Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

O conditie importanta pentru adaptarea individului este cunoasterea mediului inconjurator. Sectiunea de geografie isi propune sa familiarizeze cu o stiinta care a schimbat lumea.

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Inapoi la cuprins

 

Elvetia


Elvetia, una dintre cele mai importante destinatii din Europa, se mandreste cu o grandoare deosebita, traditii, oameni simplii dar cu o reputatie ferma, familiaritate si sa nu uitam atunci cand ne gandim la Elvetia, ne gandim la ceasuri si ciocolata. Pe langa muzee, biserici si alte obiective turistice deosebite, puteti alege pentru a va relaxa unul sau mai multe dintre barurile sau restaurantele din orasul Zurich, care va asteapta!

ASEZARE


Elvetia este situata in Europa Centrala, denumirea oficiala in limbile principale vorbite astazi pe teritoriul tarii sunt: Schweiz (germana), Suisse (franceza), Svizzra (italiana), a capatat-o de la cantonul Schwyz, care impreuna cu alte doua cantoane, Uri si Unterwalden, toate situate in centrul de azi al Elvetiei din dorinta de a-si apara libertatea in mijlocul padurilor si a muntilor inalti, au format in 1291 Liga celor trei Cantoane, embrionul initial al Confederatiei Helvetice

VECINI


Cinci tari se marginesc cu Elvetia, de-a lungul unor frontiere (cea mai mare parte naturale). Rinul formeaza o parte din granita cu Austria si Liechtenstein, iar in N si N-E impreuna cu lacul Constance (Bo) formeaza granita cu Germania si Austria. In parte de N-V, V si S-V Mtii Jura, raul Doules si lacul Leman o separa de Franta, iar grantia cu Italia spre S si S-E este formata din lantul Alpilor Occidentali

RELIEFUL


In Elvetia se disting trei regiuni principale:
- Alpii Elvetiei ocupa 58% din suprafata tarii, in toata partea meridionala, centrala si orientala a Elvetiei.
- Muntii Jura ocupa 12% din suprafata tarii, in ale caror vai, mult diferite de cele alpine, s-a dezvoltat o economie specific elvetiana.
- Podisul Elvetiei--Le Pleateau Suisse- sau Podisul Mitteland(Tara de mijloc a Elvetiei) este situat intre doua lanturi de munti, pe o intindere care ocupa restul de 30% din suprafata tarii, de o forma alungita si relativ ingusta.

Din puct de vedere al structurii reliefului in centrul Alpilor elvetieni se afla zona rocilor cristaline(sisturi cristaline, granite, gnaisuri- roca metamorfica alcatuita din cuart si mica), iar in exteriorul acestor muni se afla zona sedimentara (calcare si marne). Astfel :
- Zona inalta a Alpilor este formata din roci cristaline
- Zona joasa a Alpilor este mai mult calcaroasa, formata din roci sedimentare.
Formele extrem de variate ale reliefului se datoreaza structurii geologice a acestor munti de natura foarte complexa ca urmare a fenomenelor naturale, care in decursul istoriei Pamantului au condus la formarea lor.

La formarea reliefului a mai contribuit si pe de alta parte, forte de natura tectonica care au determinat modificari ale scoartei terestre din interior, si pe de alta parte, fenomene de eroziune, care actionand din exterior, au modelat si au transformat relieful, dandu-i formele pe care le cunoaste astazi.
Alpii au forma unor cute succesive datorita miscarilor tectonice din a doua jumatate a tertiarului, care au provocat o impingere a structurilor sedimentare de la sud spre nord, dand nastere asa numitelor panze de sariaj- care sunt niste cute culcate, cu flancul inferior alungit pentru prima data in aceste locuri.

Din categoria Alpilor fac parte urmatoarele grupe:
- In nord: muntii Bernezi, Glarus
- In sud: muntii Pennini, Lepontini, Retici
Toate grupele sunt caracterizate de prezenta reliefului glaciar si periglaciar, ghetari de tip alpin, circuri si vai glaciare, depozite morenaice plus reliefuri specifice, in general influentate de pedrografie: carstic, dezvoltat pe dolomite- Alpii Calcarosi(Kalkapen).
Muntii Jura se intind din nordul Lacului Leman pana in partea de NE a Elvetiei,in regiunea cuprinsa intre Rin si Acar.

Sunt formati in general din culmi calcaroase paralele si alungite pe directia sud- vest, nord-est, separate de vai transversale, au o altitudine medie de 700-800m si coboara brusc spre regiunea podisului. In cadrul muntilor Jura se pot distinge trei zone mai importante:
1. Zona din partea meridionala-denumita si zona Neuchatelezi, constituie regiunea cea mai inalta. Regiunea Neuchatel este remarcata prin industria de ceasuri, care a determinat un adevarat miracol in activitatea industriala a Elvetiei(1600).
2. Zona situata in partea centrala este zona denumita Jura Bernezi se intinde in cea mai mare parte iin nordul cantonului Berna.

Muntii Jura Bernezi sunt mai putini inalti decat Muntii Neuchatel despartiti de vai joase.
3. Zona muntilor Jura septentrionali- regiune colinara, ale carei altitudini nu depasesc 600-700m.
Podisul Mitteland(Tara de Mijloc)- se afla intre muntii Jura si Alpi, de-a lungul unui culoar de 250Km de la Lacul Leman la Lacul Constance. Podisul Mitteland ocupa aproape 1/3 din teritoriul Elvetiei si se bucura de cele mai favorabile conditii pentru dezvoltarea agriculturii , industriei, artizanatului, aici locuind mai bine de jumatate din intreaga populatie a tarii.

CLIMA


Lantul Alpilor formeaza o adevarata frontiera intre climatul mediteranean la sud, cel moderat si umed al Europei Occidentale la nord si vest si cel continental la est. Elvetia dispune astfel de un climat de tranzitie intre cel oceanic si cel continental. Cantitatea anuala de precipitatii variaza de la 800 mm in Podisul Elvetiei la peste 2000 mm in zona Alpilor. Vanturile caracteristice Alpilor sunt brizele si foehnul, care prin specificul lor, manifesta influenta asupra practicarii agriculturii si turismului. Cea mai ridicata temperatura in Elvetia este inregistrata la Ballinzona, in cantonul Ticino, unde mediile zilnice au un caracter mediteranean.

Cele mai coborate temperaturi sunt inregitrate in localitatea La Brevine din Muntii Jura Neuchatelezi, care ating uneori valori apropiate de cele siberiene. Regiunea care se bucura de cel mai mult soare este situata la sudul Alpilor Bernezi, de la Lacul Leman la Lacul Constance, de-a lungul vailor Rhonului si Rinului, iar regiunea cu cea mai mare cantitate de ceata in timpul anului se afla de-a lungul Muntilor Jura, de la lacul Neuchatel la lacul Constance, prin expunerea directa la climatul oceanic din vest.

RETEAUA HIDROGRAFICA


Cele mai importante rauri si fluvii ale Elvetiei izvorasc din masivul St Gothard, unde sunt concentrati o parte dintre cei mai mari ghetari ai Alpilor. Dintre cele mai importante rauri din Elvetia amintim: Rinul care are cel mai lung curs dintre toate raurile care curg pe teritoriul Elvetiei cu afluentul sau cel mai mare, raul Aar. Aar este alimentat de ghetarii si zapezile din St Gothard si Alpii Bernezi, ca si de ploile si zapezile din Jura.


Rohnul, un alt rau important de pe teritoriul Elvetiei, strabate cantonul Valais pe o lungime de 264 km pana la lacul Leman, fluviul parcurge o panta mai lenta, pe alocuri mlastinoasa si isi continua

cursul spre sud la iesirea din lac in apropiera orasului Geneva. Apele sale repezi au putut fi folosite pentru producerea de energie electrica prin construirea unor importante baraje, cum sunt cele de la Grande- Dixence, Mauvvisin, Zeuzier.


Ticino si Inn sunt alte doua rauri importante din Elvetia.toate raurile importante din Elvetia au un pronuntat caracter alpin, care le impiedica sa devina navigabile insa importanta lor creste sub raport energetic.


Numeroase lacuri ale Elvetiei, situate in regiuni si altitudini diferite, imbogatesc in mod armonios configuratia reliefului. Majoritatea lacurilor sunt de tip glaciar, cu forme extrem de variate, sunt de dimensiuni mici, iar peisajul e deosebit.

Cele mai interesante sunt lacurile de la paralele nordice si sudice ale Alpilor, lacurile de vale glaciara, numite frecvent subalpine si intinse pe suprafete mari.


Lacul Leman este cel mai mare de pe teritoriul Elvetiei, pe care acesta il imparte cu Franta. Situat intr-o regiune muntoasa cu pantele inclinate spre sud, lacul este incojurat de terase de pietris etajate, acumulate de apele formate din topirea ghetei si de torenti care au barat odinioara calea spre aval a ghetarului Ronului.


Lacul Constance (Bondesee) este impartit de Elvetia cu Germania si cu Austria. Situat la frontiera de N-E intr-o regiune de coline cu inaltimi de peste 400 m, lacul este format din bazinul principal al Lacului Bodensee, numit si Obersee, si doua golfuri alungite in partea de vest: Uberlingen si Untersee. Lacurile Leman si Constance sunt cele mai mari din Europa Centrala.


Un alt lac important este lacul Zurich, ce curge pe directia NE spre SV. Lacul celor Patru Cantoane (Vierwaldstattersee) numit si lacul Lucerna este situat intre cantoanele Lucerna, Schwyz, Uri si Underwalden, la poalele unor munti inalti. La nord muntele Rigi il desparte de lacul Zug (Zugersee), iar in partea de nord-vest este situat lacul Sempach, din care se scurge raul Sur, afluent al Aarului.


Lacurile Brienz si Thun, situate intr-o veche albie glaciara din valea Aarului, sunt despartitede o campie aluvionara la varsarea raului Lutschine, unde s-a construit orasul Interlaken. Lacurile de pe versntul sudic al Alpilor (Maggiore, Lugano), pe care Elvetia le imparte cu Italia, pastreaza cel mai bine caracteristicile de vale glaciara: sunt adanci si au forma alungita.


Lacul Neuchatel este situat la poalele sud-estice ale muntilor Jura delimitat de Podisul Elvetiei in partea de sud-est. Este cel mai mare din lacurile aflate in intregime pe teritoriul Elvetiei si al treilea ca marime din Europa Centrala. Pe langa rauri si lacuri, Elvetia dispune de multe Izvoare naturale, care produc ape minerale si ape termale de mare importanta in activitatea turistica a tarii.


Statiuni balneare si sanatoriale, cum sunt cele de la St Moritz, Arosa, Davos, Schulus- Tarasp si Ragaz- Pfaffers sunt vestite in intreaga lume.

POPULATIA SI ASEZARILE


Populatia Elvetiei este concentrata in podisul Mitteland, circa 70% si doar un sfert in regiunea muntilor Alpi si Jura. In Podisul Mitteland valorile depasesc 350- 400 loc/km. se pot identifica doua structuri mari de tip axe urban industriale:
1. axa subjurasiana- la contactul dintre masivul Jura si podisul Mitteland. Este dominata de activitati cu caracter industrial. Aceasta axa cuprinde orasele: Geneva, Basel, Newchatel, Le Locle, Les Chaux des Fouds.


GENEVA
este situat la extremitatea sud-vestica a lacului Geneva, la iesirea Rohnului din lac, pe teritoriul caruia se afla punctul de varsare al
raului Arve in Rhone. In Geneva putem intalni sedii a numeroase organizatii internationale: ONU, Biroul International al Muncii, Sediul Crucii Rosii Internationale si alte organizatii. Dintre obiectivele turistice care merita vazute in Geneva amintim: Palatul Wilson, hotelul La Paix, Bristel- Minerva, Bergues, Podul Mont- Blanc (primul care uneste malul drept cu cel stang al orasului, Gradina engleza).


NEWCHATEL
este un centru complex din punct de vedere industrial, reprezentative fiind activitatiile din sectorul industriei constructoare de masini, industria chimica cu doua specializari:
-farmaceutica
-ingrasaminte chimice


BASEL
- mare centru industrial, care a influentat si regiunea invecinata, a contribuit la o concentrare puternica a populatiei de-a lungul Rinului. Importanta cetate comerciala inca din Evul Mediu, pozitia sa geografica la cotul Rinului l-a ajutat sa devina un loc de popas pentru drumetii sositi din nordul si vestul continentului si trecere spre sud prin pasurile alpine. Amenajarile hidroelectrice ale Rinului superior si Aarului, care furnizeaza curent electric din abundenta, echipamentul modern si lucrari de amenajare ale portului Basel prin care se scurge aproximativ jumatate din comertul exterior al Elvetiei, precum si o insemnata retea bancara , sunt factorii care au determinat o puternica dezvoltare economica a acetui oras.
2. axa subalpina se dezvolta in podisul Mitteland si cuprinde orasele: Lausanne, Berna, Lusern, Zurich- principalele aglomerari urbane, cu o industrie diversa, cum ar fi: industria metalurgiei, chimiei, textila, industria lemnului.


BERNA
oras elvetian cu cel mai nealterat peisaj urban; este sediul autoritatilor elvetiene si are o pozitie geografica foarte pitoreasca, intr-un meandru al raului Aare. Berna este unul dintre cele mai vechi orase ale Elvetiei, fondat la sfarsitul secolului XII, devenit capitala in anul 1848. Principala functie pe care o are orasul Berna este cea administrativa, ea fiind sediul unor organizatii internationale a Uniunii Internationale a Postelor, Transporturilor, avand functie bancara.

ZURICH
- este un important centru comercial, financiar si cultural, dipune de unul dintre cele mai mari si moderne aeroporturi internationale (Kloten) ale tarii. Cel mai interesant lucru este pastrarea pe malul drept al Limmatului a -örasului mare-, centrul vechiului oras cu cladiri impresionante cum ar fi: catedrala, Biserica Notre-Dame, Hotelul vechi al orasului care dateaza de cateva secole, inconjurate de cartierele moderne formate din vile elegante. Orasul este celebru pentru Universitatea sa fondata in 1833, pentru scoala Politehnica infiintata in 1854, si Conservatorul din 1876, acest oras este numit si capitala mondiala a bancilor

LAUSANNE
- este situat pe malul nordic al lacului Leman sau Geneva fiind o statiune climatica internationala, este capitala contonului Vaud. Are o catedrala din secolul XII, unul dintre cele mai frumoase monumente gotice din Elvetia, scoli de invatamant superior (universitate, institut agronomic si politehnic), muzee si numeroase intreprinderi de industrie alimentara, de mobila aparate de precizie

ECONOMIE


Elvetia si-a dezvoltat economia intr-un mod specific datorita pozitiei sale ca zona de tranzit european.
Industria se bazeaza pe resurse limitate, a energiei suficiente indeseobi hidroenegie, pe o forta de munca foarte specializata si o adaptare continua la exigentele pietei. Petrol este important sub forma bruta sau produse rafinate. Dintre rafinarii se intalnesc la Cressier (cantonul Neuchatel) si Collombey (cantonul Valais).
Industria siderurgica si a constructiilor de masini se bazeaza pe otelarii electrice prelucrand materia prima importanta, valorificandu-se in acelasi timp energia hidroelectrica autohtona. Un loc aparte in peisajul industrial il ocupa orologeria (industria ceasurilor). Primele activitati au inceput in sec XVI- lea, iar prima corporatie a inceput sa functioneze in sec al XVII-lea avand cele mai numeroase centre in lungul Jurei intre Geneva si Schaffhausen. In 1845 se construieste prima masina cu ajutorul careia se fabrica piesepentru ceasuri. In 1962 la Neuchatel a fost creat centrul electronic de orologerie.
Industria textila completeaza si imbogateste peisajul industrial prin produsele sale de exceptie si foarte cautate pe piata externa: tesaturi, dantelarii, matase la Zurich.
Industria alimentara are o larga reprezentare teritoriala, avand ca materii prime importante laptele si toate produsele derivate sau care il contin. Sunt prezente si industria berii, conservelor, a produselor fainoase. Majoritatea centrelor se gasesc in podisul Elvetiei (Neuchatel, Zurich, Berna, Geneva).
Agricultura si silvicultura in podisul Mitteland si unele din vaile alpine se cultiva vita-de –vie, pomi fructiferi si tutun, plante furajere, grau, ovaz, orz, sfecla de zahar. In regiunile montane padurile si fanetele sunt folosite drept activitati pastorale. Predomina cresterea animalelor pentru lapte si carne (bovine- indeseobi rasa Schwys, porcine, pasari). Aproape 4000 ha de teren sunt plantate cu legume destinate conservelor. Vita de vie ocupa circa 6% din suprafata cultivata (Tessin, Rhon, Rin- unde actioneaza foehn-ul, dar si pe coastele insorite ale lacurilor Leman, Neuchatel, Bienne, Zurich).
¼ din suprafata tarii este ocupata de padure, din care 80% paduri de conifere si circa 20% paduri de foioase in care domina fagul


GENEVA


- Orasul situat pe malul lacului omonim este sediul a numeroase organisme internationale fiind si cel de- al doilea centru al ONU dupa New York
- Conform unui studiu publicat de consultantul american Mercer Human Resource Consulting, Geneva ocupă primul loc (la egalitate cu Zürich) în lista oraselor cu cea mai bună calitate a vieții.

Vechiul Oras

- Are mici strazi pitoresti unde se afla cladiri din secolul XVIII – XIX.
- Pe Grand-Rue intre numeroasele librarii, anticariate si magazine se afla casa natala a lui Jean-Jaques Rousseau. Place du Bourg-de-Four este situata in centrul vechiului oras si este inconjurata de case vechi dintre care unele mai pastreaza insemnele vechilor hanuri.

Catedrala Sfantul Petru


- Impozanta si sobra, pastreaza in interiorul sau sediul lui Calvin, care a fost pastor aici intre 1536 -1564.
- Fatada catedralei a fost modificata in stil neogrecesc in secolul XVIII


Primaria

- In sala Alabama a fost semnata la 22 august 1864, prima conventie a Crucii Rosii numita si conventia de la Geneva


Casa Tavel

- Cea mai veche locuinta din Geneva adaposteste Muzeul de Istorie al orasului


Palatul Natiunilor

- Situat in parcul Ariana
- Impresionante sunt: Sala Pasilor Pierduti, Mare Sala a Adunarilor si Sala Consiliului


Muzeul Ariana

- Ilustreaza istoria ceramicii in Europa si Asia.
- Numeroase Sali sunt consacrate manufacturilor elvetiene: Winterthur, Geneva, Nyon si Zurich


Alte Obiective
Jetul de apa situat in apropierea malului lacului
- Muzeul International al Crucii Rosii
- Parcul Mon Repas
- Parcul Perla Lacului

BERNA
- Partea veche a orasului conserva caracterul medieval, stradutele inguste si pietele care mai intotdeauna au in mijlocul lor un monument.
- Trebuie neaparat vizitate vechile strazi Spitalgasse (Strada Comerciala marginita de arcade), Marktgasse (Magazine de lux, piete de flori) sau Kramgasse (unde la numarul 49 a locuit, la inceputul secolului XX, Albert Einstein

Turnul Orologiului

- Construit in secolul XII, este celebru prin clopotele sale ce bat la patru minute dupa fiecare ora.
- In acelasi timp are loc defilarea marionetelor din turn

Catedrala Sfantul Vincent

- Construita in stil gotic, se remarca prin orga imensa si prin turnul sau ce ofera o panorama asupra orasului


Muzeul de Arte Frumoase

- Adaposteste o impresionanta colectie de desene si tablouri realizate de Ferdinand Holder (considerat cel mai important pictor elvetian al secolului XIX) si Paul Klee (pictor german refugiat si stabilit la Berna in 1940)


Alte obiective
- Bundestraus (parlamentul federal 1852-1857)
- Primaria
- Barengraben (Grota ursului, animalul mascota al orasului)
- Muzeul Alpin Elvetian


Lausanne

- Este un oras vechi, dezvoltat pe trei coline la marginea lacului Leman.
- Considerat capitala mondiala a olimpismului, Lausanne este sediul Comitetului Olimpic International (CIO)


Ouchy

- Un vechi catun de pescari, a devenit portul orasului.
- Este cea mai animata baza nautica de pe lacul Leman.
- Cheiul, lung de aproape 1km, ofera o larga perspectiva asupra palatului.


Muzeul Olimpic

- Se afla intr-o cladire a carei arhitectura este inspirata de vechile temple grecesti.
- Pastreaza colectii consacrate olimpismului si istoriei Jocurilor Olimpice


Catedrala

- Construita in secolul XIII, este considerata cel mai frumos monument gotic din Elvetia.
- Din turnul sau se pot vedea orasul, lacul si Alpii


Palatul Rumine

- Construit la inceputul secolului XX, in stilul Renasterii Italiene, adposteste 5 muzee, dintre care cel mai important este Muzeul Artelor Frumoase


Luzern

Statiune turistica de renume international, situata in N-V lacului celor Patru Cantoane


Vechiul Oras

- Este marginit de ziduri si de sapte turnuri.
- Kapellbrucke, simbolul orasului, este un pod de lemn acoperit ce traverseaza raul Reuss in locul unde se varsa in lac.
- Podul este marginit de un turn octogonal numit Wasserturn (Castelul de apa)


Colectia Picasso


- Ilustreaza viata pictorului prin fotografii de familie, tablouri si desene


Weinmarkt

- Piata situata in centrul orasului, in care numeroase case vechi sunt decorate in insemnele sau steaugurile vechilor corporatii


Alte obiective
- Muzeul Richard Wagner
- Muntele Pilatus
- Muzeul Transporturilor


Zurich

- Este un important centru financiar, industrial si comercial, precum si cel mai mare oras elvetian
Vechiul Oras

- Este traversat de multe strazi pietonale cu numeroase cafenele si restaurante


Catedrala

- Este un edificiu important, simbolul reformei in Elvetia germanica, construit intre secolele XI-XIII.
- Fatada este incadrata de 2 turnuri inalte.
- Pe turnul sudic se afla o statuie a lui Carol cel Mare


Neuchatel

- Situat pe malul lacului cu acelasi nume, este un renumit centru viticol
- Casele orasului, a caror culoare dominanta este ocru, sunt construite din piatra.


Vechiul Oras

- Pastreaza numeroase cladiri medievale dintre care se remarca Castelul, veche locuinta a seniorilor din Neuchatel, azi sediu al guvernului Cantonal, Primaria si Colegiul.


Le Chaux de Fonds

- Este cel mai mare centru al orologiilor din Elvetia.
- Muzeul International al Orologeriei expune, cronologic, instrumente de masurare a timpului (peste 3000 de piese)


Graubunden

- Este un vast ansamblu alpin, marginit de culmi inalte, legat de regiunile vecine prin pasurile Oberalp, St. Gothard, San Bernardino, Bernina.


Devos


- Este statiunea alpina unde se afla -Parsenn-, partiile de ski cele mai cunoscute din Europa
Saint Moritz / Sankt Morritz

- Metropola elvetiana la cea mai mare altitudine, in fapt doua statiuni gemene frecventate de turisti atat iarna cat si vara


Basel

- Al doilea oras ca marime al Elvetiei, este situat pe Rin, in punctul de intalnire a frontierelor elvetiana, franceza si germana.
- Cartierul St. Allean pastreaza cateva mori ce amintesc de manufacturile ce produceau hartie.
- Este totodata locul unui celebru carnaval elvetian


Catedrala


- Edificiu cladit din gresie rosie in secolul XII, cu doua turnuri gotice


Primaria


- Construita in secolul XVI in stil gotic


Augusta Raurica

- Ruinele celei mai vechi colonii romane stabilite pe Rin, ce cuprind Amfiteatrul, Forumul, Muzeul si Casa Romana


Kunstmuseum


- Contine o bogata colectie de pictura, cuprinzand opere ale lui Hans Holbein cel Tanar, Picasso, Dali, Max Ernst, Braque, Chall
Alte destinatii din Elvetia:

Jungfraujoch


- Cea mai inalta statiune din Elvetia si printre cele mai inalte din Europa (3475m)


Valea Lauterbrunnen


- Vale glaciara unde se afla cascadele Staubbach si Trummelbach


Saas-Fee

- Statiune alpina numita si -Perla Alpilor-.
- Circulatia automobilelor este interzisa, exceptie facand doar masinile electrice ce transporta bagajele si vizitatorii


Le Valais


- Tunelul St. Gothard, Ghetarul Aletsch, vaile Lotschental si Zerman, situate sub varful Matterhorn, Muzeul Alpin
 

Material elaborat de Ana-Maria Ene

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania