Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

O conditie importanta pentru adaptarea individului este cunoasterea mediului inconjurator. Sectiunea de geografie isi propune sa familiarizeze cu o stiinta care a schimbat lumea.

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Inapoi la cuprins

"Studiu de geografie sociala - Municipiul Braila"

CONDITIILE GENERALE DE DEZVOLTARE A COMUNITATII UMANE ÎN ORASUL BRAILA
 


1.2.3.Transformari în domeniul activitatilor economice (industriale)

A. ECONOMIA MUNICIPIULUI BRAILA PÂNA ÎN ANUL 1989


Pentru a întelege mai bine diferentele existente în domeniul economic al Municipiului Braila, diferentieri care sunt specifice perioadei actuale, 1990 – 2000, fata de perioada anterioara, pâna în anul 1989, este bine sa precizam, sa consemnam evolutia treptata a orasului Braila din punct de vedere economic.

Prima atestare documentara directa si clara a orasului Braila dateaza din anul 1368, ea consemneaza devenirea Brailei, transformarea acestei asezari în oras târg, ceea ce ne arata ca principalele sale functii în acea perioada erau cea comerciala si cea portuara. Aceste functii economice s-au pastrat de-a lungul timpului, constituindu-se în principalele functii economice ale orasului pâna la începutul secolului al XX-lea. Deschiderea comertului pe Dunare (1829), dupa pacea de la Adrianopole, amenajarile portuare, construirea caii ferate si a garii (1872) au dus la o dezvoltare rapida a functiei de transport ce atinge la sfârsitul secolului al XIX-lea cote foarte înalte. Functia comerciala a fost sustinuta atât de dezvoltarea orasului pe malul stâng al Dunarii (în punctul în care Dunarea se afla cel mai aproape de Marea Neagra), schimbul de marfuri facându-se mai usor pe „calea fara pulbere”, transportul pe apa fiind mult mai accesibil (mai ieftin), dar a fost sustinuta si de dezvoltarea Brailei ca oras piscicol mai întâi (înca din anul 1200) si agricol ulterior. Astfel, cele doua functii: comerciala si de transport au dominat economia braileana pâna la primul razboi mondial, înregistrând apogeul dezvoltarii lor.

Dupa razboi, schimbarea rutelor de circulatie a marfurilor, scaderea exportului de cereale, aparitia si dezvoltarea altor porturi, au dus la decaderea simultana a ambelor functii, creând probleme organelor municipale care în anul 1929, în sedinta Consiliului Municipal, la discutia generala a bugetului se arata situatia precara a portului si a celor 3.000 de carutasi si se declara ca „viitorul economic al Brailei sa se îndrepte spre industrie” (D. Trufasu, „Analele Brailei”-1939).
Rafinariile, morile, alte mici întreprinderi (Fabrica de ciment, Fabrica de spirt, fabricile de sapun si frânghii, etc.) ce existau la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea („Rizeria româna”, „Izbânda”) nu puteau cuprinde numarul mare de forta de munca eliberata prin scaderea activitatii portuare.

Cei ce detineau capitaluri, nu au neglijat excedentul de forta de munca aparut, precum si posibilitatile de transport pe care le oferea orasul si de aceea au trecut la înfiintarea unor noi întreprinderi: „Întreprinderea metalurgica franco româna” (aparuta în anul 1921), „David Goldenburg si fii” (aparuta în anul 1931), aceasta din urma îsi schimba numele în „Întreprinderile metalurgice dunarene” (1938 – erau situate lânga calea ferata, astazi se numeste „Laminorul”); în anul 1931 apare în N, NV, în prelungirea intravilanului „Atelierele de material de drum de fier” (Uzinele Progresul), „Industria sârmei” (apare în anul 1932), Fabrica de cuie „Haritopol”, santierul naval „România” (apare în 1940).

Se remarca cu usurinta ca între anii 1900-1940 se dezvolta mai ales functia industriala a orasului Braila, industria fiind reprezentata îndeosebi prin ramura sa metalurgica, datorita transportului ieftin pe Dunare a materiilor prime. Dezvoltarea acestei noi functii a orasului Braila, cea industriala, este sustinuta de ridicarea unitatilor industriale decazute, prin modernizare, dar si prin aparitia unor unitati noi, astfel încât întreprinderile existente în acea perioada iau amploare, sunt create unitati puternice prin unificarea micilor ateliere si sunt reutilate uzinele vechi. Se diversifica rapid productia, creste eficienta muncii, creste calitatea produselor ce devin competitive pe plan extern. Industria îsi îmbogateste structura prin aparitia de noi ramuri: industria chimica (reprezentata prin Combinatul de Celuloza si Hârtie, Combinatul de fibre artificiale); energetica (Termocentrala Chiscani).
Pe lânga cele amintite au mai aparut Fabrica de placi aglomerate, chibrituri si mobila, Fabrica de excavatoare, Fabrica de conserve din peste, fabrica de pâine, noi hale ale „Fabricii de confectii”. Se remarca o dezvoltare mare si a industriei usoare ce vor valorifica în mare parte forta de munca feminina. Aceasta este o cauza plauzibila care explica cresterea foarte mare a ponderii persoanelor de sex feminin din totalul populatiei.

Aceasta puternica dezvoltare a industriei în municipiul Braila a avut drept consecinta, atât modificarea teritoriala a orasului, extinderea teritoriala a acestuia prin înglobarea unor sate: Brailita, Radu Negru, Nedelcu Chercea, Lacu Dulce, care au devenit cartiere ale orasului în urma amplasarii unor unitati industriale pe teritoriul lor, apoi modificari în structura si aspectul orasului prin amplasarea a numeroase obiective industriale în intravilan.

Dezvoltarea industriala a avut efecte si asupra populatiei orasului Braila, sub toate aspectele, astfel, dupa aparitia numeroaselor unitati industriale se înregistreaza în orasul Braila o puternica crestere numerica a populatiei, cresterea ponderii femeilor din totalul populatiei, cresterea impresionanta a populatiei active ocupate în industrie, ponderea acesteia depasind cu mult populatia ocupata în agricultura (care initial reprezenta ocupatia de baza), creste densitatea populatiei.

Aceasta dezvoltare va face din orasul Braila un centru polarizator, mai mult, va crea pentru populatie o stare psihologica ce va duce la cresterea indicatorilor demografici: a natalitatii, scaderea mortalitatii si implicit cresterea ratei sporului natural va duce la cresterea sporului migratoriu, în Braila instalându-se permanent un numar mult mai mare de persoane în comparatie cu persoanele plecate definitiv.
Starea economica a orasului Braila a influentat foarte mult (asa cum influenteaza si azi) procesele si fenomenele sociale. Astfel, datorita unei dezvoltari economice intense, într-un timp relativ scurt, nivelul de trai al populatiei crescuse destul de mult, astfel încât starea de infractionalitate era redusa, infractiunile se produceau doar accidental, exceptional, somajul era inexistent, gradul de participare al populatiei la procesul de educatie si instruire era mult mai mare fata de situatia actuala, divorturile erau fenomene care se produceau foarte rar, în schimb numarul casatoriilor era foarte ridicat, etc.

Reîntorcându-ne la dezvoltarea industriala, dupa ce am amintit si influenta acesteia asupra populatiei si fenomenelor sociale din orasul Braila; putem spune ca aparitia zonei industriale pe teritoriul Brailei a îmbracat aspecte diferite în timp. Limitele acesteia s-au conturat în doua mari perioade: prima, a dezvoltarii mai mult sau mai putin întâmplatoare, pâna în 1948, cu o puzderie de întreprinderi mici în intravilan si doar câteva întreprinderi mari în apropierea mijloacelor de transport cele mai adecvate: Dunarea si calea ferata; a doua perioada, dupa 1948, când s-a tinut seama, în linii mari si atât cât a fost posibil de sistematizarea intravilanului.

Caracteristic este faptul ca zona industriala nu ocupa un teritoriu continuu. În orasul Braila se va constata existenta a doua zone industriale mari – în apropierea Dunarii si a caii ferate, aparitii insulare în intravilan, noi amplasamente în extravilan (C.C.H. si C.F.A.).
Primele începuturi ale conturarii zonelor industriale dateaza de la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea, cu exceptia industriei constructiilor si reparatiilor vamale, care este una dintre cele mai vechi ramuri industriale. Aparitia si dezvoltarea acestor zone industriale a dus la aparitia cartierelor muncitoresti, care a dus la aparitia de noi fenomene si procese locale, de noi comportamente a grupurilor umane, noi relatii a acestora cu spatiul.

În zona industriala din apropierea caii ferate se disting unitatile industriale.
Apartinând industriei constructoare de masini, ia fiinta în anul 1924, în nord – vestul orasului Braila pe teritoriul fostei comune suburbane Brailita, cu capital de provenienta franceza si româna, unitatea industriala denumita „Atelierele de material de drum de fier”. Cuprindea doar o singura hala în care se aflau trei sectii: cazangerie, turnatoria de bronz si fieraria. Scopul declarat era de a repara material rulant caii ferate, tramvaie, cât si de a efectua operatiuni metalurgice si constructii metalice. La sfârsitul anului 1940 era cea mai mare întreprindere din oras, iar în perioada socialista a cunoscut o dezvoltare si diversificare a productiei sub numele de „Întreprinderea de utilaj greu – Progresul”.

Astazi ocupa o suprafata de 14 hectare si împreuna cu cartierul Brailita constituie o parte integranta a orasului Braila. A jucat un rol deosebit în extinderea orasului prin sudura uzinei cu satul Brailita de restul teritoriului orasenesc de atunci, cât si la aparitia ulterioara a cartierului Vidin.
Uzina va fi organizata în trei sectoare:
- fabrica de semifabricate turnate si forjate;
- fabrica de utilaj industrial;
- fabrica de excavatoare.

Profilul complex al productiei a facut ca multe întreprinderi industria-
le din tara sa aiba utilaje produse aici: cilindri pentru laminoarele de la Roman, utilaj pentru santierele navale de la Braila si Galati, utilaje pentru industria materialelor de constructii (în primul rând excavatoare de diferite tipuri si marimi cu deplasare pe senile sau pneuri, electrice sau hidraulice, constituind si un principal produs pentru export).

Face parte din zona industriala nord.
Întreprinderea „Laminorul II” ia fiinta din anul 1920 pe un teren viran din apropierea garii si a oborului de cereale. Mai târziu apare „Întreprinderea metalurgica Dunareana” care produce, din 1921, sârma trefilata, cuie, broaste, lanturi, suruburi, din anul 1930, capacitatea de productie a acesteia a fost marita prin construirea a doua laminoare care intrau în functiune un an mai târziu.
A dus la extinderea spatiului urban prin alipirea satului Nedelcu Chercea (azi cartierul Chercea) la vechea zona rezidentiala.

Zona industriala din apropierea Dunarii, reprezentata în special de „Zona Industriala de Sud”, urmata în aval de „Întreprinderea de morarit”,
„Abator” si „Fabrica de caramida”.
În componenta intra o serie de întreprinderi:
„Laminorul I” construit din anul 1929 în partea de sud a intravilanului pe un teren care fusese destinat agriculturii, la început a purtat denumirea de „Osarie”, mai târziu a purtat denumirea de „Industria sârmei”. A intrat în productie în anul 1930 si în cadrul lucrarilor de extindere a capacitatii, suprafata obiectivului industrial s-a marit cu un chei si un ponton pentru descarcarea produselor finite. Cele doua întreprinderi (Lamiorul II si Laminorul I) s-au unit în anul 1959, când a luat nastere întreprinderea „Laminorul”, ce producea o gama variate de laminate din otel, a crescut productia si a crescut si foarte mult numarul personalului muncitor din aceasta întreprindere.
„santierul Naval Braila” , ramura industriala veche, s-a format prin comasarea într-un singur santier nou. În anul 1940 s-a înfiintat „santierul naval România” ce cuprindea 8 întreprinderi mici. În anul 1964 s-a înfiintat „santierul pentru reparatii navale Braila”.

A fost reorganizat în anul 1968, prin fuzionarea cu santierul naval „Viitorul”.
Acordându-se investitii pentru organizare si modernizarea productiei, la acea vreme, santierul si-a extins teritoriul de fabricatie cu circa 200 de metri mai în amonte, unde au existat conditii, construindu-se un nou bazin si o noua cala, cu o capacitate de 20.000 tone. Materia prima provenea: tabla – de la Combinatul Siderurgic Galati (SIDEX – azi), iar motoarele de la Resita si din import. Navele produse intrau în dotarea flotei interne sau se îndreptau spre export, mai ales spre China si Belgia. Dezvoltarea acestui santier a dus la absorbirea unei numeroase forte de munca.
„Combinatul de prelucrare a lemnului Braila”, a intrat în productie din anul 1958, localizarea geografica a acestuia a fost conditionata si determinata de principiul valorificarii superioare a materiilor prime lemnoase din orizontul local, Lunca si Delta Dunarii si de folosirea transportului ieftin pe apa. În perioada socialista, în cadrul combinatului existau: o linie de P.A.L., fabrica de chibrituri si fabrici de mobila, în cadrul lor se produceau placi aglomerate din lemn, mobila, chibrituri, utilaje si piese de schimb.

Fabrica de ciment „Stânca”, a fost înfiintata în 1889, a contribuit la constructia cheiurilor si docurilor din porturile fluvio-maritime, precum si la constructia obiectivelor industriale, culturale, etc.
Întreprinderile situate în aval de zona industriala sud reprezentate de „ABATOR” si de „Moara Balcescu”, întreprinderi ale industriei alimentare, se alatura acestora „Fabrica de caramida”, constituind în ansamblu mari poluatori ai Dunarii prin deversari reziduale zilnice.
În zona Industriala Vest erau concentrate mai ales unitati agricole (depozite pentru produsele agricole) sau unitati ale industriei alimentare, de exemplu: „IAS AVICOLA”, „AGROSEM”, „SMA 1 Mai”, etc.
Aici a fost si este localizat „Liceul Agroindustrial” si un obor pentru animale si alte unitati destinate sectorului agro-animalier.

În cadrul intravilanului s-au mai dezvoltat si alte obiective industriale, dar cu caracter insular. Acestea sunt reprezentate de: „Fabrica de lapte si produse lactate”, „Fabrica de mobila si tâmplarie” de pe strada Dorobantilor, „Fabrica de confectii”, a fost înfiintata în anul 1950, ulterior s-a extins, s-a marit productia si numarul muncitorilor în acelasi timp, „Fabrica de biscuiti si paste fainoase” situata între Bulevardul Al. I. Cuza si Strada Unirii, „Fabrica de bere”, „Fabrica de oxigen”, mai ales unitati ale industriei usoare.

În domeniul industriei chimice au aparut: „Combinatul de Celuloza si Hârtie” (C.C.H.) (construit între anii 1956 – 1959), si-a diversificat productia ulterior, iar în perioada socialista o buna parte din productie era destinata exportului; „Combinatul de fire si fibre artificiale” (C.F.A., aparut în 1962 - 1964), însa aceste unitati apartinând unei industrii poluante au fost amplasate în extravilan.
Transformarea orasului Braila într-un puternic centru polarizator, într-un oras cu functii multiple: agricola, comerciala, portuara (de transport), dar mai ales industriala a dus la cresterea numarului de locuitori, crestere ce s-a datorat natalitatii ridicate, dar si sporului migratoriu foarte mare (deplasarea populatiei se facea din mediul rural catre oras); au aparut noi zone rezidentiale, etc.
Datorita acestei dezvoltari economice fenomenul de somaj era necunoscut, iar celelalte fenomene si procese sociale, considerate negative (infractiuni, divorturi, starea de sanatate precara, participarea redusa la procesele educationale si culturale, etc.) erau fenomene rar întâlnite.


B. TRANSFORMARILE PRODUSE ÎN ECONOMIA (CU PRECADERE ÎN INDUSTRIE) MUNICIPIULUI BRAILA DUPA ANUL 1990

Dupa anul 1989, ca urmare a trecerii la o economie de piata, concurentiala, au loc mutatii importante în cadrul unitatilor industriale din municipiul Braila.
Aceste modificari produse între anii 1990 si 2000, au afectat diferit unitatile industriale, în functie de rentabilitatea lor, astfel: unitati industriale considerate nerentabile au fost închise, aflându-se în proces de lichidare; în cadrul unor unitati industriale au fost închise doar anumite sectii considerate nerentabile, altele au cunoscut o dezvoltare si o modernizare superioara fata de perioada anterioara (mai ales unitati ale industriei usoare, îndeosebi industria confectiilor si alimentara). Cele mai multe unitati industriale au fost transformate începând cu anul 1991 în societati comerciale, în acest an promulgându-se „Legea societatilor comerciale”. Începând din anul 1994, unitatile industriale ramase în economia braileana au fost privatizate cu certificate de actionar, altele se afla în prezent în stadiul de privatizare. Toate unitatile si-au modificat denumirea, însa mai important este faptul ca în cadrul tuturor întreprinderilor au avut loc disponibilizari masive ale fortei de munca. Aceste disponibilizari au dus la aparitia fenomenului de somaj, numarul somerilor fiind foarte mare în Braila si se afla în continua crestere. Rata somajului, aflata în crestere continua din anul 1990 si pâna în anul 2001 se datoreaza disponibilizarilor în masa ale fortei de munca dar si inexistentei unor alte domenii de activitate economica care sa absoarba forta de munca disponibilizata din industrie.

Dupa anul 1990, s-a dezvoltat cu precadere comertul, zona comerciala a orasului a cunoscut o expansiune si o dispersie catre toate zonele rezidentiale, însa acesta este reprezentat de numeroase puncte comerciale mici, de tipul chioscurilor si buticurilor (aparitia micilor afaceristi) care nu au putut absorbi decât o mica parte din forta de munca disponibilizata.
Principalele unitati industriale care au cunoscut aceste mutatii, cu grave repercusiuni asupra populatiei orasului Braila, asupra fenomenelor si proceselor sociale sunt: Combinatul de Celuloza si Hârtie si Combinatul de fibre si fire sintetice. Aceste doua combinate chimice au fuzionat în anul 1989, transformându-se în „Combinatul de fibre artificiale, celuloza si hârtie”(C.F.C.H.). În anul 1991 s-au desprins din nou în doua unitati: Combinatul de Celuloza si Hârtie, respectiv Combinatul de fibre si fire artificiale.

În anul 1991, au fost transformate în societati comerciale, schimbându-li-se denumirea, astfel: Combinatul de Celuloza si Hârtie se va numi S.C. „Celhart Donaris”, iar Combinatul de fibre si fire artificiale se va numi S.C.„Dunacor”S.A. În anul 1995, S.C. „Dunacor” S.A. va fi închisa, iar în anul 1996 a avut loc lichidarea acesteia.
În cazul S.C. „Celhart Donaris”, aceasta va fi privatizata cu certificate de actionar în anul 1994 si se va numi S.C.”Ceprohart” S.A.

Desi situate în extravilan, în afara orasului Braila, cele doua unitati industriale au avut si au mare importanta pentru industria orasului Braila, dar mai ales pentru locuitorii acestuia pentru ca cele doua combinate concentrau 10.000 de persoane din forta de munca, iar în urma închiderii „Combinatului de fibre si fire artificiale” (S.C. Dunacor S.A.) au fost disponibilizati peste 5.000 persoane.
Întreprinderea de Utilaj Greu „Progresul”, se numeste astazi „S.C. Promex”, si-a redus mult productia dupa anul 1990, fiind închise unele sectii; a participat si ea la cresterea numarului de someri. În prezent se gaseste în stadiul de privatizare. Productia s-a redus datorita învechirii, uzarii masinilor si utilajelor de productie, dar si datorita scaderii cererilor de astfel de produse pe piata economica.
„santierul Naval Braila” se numeste S.C. SANAB S.A:, iar din anul 1995 a intrat în procesul de privatizare cu certificate de actionar. Productia a cunoscut mari reduceri datorita comenzilor tot mai scazute, în prezent se realizeaza mai ales reparatii de nave, si a cunoscut disponibilizari, dar mai reduse în comparatie ce alte unitati industriale.

Fabrica de ciment „Stânca”, înfiintata din 1889, nu mai este functionabila în prezent.
Întreprinderile de P.A.L. si chibrituri s-au diversificat si cuprind doua linii P.A.L. de diferite grosimi, una de P.A.L. melaminat, doua linii de chibrituri si o fabrica de mobila si o fabrica de mobila de bucatarie, toate cu sediul pe Strada Fabricilor. Acestora li se adauga si „Atelierul de mobila” de pe strada Dorobantilor, privatizat în totalitate înca din anul 1993, având un patron strain. Datorita modernizarii, reutilarii acesteia, productia a crescut, ea este în principal destinata exportului.
Singurele unitati industriale care nu au contribuit la cresterea numarului de someri, în cadrul carora nu au avut loc restructurari, ci, din contra, au cunoscut o importanta dezvoltare dupa anul 1990 sunt: Fabrica de lapte si produse lactate, care a fost privatizata cu certificate de actionar, devenind „S.C. BRAILACT S.A.”, aceasta unitate si-a marit productia si a înregistrat chiar reîncadrari în munca (angajari) în perioada 1993 – 1994.

Fabrica de confectii, devenita S.C. BRAICONF S.A. a fost privatizata cu certificate de actionar, nu a avut un rol determinant, chiar unul redus pentru cresterea numarului de someri. Alaturi de aceasta au aparut ateliere, fabrici de confectii si textile, având patroni italieni sau turci. Aparitia acestora a avut ca efect absorbirea unei ponderi importante de forta de munca feminina.
În concluzie, se remarca pentru economia orasului Braila dupa anul 1990, o decadere puternica a sectorului industrial, mai ales a unitatilor industriei grele, concomitent ramân pe loc sau cunosc o oarecare dezvoltare unitati ale industriei usoare (confectii, alimentara). Comertul cunoaste o dezvoltare importanta, mai apar si alte activitati economice industriale, cele ale sectorului de servicii, dar au o dezvoltare redusa.
Deoarece industria concentra în Braila peste 60 % din forta de munca braileana, din populatia activa ocupata, în urma restructurarii masive a acesteia a luat nastere fenomenul de somaj. Rata somajului are valori îngrijoratoare în orasul Braila, depasind cu mult media pe tara, acest fenomen (al somajului) are implicatii directe si în acelasi timp negativ asupra proceselor si fenomenelor sociale (analiza acestui fenomen cu implicatiile sale sociale este prezentata în detaliu în cadrul capitolului trei).
 

Material elaborat de Ionescu Ana-Cristina

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania