care se afla înglobat zăcământul.

Cenușa rămâne în cea mai mare parte în focar și este îndepărtată prin procedee mecanice sau hidraulice. Restul este antrenat spre coș de către puternicul curent de aer format în camera de ardere. în marile centrale termoelectrice, la trecerea prin cos, cenușa este captata aproape în totalitate.

a.20. O altă sursă importantă generatoare, în special, de fum și cenușă, este arderea combustibililor solizi, lichizi și gazoși în scop domestic. Astăzi, în multe țări în curs de dezvoltare, lemnul de foc este la fel de vital ca alimentele, iar ca preț, în unele locuri, înregistrează un ritm de creștere mult mai mare decât la alimente. Cauza creșterii zi de zi a prețului este restrângerea suprafețelor de pădure. Multe țări care fuseseră cândva exportatoare de produse forestiere au devenit importatoare, în măsura în care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier. În SUA și India se ard anual circa 130 milioane de tone de lemn de foc; în SUA această cantitate asigură doar 3% din consumul de energie, în timp ce în India, aceeași cantitate asigură circă 25% din consum. Deci, pentru țările în curs de dezvoltare, lemnul de foc constituie o necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru țările în curs de dezvoltare consumul de lemn este o necesitate; țări ca Suedia Danemarca, Finlanda au ca obiectiv, în politica lor economică, reducerea consumului de petrol și, în compensație, creșterea contribuției energetice a lemnului de foc. Chiar în SUA, acolo unde prețul altor surse de energie a crescut considerabil, s-a produs o orientare spectaculoasă către folosirea lemnelor de foc. Se apreciază, de exemplu, că în SUA după 1973, folosirea energiei obținute din lemn, în sectorul casnic, a sporit de două ori. Vânzările anuale de sobe, intre 1972 și 1979, au sporit de noua ori, jar în 1981 s-au vândut pe teritoriul SUA circa 2 milioane de sobe pentru încălzirea locuințelor cu lemne. Fumul emis din sobele cu lemne are o culoare albastră-fumurie și conține o cantitate însemnata de materii organice, care se apreciază că pot fi toxice și cancerigene. Tot în scop domestic se ard astăzi, în lume, cantități enorme de cărbuni, petrol și gaze naturale. De exemplu, numai în S.U.A., în 1966, s-au utilizat în scop domestic peste 2.1011 m3 gaze și 1.1011 litri produse petroliere lichide, ambele cu un echivalent caloric de 2,54015 Kcal.

b) Exista, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușa și/sau fum în atmosfera:
1 - erupțiile vulcanice;
2 - furtunile de praf;
3 - incendiile naturale ale pădurilor.

b.10. Fruptule vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care, schimba local nu numai micro și mezorelieful zonei în care se manifesta, dar exercita influente negative și asupra purității atmosferice. Cenușile vulcanice, împreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic și alte numeroase gaze, sunt suflate în atmosfera, unde formează nori groși, care pot pluti pana la mari distante fată de locul de emitere. Timpul de remanență în atmosferă a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra, provine din activitatea vulcanica. Aceste pulberi se presupune ca au și influente asupra bilanțului termic al atmosferei împiedicând dispersia energiei radiate de pământ către univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de ,,efect de sera", produs de creșterea concentrației de C02 în atmosfera.



b.20. Furtunile de praf. Terenurile afinate din regiunile de stepa, în perioadele lipsite de precipitații, pierd partea aeriana a vegetației și rămân expuse acțiunii de eroziune a vântului. Vânturile continue, de durata, ridică de pe sol parte din particulele ce formează scheletul mineral și le transforma în suspensii subaeriene, care sunt reținute în atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a proceselor de sedimentare sau a efectului de spălare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. Cercetări recente, din satelit, au arătat Ca eroziunea eoliană numai de pe continentul African ajunge la 100-400 milioane tone/an. în acest context, se pare Ca deșertul Sahara înaintează în fiecare an cu 1,5 pana la 10 km.
Furtuni de praf se produc și în alte zone ale globului. Astfel, în mai 1934, numai intr-o singuri zi, un vânt de o violență neobișnuită a produs un intens proces de eroziune eoliană pe teritoriile statelor Texas, Kansas, Oklahoma și Colorado. Norii negri, care cuprindeau circa 300 milioane de tone de praf, după ce au parcurs 2/3 din teritoriul S.U.A., au întunecat Washington-ul și New York-ul și s-au deplasat mai departe către Atlantic. În 1928, la 26 și 27 aprilie, o furtună eoliană a produs erodarea unui strat de sol cu o grosime intre 12 și 25 mm de pe o suprafață de circa 400 000 km2, situată în zona precaspică. Evaluările făcute cu acel prilej au arătat că, numai pe teritoriul tini noastre, s-au depus circa 148 milioane m3 praf, din cantitatea totală ridicată.

b.30. Incendiile naturale. Căderea naturali a climatului sub pragul critic de umiditate poate cauza profunde dezastre ecologice. Unul din cele mai grave îl reprezintă incendiile naturale. Fenomenul este deosebit de răspândit, mai ales în zona tropicali deși, în general, gradul de umiditate al pădurilor din această zonă nu este de naturi sa favorizeze izbucnirea incendiului. La sfârșitul anului 1982 și începutul anului 1983, pe insula Borneo a Indoneziei și Malayesiei au avut loc 7 incendii care au mistuit circa 3,5 milioane hectare păduri tropicale. În Coasta de Fildeș, în 1983, focul a distrus circa 450 000 ha iar în Ghana, în timpul aceleași secete, a fost distrusă prin foc o mare suprafață de păduri și circa 10% din plantațiile de cacao.
În anii deosebit de secetoși, chiar și în zonele temperate, se produc dese incendii ale pădurilor. Astfel, în 1992, pe fondul unei succesiuni de ani secetoși, au izbucnit incendii devastatoare chiar și în pădurile Franței și ale Poloniei. Se pare ci situația climatici din deceniul 80 a extins mult suprafețele de păduri vulnerabile la incendii pe întregul glob.



Bibliografie:

Brown L., "Probleme globale ale omenirii. Starea lumii", Editura Tehnică, București, 1992
Ursu P., "Protejarea aerului atmosferic",Editura Tehnică, 1978

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania